Jocuri de cuvinte – maidan
Geografie lingvistică (pamflet)
(postarea precedentă)

Maidan
Moto: „Cu-o vorbă caldă şi suavă,/ Poţi ridica, un om în slavă;/ Şi tot
de-acolo, c-un cuvânt,/ Poţi da cu dânsul de pământ!” (Cuvântul, de
Alexandru Clenciu)
Ferice de noi, cei care ne-am petrecut copilăria pe maidan, copilărie
despre care am și scris (vezi https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/dor-deacasa, adică „Dor de acasă”,) și nu la bloc cu cheia de gât. Maidan scrisei?
Maidanul este un teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la
marginea unei localități. Dicționarele românești preziuntă și etimologia, de
exemplu DEX ’09 (2009) – „din tc. meydan, maydan”, MDA2 (2010) –
„E: tc meydan, maydan, bg ме(й)дан”.
Corect este că am moștenit cuvântul din turcicul otoman meydan –
میدان„ ,piață, spațiu deschis”, moștenit din persanul meydân – میدان„ ,piață
a unui oraș, câmp”, acesta din arabicul maydān – امدیداان
, „piață a unui oraș,
câmp”. Și ne-am trezit și cu derivatul maidanez, la cre se pricep alde Puya
cu Doddy (https://www.youtube.com/watch?v=JKPp5rWcElw), ba și
Posset, Mahia si Alex Velea….
Cel puțin un maidan găsești la toate etniile, în diferite limbi
maidanului i se spune:
֍ Mài sā – 迈撒în chineză;
֍ maidān – دانمی în urdu, maidān – ममददन în hindi, maidan – маидан
în sârbă, maidan în albaneză, catalană, engleză (din maidān – ममददन în hindi
sau maidān – دانUUمی în urdu, din persanul meydân – دانUUمی etc.), estonă,
finlandeză, maidan în franceză (din ucraineanul maydan – майдан, „loc”,
din românescul maidan, via turcicul meydan, din persanul meydân – میدان,
„loc”, din arabicul maydan – دانUمی ,vezi Maïdan prin 2014), maghiară,
română, slovacă, slovenă, majdan – майдан în bielorusă, majdan în
poloneză, maydān – امدیداان
în arabă, maydan în turcă, maydan – майдан în
rusă, maydan – майдан în ucraineamă, maydan – میدان în arabă, meidan în
engleză, me(j)dan – ме(й)дан în bulgară, meydan în azeră, turcă și tătară
crimeană, meydân – میدان în persană, midan – ןן ןידא מא în idiș;
֍ mainan – 마이난în coreană;
֍ maiδiia – ������� în avestană;
֍ mema – în gruzină (); მემა
֍ namaan în bască ();
֍ nayogh – նայող în armeană ();
֍ qulluqçu în azeră ();
.ebraică în אוָל םם ֍
După evenimentele din Ucraina, au apărut ca nume proprii în
diferite limbi:
֍ Maian în corsicană, Maidan în afrikaans, cehă, croată, germană,
islandeză, italiană, letonă, lituaniană, luxemburgheză, malteză,
neerlandeză, norvegiană, turcă, daneză, portugheză ș.a., Maïdan în
franceză, Maidean în bosniacă, Maidrín în irlandeză etc.
Maidanul pe la noi
Moto: „După ce s-a pus asfaltul,/ Se tot miră, unul, altul…/ Uliţa
noastră cu plopi/ A ajuns… maidan cu gropi.” (Metamorfoză, de Dumitru
Ţucă, din „Printre epigramiştii olteni”, 2008)
Românii ziceau maidan unui câmp al tuturor, unui loc de plimbare și
de adunare a oamenilor, unei piețe, unui scuar, unui loc de obor, unui loc
de târg. Îi ziceau și tăpșan, toloacă etc. Regional i se zicea maidan și unei
fețe a dealului, dar și unei ridicătură de pământ pe mijlocul unui teren arat
sau nearat, nu numai locului viran în interiorul sau la marginea unei
localități, unde se joacă copiii, folosit în trecut și ca loc de desfacere a
mărfurilor.
Șăineanu explica în 1929 maidanul prin citate din Ghica, cel care
numea maidan tot un spațiu gol („… grădini și maidanuri unde să se depuie
soldații bolnavi”) sau din Pop, care numea maidan bătătura unei case
țărănești („/../ mândra șade pe maidan/ și ’mi ’nșiră la mărgean./”),
reținând și forma moldovenească medean [Șăineanu, ed. VI (1929)].
În 1939 Scriban îi completa definția cu alte detalii, arătând și el
etimologia turcească, dar completată interesant (ngr. meĭntáni, pron.
meĭdáni; bg. meĭdan, rut. pol. Majdan). Tot el dădea exemple de expresii în
care se întâlnea cuvântul [Scriban (1939)].
Oameni inventivi, românii au introdus maidanul în expresii
numeroase. „A ieși la maidan” înseamnă a scoate sau a ieși la vedere, a se
arăta, a se face cunoscut, cam cum se făcură cunoscuți ca analiști militari
alde Radu Tudor sau alți neinstruiți care pe toate posturile tv ne explică
intențiile lui Putin sau ale lui Biden, ba și pe ale actorului care cere
intervența NATO!
„A bate maidanul sau maidanele” înseamnă a-și pierde vremea
hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda, cam cum fac (fuck
wind) alde Cîțu, Orban Ludovic sau Ciolacu cu facturile. Ba ăștia cred că
se joacă cu noi pe tăpșan (locul ăla necultivat) sau pe toloacă, loc
necultivat, dar din ucraineanul toloka. „A ajunge la maidan” înseamnă a
izbuti, cam cum izbutește Ponta să ne explice ce și cum, care „face
maidan”, adică strunește calul.
Scriitorii nu puteau ocoli terenul ăla gol numit maidan. Vlahuță face
pe reporterul printre copii, cei cu amintirile albe (Într-un mic maidan, se
întîlniră cu vro patru copii de seama lor, care se jucau), pe când Alecsandri
depune mărturie jurnalistică (Din dosul casei mele este un maidan deșert).
Scoaterea la maidan, ieșirea la maidan e dezvăluită de Marian (Puii
scoaseră la maidan pe mîntuitorul lor), Pe când Alecsandri observa ieșirea
tarafurilor la locul diferit de locul de horă (Tarafurile politice se-nmulțesc
pe toată ziua… Care au mai ieșit la maidan?).
De la adresa web https://ro.scribd.com/document/323179888/G-MZamfirescu-Maidanul-Cu-Dragoste puteți descărca și citi romanul
„Maidanul cu dragoste” scris de G. M. Zamfirescu. Romanul apărut în
două volume în 1933, în plină criză economică, fiind primit de critica
vremii cu aprecieri pentru redarea impresionantă a „atmosferei colective de
periferie”.
Titlul romanului încearcă să facă o incursiune în lumea mahalalelor
capitalei. Maidanul cu dragoste e un roman realist, de dragoste, dar și o
frescă socială. Aduce un tumult de viaţă, pasiune şi drame, care fac să
treacă pe planul al doilea orice rezervă de formă. „Destinul meu începe
mizer într-o mahala cu nume ruşinos. Închid ochii şi revăd decorul, ca un
desen în cărbune peste care a trecut, apăsat, mâna unui copil nebunatic
[…] Stam pe şoseaua Basarab, într-o casă mică, igrasioasă, rămasă până
acum într-o rână, ca o amintire de vis rău şi ca o mustrare […]”. Restul
puteți citi chiar online sau după descărcarea romanului în format pdf.
Vă veți convinge că eroii lui Zamfirescu au o realitate indiscutabilă,
fizică, contezi pe ei, stai de vorbă cu ei, îi vezi umblând şi trăind. Tot
cartierul cu nume ruşinos, maidanul cu basculă, fabricile, linia ferată, tot
peisajul acesta periferic este de o realitate vizuală certă. Îi vezi culorile, îi
auzi rumoarea surdă a înserării, îi trăieşti clipele de nebunie şi destrăbălare.
Maro şi Tino, cuplul de greci, fac şi ei parte din rândul „familiilor legale”,
cu o căsnicie apăsată de taine greu digerabile pentru locuitorii simpli ai
mahalalei. Gata, nu mai scriem nimic de roman!
Toponimie „maidaneză”
Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume,/ Ce dificil îl denumeşti,/
Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele, de A.C.
Dragodan, din „Dicţionar de epigrame”, 1981)
Știm toți că toponimele sunt nume de locuri. Toponimele sau numele
de locuri care definesc așezările umane (municipii, orașe, comune, sate
etc.) se numesc oiconime. Disciplina care se ocupă cu studiul numelor de
locuri se numește toponimie.
Denumind un loc gol, al tuturor, la început, răspândit prin limbile
persană, arabă, turcă etc., cuvântul maidan a devenit toponim, adică un
nume de loc, că doar nu suntem inculți ca să folosim cuvântul locație, în
particular oiconim, Înșirăm câteva toponime, pe zone geografice, cu un
click pe ele aflând domniile voastre detalii.
Satul Meydan, Fars, Iran (coordonate 0°15′44″N 51°39′16″E)
A. În spațiul persan și în Asia Centrală:
Maidaan-e naqsh-e Naqsh-e Jahan, este o piață în centrul lui Isfahan,
Iran.
Orașe și sate în Iran: Meydan, Fars, provincia Fars; Meydan, Ilam,
provincia Ilam; Meydan, Baft, provincia Kerman; Meydan, Rabor,
provincia Kerman; Meydan, Harsin, provincia Kermanshah; Meydan,
Kermanshah, provincia Kermanshah, Meydan, Sonqor, provincia
Kermanshah; Meydan, Khuzestan, provincia Khuzestan; Meydan, Dorud,
provincia Khuzestan; Meydan, Kohgiluyeh și Boyer-Ahmad; Meydan-e Mozaffarkhan, în
provincia Kurdistan; Meydan, provincia Azerbaijan de Vest: Meydan-e Olya,
provincia Azerbaijan de Vest; Meydan-e Sofla, provincia Azerbaijan de
Vest; Meydan Khalaf; Meydan Tarreh Barahvaz; Meydan Jiq, Malekan; Meydan-e Bozorg,
provincia Lorestan; Meydanlar, provincia Azerbaijan de Est; Meydan-e
Khodaverdi; Meydan-e Tafalli; Ban Meydan-e Abdollah; Chal Meydan; Eslamabad-e Sar
Meydan; Kalateh-ye Meydan; Qaleh Meydan, diferite locuri; Qezelejah Meydan; Sang Dar
Meydan, diferite locuri; Sarmeydan, diferite locuri; Soltan Meydan; Tak Meydan.
În alte țări există: Meydan, Afganistan, sat în provincia Balkh, în nordul
Afganistanului; Maydan, Kârgâzstan, oraș, Kârgâzstan; Maidan Shar,
reședința provinciei Wardak, Afganistan;
Apare și un hidronim, Mehraneh (Meydan Chayi), râu în Tabriz, Iran;
Tavisuplebis Moedani sau Piața Libertății, Tbilisi, este o piață
centrală în Tbilisi, Georgia sau Gruzia.
B. În sudul și sud-estul Asiei: Maidan (Tirah), oronim, nume de
formă de relief, vale, în districtul Khyber, Khyber Pakhtunkhwa,
Pachistan; Maidan, Nepal, municipiu în sudul Nepalului; Maidan,
districtul Dir de Jos, oronim, Khyber Pakhtunkhwa, Pachistan; Asramam
Maidan, primul aeroport al statului Kerala, în Kollam, India; Medan,
Indonezia, reședința provinciei Sumatra de Nord; stadionul Lal Bahadur
Shastri, Hiderabad, India, numit la început Fateh Maidan („Piața
Victoriei”).
C. În vechiul imperiu otoman (inclusiv în principatele suzerane):
Meydan, Gölbaşı, sat în districtul Gölbaşı, provincia Adıyaman, Turcia;
Meydan, Kurucaşile, sat în districtul Kurucaşile, provincia Bartın, Turcia;
Piața Sultanahmet (Sultanahmet Meydanı), fosta Atmeydanı („Piața calului”),
în centrul Istanbului, Turcia; Taksim Meydanı sau Piața Taksim, altă piață
centrală în Istanbul, Turcia; Midan at-Tahrir sau Piața Tahrir, în Cairo,
Egipt; esplanada cunoscută în trecut ca Hipodrom, lângă Cairo, Egipt; Majdan
(Novi Kneževac), sat în nordul districtului Banat, provincia Vojvodina, Serbia;
Meidan Ekbis, orășel în Syria; Al-Midan, în vecinătatea municipiului
Damasc, Siria; Maydan al Shajara, oraș în Benghazi, Libia; Parcul
Tašmajdan Park, în Belgrad, Serbia; municipiul Dubai Meydan, Emiratele
Arabe Unite; o pistă de curse de cai, Meydan; Turnul Entisar (Turnul
Meydan), zgârie-nori care urmează să fie construit în orașul Maidan,
numele românesc al lui Majdanpek, în Serbia; Mïdän at Taḥrǐr sau
Piața Tahrir, Alexandria, Egipt; Piața Tahrir, Sanaa, sau Maidan at-Tahrir,
în Sanaa, Yemen.
Un sat Majdan, Polonia (coordonate 50°27′52″N 23°57′53″E)
D. În Polonia (Polonia a preluat cuvântul majdan din numeroasele
sale schimburi cu culturile otomane și cu alte culturi influențate de persani:
Majdan, Gmina Wojsławice în voievodatul Lublin; Majdan, Gmina
Żmudź în voievodatul Lublin; Majdan, districtul Hrubieszów, în
voievodatul Lublin; Majdan, districtul Janów Lubelski, în voievodatul
Lublin; Majdan, districtul Białystok, în voievodatul Podlaskie; Majdan,
districtul Hajnówka, în voievodatul Podlaskie; Majdan, districtul Suwałki ,
în voievodatul Podlaskie; Majdan, districtul Tomaszów Lubelski, în
voievodatul Lublin; Majdan, districtul Lesko, în voievodatul Subcarpatic;
Majdan, districtul Garwolin, în voievodatul Masovian; Majdan, districtul
Mińsk, în voievodatul Mazowieckie; Majdan, districtul Ostrołęka, în
voievodatul Mazowieckie; Majdan, Otwock, în voievodatul Mazowieckie;
Majdan, Gmina Łochów, în voievodatul Mazowieckie; Majdan, Gmina
Stoczekv, în voievodatul Mazowieckie; Majdan, districtul Gmina
Wierzbno, în voievodatul Mazowieckie; Majdan, districtul Wołomin, în
voievodatul Mazowieckie; Majdan, în voievodatul Warmińsko-Mazurskie.
E. În România: Maidan, sat în comuna Cacica (pe unde am degustat
o bere bună, în liceul militar fiind), în județul Suceava; Maidan, fostul
nume al satului Brădișoru de Jos, orașul Oravița, în județul Caraș-Severin.
F. În Ucraina: Maidan Nezalezhnosti – Майдан Незалежності sau
Piața Independenței, piața centrală din Kiev, Maidan Nezalezhnosti, o
stație de metrou pe linia M2, Kiev; Maidan Konstytutsii (Metroul din
Harkov) sau Piața Constituției, stație de metrou din Harkov; Maidan Pratsi
(Kryvyi Rih Metrotram); Staryi Maidan, sat în raionul Khmelnytskyi,
Khmelnytskyi Oblast; Viche Maidan (Ivano-Frankivsk), o piață de oraș;
Maidan, un sat în comuna Berehome, districtul sau raionul Vyzhnytsia,
regiunea Chernivtsi (Oblast); Maidan, sat în zona urbană Vyzhnytsia,
raionul Vyzhnytsia, regiunea Chernivtsi (Oblast); Maidan, sat în raionul
Tysmenytsia, regiunea Ivano-Frankivsk (Oblast).
Revoluția portocalie
Moto: „Ascultaţi ce spune moşu’,/ Şi nu vorbesc în pustiu,/ Că
urmează codul roşu/ După cel… portocaliu!” (Alertă, de Dumitru Râpanu,
2011; curată premoniție!)
Înainte de a ne ocupa de „revoluția” Maidan din Ucraina, amintim că
pe acolo a fost revoluția portocalie. Despre Ucraina am scris (vezi la
adresa http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ucraina, cu
titlul „Jocuri de cuvinte – Ucraina”). După dizolvarea URSS în 1991,
Ucraina și Rusia au menținut legături strânse. În 1994, Ucraina a fost de
acord să adere la tratatul de neproliferare a armelor nucleare, ca stat fără
arme nucleare. Fostele arme nucleare sovietice din Ucraina au fost duse în
Rusia și demontate. Chiar demontate? Hm!
În schimb, Rusia, Marea Britanie și SUA au convenit să susțină
integritatea teritorială și independența politică a Ucrainei prin
Memorandumul de la Budapesta privind asigurările de securitate. În 1999,
Rusia a fost unul dintre semnatarii Cartei pentru Securitate Europeană,
care „a reafirmat dreptul inerent al fiecărui stat participant de a fi liber săși aleagă sau să-și schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele
de alianță, pe măsură ce acestea evoluează”. Să evolueze în ce?
În anii de după dizolvarea URSS, mai multe țări din fostul bloc din
est s-au alăturat NATO, ceea ce liderii ruși au descris-o drept o încălcare a
asigurărilor puterilor occidentale că NATO nu se va extinde spre est.
Alegerile prezidențiale din Ucraina din 2004 au fost controversate.
În noiembrie 2004, prim-ministrul Viktor Ianukovici a fost declarat
câștigător, în ciuda acuzațiilor de fraudare a voturilor din partea
observatorilor electorali. Rezultatele au provocat un protest public în
sprijinul candidatului opoziției Viktor Iuscenko, iar protestele pașnice pe
scară largă au contestat rezultatul în ceea ce a devenit cunoscut sub numele
de Revoluția Portocalie.
Manifestanții îmbrăcați în portocaliu se adună în Piața Independenței din
Kiev pe 22 noiembrie 2004
În lunile tumultoase ale revoluției, bine stimulată cu bățul băgat prin
gard, Iuşcenko a fost otrăvit de dioxină TCDD! S-a suspectat implicarea
Rusiei în otrăvirea sa. După ce Curtea Supremă a Ucrainei a anulat
rezultatul inițial al alegerilor, a avut loc un al doilea tur, care l-a adus la
putere pe Iuşcenko ca președinte și cu Iulia Timoșenko prim-ministru, aia
cu corupția, și lăsând pe Ianukovici în opoziție.
Președintele rus Vladimir Putin a venit pe nepusă masă la summitul
NATO de la București din 2008 și a participat la discuțiile bilaterale
NATO-Rusia, spunând clar că Rusia se opune cererilor de aderare a
Georgiei și Ucrainei la NATO. În iunie 2009, Ianukovici și-a anunțat
intenția de a candida din nou la președinție la alegerile prezidențiale din
2010, pe care le-a câștigat ulterior.
Revoluția portocalie este adesea grupată împreună cu alte mișcări de
protest de la începutul secolului al XXI-lea, în special în cadrul fostei
URSS, cunoscute sub numele de revoluții colorate. Că de, și noi românii
vecini cu fosta URSS, am împrumutat culoarea pe timpul alianței DA
(Dreptate și Adevăr, 2004). Și ce dreptate am avut cu bețivul Petrov și ce
adevăr cu veșnic schimbătorul de neveste Tăriceanu!
Dragă Stolo!
Că doar n-ați uitat de alianța D.A. între PNL și PD, care a candidat la
alegerile locale, legislative și prezidențiale din 2004. Și nici de plânsul
teatral al bețivului turnător ajuns președinte când cu „Dragă Stolo!” Noroc
că la data de 11 aprilie 2007, alianța a devenit impotentă, adică
nefuncțională, ea nefiind desființată formal, iar PD a fost exclus din
guvernul Tăriceanu susținut de PSD. Între timp PD s-a transformat în PDL,
noul guvern a fost format de PNL și UDMR, fu sprijinit din umbră de
PSD, între timp PDL a intrat în PNL, bețivul a creat alt partid. Acum chiar
că PNL e PDL….
Și cum dracul își bagă coada, potrivit lui Anthony Cordesman,
specialist în conflicte globale, ofițerii ruși, și nu numai ei, au văzut astfel
de revoluții boite, fardate, color(ate) ca pe o încercare a Statelor Unite și a
statelor europene de a destabiliza statele vecine și de a submina securitatea
națională a Rusiei.
Putin i-a acuzat pe organizatorii protestelor rusești din 2011-2013 că
sunt foști consilieri ai lui Iuscenko și a descris protestele ca o încercare de
a transfera Revoluția Portocalie în Rusia. Mitingurile în favoarea lui Putin
în această perioadă au fost numite „proteste anti-portcaliu”. Acum Putin e
și mai dur, numind nazistă conducerea Ucrainei!
Majdán Nezaléžnosti
Moto: „E jale, amice… Te văd revoltat,/ În ţară se fură, ca-n codrul
cel mare…/ Te rog să mai ai… puţintică răbdare…/ Şi n-o să mai fie nimic…
de furat”! (Constatare, de Alexandru Oltean, din „Urmaşii lui Cincinat”,
2004)
Și uite-așa, în acum asediatul Kiev există Majdán Nezaléžnosti –
Майдаан Незалеажності, „Piața Independenței”, de la cuvântul ucrainean
majdán – майдаан, „piață”, moștenit tot din limba turcă.
Maidan Nezalezhnosti, înainte de 2013, înainte de a deveni Euromaidan
Portocaliul trebuia continuat, au ordonat cei care trebuie! În doi
ani a apărut Euromaidan (în ucraineană Євромайдан – Yevromaidan, adică
„Piața Euro” sau Euro Square) sau Powstanie na Majdanie, „Revolta
Maidan”. A constat dintr-un val de demonstrații și mișcări civile în
Ucraina.
Totul a început pe 21 noiembrie 2013 cu mari proteste în Maidan
Nezalezhnosti (Piața Independenței) din Kiev. Protestele au fost declanșate
de decizia bruscă a guvernului ucrainean de a nu semna acordul de
asociere UE-Ucraina (European Union–Ukraine Association Agreement),
alegând în schimb legături mai strânse cu Rusia și Uniunea Economică
Euroasiatică (Eurasian Economic Union).
Parlamentul Ucrainei a aprobat în mare parte încheierea acordului cu
UE, în timp ce Rusia făcuse presiuni asupra Ucrainei pentru a-l respinge.
Sfera protestelor s-a lărgit, cu cereri de demisie a președintelui Viktor
Ianukovici și a guvernului Azarov. Protestatarii s-au opus la ceea ce ei
considerau drept corupție pe scară largă a guvernului, influența oligarhilor,
abuzul de putere și încălcarea drepturilor omului în Ucraina. Transparency
International l-a numit pe Ianukovici drept cel mai important exemplu de
corupție din lume.
Dispersarea violentă a protestatarilor din 30 noiembrie a provocat și
mai multă furie. Așa că, cu bățul băgat prin gard, Euromaidanul a dus la
revoluția demnității din 2014. În timpul revoltei, Piața Independenței
(Maidan) din Kiev a fost o tabără de protest uriașă, ocupată de mii de
protestatari și protejată de baricade improvizate.
Avea bucătării, posturi de prim ajutor și facilități de difuzare, precum
și scene pentru discursuri, prelegeri, dezbateri și spectacole. Circ în toată
regula, cu sprijinul știm unii din noi al cui! Era păzit de unități de
„autoapărare Maidan” (Samoobrona Majdanu) formate din voluntari în
uniformă și căști improvizate, purtând scuturi și înarmați cu bastoane,
pietre și, hopa, sticle cu benzină!
Protestele s-au extins și în multe alte părți ale Ucrainei. La Kiev au
avut loc confruntări cu poliția la 1 decembrie, iar poliția a atacat tabăra pe
11 decembrie. Protestele au crescut de la mijlocul lunii ianuarie, ca răspuns
la introducerea de către guvern a legilor draconice anti-protest.
Au avut loc confruntări soldate cu morți și răniți pe strada
Hrushevsky în perioada 19-22 ianuarie. Protestatarii au ocupat clădiri
guvernamentale în multe regiuni ale Ucrainei. Revolta a atins punctul
culminant în perioada 18-20 februarie, când luptele acerbe de la Kiev între
activiștii din Maidan și poliție au dus la moartea a aproape 100 de
protestatari și a 13 polițiști.
A fost semnat un acord la 21 februarie de Ianukovici și liderii
opoziției parlamentare care solicita crearea unui guvern interimar de
unitate, reforme constituționale și alegeri anticipate. La scurt timp după
acord, Ianukovici și alți miniștri ai guvernului au fugit din țară.
Parlamentul l-a demis apoi pe ușchitul Ianukovici și a instalat un
guvern interimar. Putin, adică Rusia, fiind pe fază, această numită
„revoluție a demnității” a fost urmată rapid de criza din Crimeea, despre
care am scris [vezi la www http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-decuvinte-invazie-crimeea, cu titlul „Jocuri de cuvinte – invazie (Crimeea)”] și de
tulburările pro-ruse în estul Ucrainei, despre care iar am scris (vezi „Jocuri
de cuvinte – Ucraina”, la http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-
cuvinte-ucraina și despre două noi republic în „Jocuri de toponime –
Donetsk și Lugansk”, la http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-detoponime-donetsk-i-lugansk).
Motive de conflict
Moto: „Degeaba e om bun, dacă-i moscal.” (proverb ucrainean)
De ce se amestecă și Vestul, mai ales SUA, de ce nu renunță rușii,
este destul de clar. În primul rând vedeți că Ucraina e o țară bogată, bine
industrializată de pe când făcea parte din URSS, cu o agricultură
performantă. Forța de muncă este calificată. Are și multe importante
resurse naturale. Este pe locul al patrulea în lume după valoarea totală a
resurselor naturale.
Este pe locul al doilea în lume între țările cu cele mai mari rezerve de
minereu de fier, cu 30 de miliarde de tone, în trei bazine, Krivoi Rog – 19
miliarde de tone, Kremenchuk – 4 miliarde de tone și Belozersky – 2,5
miliarde de tone, plus bazinele Kerci și Mariupol. Pe timpul CAER și
România a participat cu bani pe acolo și totul a rămas în aer!
Este pe locul al doilea, după China privind cantitatea rezervei de
grafit din lume, cu circa 300 de depozite bazinale. Tot pe locul al doilea
din lume este în ceea ce privește rezervele explorate de minereuri de
mangan, cu o estimație de 2,3 miliarde de tone sau 12% din rezervele
mondiale.
Este pe primul loc în Europa în rezerve recuperabile explorate de
minereuri de uraniu, vital pentru energia nucleară, deținând în câteva
centrale nucleare 15 reactoare. Are și institute și centre de cercetare în
acest domeniu. Este pe locul al doilea în Europa și pe al zecelea din lume
în ceea ce privește rezervele de minereu de titan.
Este pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește rezervele de
minereu de mercur. Este pe locul al treilea în Europa și pe al
treisprezecelea în lume în ceea ce privește rezervele de gaze de șist (22 de
trilioane de metri cubi), dar știm noi cine ar exploata așa ceva la alții, că se
încercase și pe la noi. Noroc că românii au protestat!
Are și importante rezerve de petrol și gaze în bazinul Nipera –
Donețk, dar pe la Donețk știți ce s-a întâmplat, dar nu știm urmările! Este
pe locul șaptelea în lume în rezervele de cărbune (33,9 miliarde de tone),
în bazinele Donbas sau Donețk, Lvov-Volyn, Nipru.
Harta fizică a Ucrainei
Deține o industrie strategică încă de pe timpul URSS, cu o forță de
muncă calificată și în câteva domenii ultracalificată. Este pe primul loc în
Europa în producția de amoniac. Ocupă locul al doilea din Europa și al
patrulea din lume cu sistemul de conducte de gaze naturale, cu capacitatea
de transfer de gaze către țările UE de 142,5 miliarde de metri cubi), dar
care prin renunțarea la importul din Rusia devin nefolosibile!
Este pe locul treilea ca mărime din Europa și al optulea din lume în
ceea ce privește capacitatea instalată a centralelor nucleare. Ocupă locul al
treilea în Europa și locul al unsprezecelea în lume în ceea ce privește
lungimea rețelei feroviare (21.700 km). Ocupă locul al treilea în lume
(după S.U.A. și Franța) în producția de localizatoare și echipamente de
localizare (determinare a poziției).
Ocupă locul al treilea din lume la cantitatea de fier exportată. Este pe
locul al patrulea din lume la exportul de turbine pentru centrale nucleare.
Ocupă locul al patrulea din lume de lansatoare de rachete (și văd că iau de
prin vest acum), la exporturile de argilă și la exporturile de titan. Este pe
locul al optulea în lume la exporturile de minereuri și concentrate și pe
locul al nouălea în lume în exporturile de produse din industria de apărare.
În ce privește agricultura, Ucraina poate satisface nevoile alimentare
a 600 de milioane de oameni. Ocupă locuri fruntașe privind:
– locul 1 în Europa în ceea ce privește suprafața de teren arabil;
– locul 3 în lume după suprafața solului fertil cernoziomic (25% din
volumul mondial);
– locul 1 în lume la exporturile de floarea-soarelui și ulei de floareasoarelui (acum înțelegeți de ce a dispărut brusc uleiul din rafturi,
cumpărându-se cu baxurile pe 10 martie 2022);
– locul 2 în lume în producția de orz și locul 4 la exporturile de orz;
– al treilea cel mai mare producător ulei de porumb și al patrulea cel mai
mare exportator de porumb din lume;
– al 4-lea cel mai mare producător de cartofi din lume;
– al 5-lea cel mai mare producător de secară din lume;
– al 5-lea în lume în producția de miere de albine (75.000 de tone);
– al 8-lea în lume la exporturile de grâu.
(preluare și completare www.mediafax.ro)
„Ajutor” american
Moto: „Tot aşteptând americanii/ Cu mâna-ntinsă ca la chetă,/ S-au
bucurat nespus ţăranii,/ Primind un scut antirachetă.” (Ajutor american, de
Vasile Manole, 2011)
Să enumerăm noi, pe scurt, datele și faptele, în ordine cronologică. În
1988 Gorbaciov se întâlnește la Reijavik cu Reagan, plănuind ei
desființarea lagărului socialist, ba în 1989, pe un crucișător american
staționat în Malta, cei doi au fost de acord cu revoluția din România și
debarcarea „naționalistului” Ceaușescu, cu interese deosebite.
Politica lui Gorbaciov a însemnat disoluţia deliberată a URSS, cu
situaţia de paralizie a guvernului central al URSS după puciul militar de la
Moscova. Totul a avut ca efect proclamarea independenţei Ucrainei pe 24
august 1991 (confirmată la un referendum, ţinut pe 1 decembrie 1991).
Dar nu se dă publicității ce au hotărât cei doi, se zice că doar verbal, până
unde să se bage unul în coasta celuilalt.
Trecând doar la Ucraina, în 2004 SUA a susținut revoluția portocalie.
În 2014, „Maidanul Ucrainean”, a fost susținut puternic de Barack
Obama, președintele SUA, soldat cu schimbarea regimului politic în
Ucraina.de care am scris mai sus.
Tot în 2014, președintele Barack Obama îl însărcinează pe
vicepreședintele Joe Biden cu gestionarea relațiilor SUA-Ucraina. La 16
aprilie 2014, Joe Biden se întâlnește la Casa Albă cu Devon Archer,
partenerul de afaceri al fiului său, Hunter Biden. La 21 aprilie 2014, cinci
zile mai târziu, Joe Biden se deplasează în Ucraina.
Prietenie franco-ucraineană în 2022!
O zi mai târziu, la 22 aprilie 2014, Devon Archer intră în consiliul de
administrație al companiei Burisma, cel mai mare producător privat de gaz
din Ucraina. La 12 mai 2014, Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, intră și el în
consiliul de administrație al gigantului Burisma, doar cu 55.000 US $ pe
lună…
De-a lungul următorilor ani, Hunter Biden, fiul lui papa Joe Biden, și
partenerul său de afaceri obțin venituri de milioane de dolari ca urmare a
participării în consiliul de administrație al Burisma. Chestia e că la nivel
oficial, administrația Obama îl etichetează pe patronul Burisma, Mykola
Zlochevsky (fost ministru ucrainean al, na drăcite, resurselor naturale!),
drept „oligarh odios și corupt”.
În 2015, este numit procuror general al Ucrainei Viktor Șokin. Acesta
preia și extinde o anchetă cu privire la acte de corupție ale consiliului de
administrație Burisma, din care făcea parte Hunter Biden, fiul lui Joe
Biden.
Câteva luni mai târziu, în martie 2016, Joe Biden se deplasează în
Ucraina și, așa cum chiar el își amintește într-un interviu, îl amenință pe
Președintele Ucrainei că, dacă nu îl demite pe Viktor Șokin „URGENT”,
„Ucraina nu mai obține miliardul de dolari promis”. Evident, pretextul
folosit este cel al „ineficienței în lupta anticorupție” – în caz că vă sună pe
undeva cunoscut…
Și uite-așa, în regim de urgență, în urma presiunilor șogorului Joe,
procurorul general al Ucrainei, cel care investiga acte de corupție și alte
infracțiuni care îl vizau și pe Hunter Biden, fiul actualului Președinte SUA,
este demis!
Joe Biden se laudă spunând cum a forțat demiterea procurorului
general al Ucrainei: „În timp ce eram în Ucraina, am zis așa: – Plec în 6
ore. Sună-l pe președintele vostru! Dacă nu îl dă afară în 6 ore, nu vă mai
dau miliardul de dolari!” Și… l-a dat afară! Dar recent s-a mai descoperit
ceva din ajutorul ăsta american, de pe timpul lui… Obama!
Obama Evidence DELETED – Ukraine Biolab Discovery!
Moto: „Cel mai aproape neam e vecinul.” (proverb ucrainean)
Iată că minciuna are picioarele prea scurte, ca după o asemenea
succesiune de evenimente să nu se fâsâie. Dar ce ne facem cu domnii
generali rezervisti, acum mari analiști, care erau activi când se semna acel
acord, de care ar fi trebuit să știe, dacă tot lucrau la strategii potrivit cărora
Rusia era marele nostru dușman. A nu spune ceea ce știi inseamnă tot o
minciună. Recurgem la „materialul clientului”:
Există dovezi din epoca Obama sugerând existenta unui proiect
Biolab în Ucraina, care au fost șterse! (TheLibertyRevolution.com) Un
articol acum șters de pe Internet, dar descoperit prin web.archive.org pare
să sugereze că fostul președinte Barack Obama a incheiat un acord ce a
condus la construirea de biolaboratoare în Ucraina, care au fost concepute
pentru a gestiona „în special periculoși agenți patogeni.”
Articolul a fost postat inițial pe 18 iunie 2010, intitulat „Biolab se
deschide în Ucraina”. A fost publicat de BioPrepWatch.com și scris de
Tina Redlup.
„Senatorul SUA Dick Lugar a aplaudat săptămâna aceasta
deschiderea Laboratorului Central Interimar de Referință de la Odesa,
Ucraina, anunțând că acesta va fi esențial în cercetarea agenților patogeni
periculoși utilizați de bioteroriști”, se arată în articol. Se adăuga că
laboratorul este un „laborator de biosecuritate de nivel 3” și primul care a
fost construit sub autoritatea extinsă a programului cooperativ NunnLugar de Reducere a Amenințărilor.
Articolul mai scoate in evidență implicarea fostului senator Dick
Lugar și a fost, de asemenea, publicat în numărul 818 al Revistei Outreach
al Centrului de Contraproliferare al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. E
clar? Așadar, este real, iar conținutul nu este minciună!
Și un raport ulterior din 2011 al Comitetului Academiei Naționale de
Știință a Statelor Unite pentru Anticiparea provocărilor de biosecuritate ale
expansiunii globale a laboratoarelor biologice de înaltă reținere sublinia
modul în care laboratorul, cu sediul în Odesa, ar fi responsabil pentru
identificarea agenților biopatogeni deosebit de periculoși.
Raportul scria că laboratorul a fost actualizat printr-un acord încă din
2005 între Departamentul Apărării al S.U.A. și Ministerul Sănătății din
Ucraina. Colaborarea dintre cele două agenții a fost concepută pentru a
opri răspândirea noilor agenți patogeni. Rapoartele par să sugereze că
printre studiile de viruși din laborator s-au numărat Ebola și o multitudine
de alți viruși din „grupul II de patogenitate”. Înseamnă că rușii ar putea
spune de fapt adevărul când susțin ce au găsit în Ucraina după invadarea
marilor orașe ale țării…
– AD CONTENT –
FEATURED TODAY
Obama Evidence
DELETED – Ukraine Biolab
Discovery!
Read More >>
– AD CONTENT –
RECENTLY FEATURED

• Reply
• ,
Ce părere aveți?
Componența conducerii ucrainene; tragedie prin comedianți?
Moto: „Doar trei lucruri sunt sigure în viaţă: naşterea, moartea şi
schimbarea!! (proverb ucrainean)
Cum războiul este în desfășurare, aruncăm o o privire asupra
conducerii ucrainene. Cercul interior de luare a deciziilor de bază al
președintelui ucrainean Zelensky se bazează de fapt pe cercul său de
prieteni de când era actor.
Șeful de cabinet al Palatului Prezidențial, Andriy Borisovich Yermak
(Андрій Борисович Єрмак), este autor și regizor de comedii. Şeful
Administraţiei Prezidenţiale, Andre Bodin, este avocat în industria
divertismentului. Consilierul șef al președintelui, Sergey Sheffey, este
autor de comedii. Dacă te uiți doar la CV-ul lor, nu poți spune dacă este o
companie de film și televiziune sau un organism decizional al unei țări.
Ivan Hennadiyovych Bakanov (Іван Геннадійович Баканов) este
șeful Serviciului Suprem de Informații al Ucrainei, fost vicepreședinte al
acestui organ, este și șeful unei companii de filme de comedie. Consilier
principal al Comitetului Național de Apărare al Ucrainei, Serghei Sivoko,
Putin Signs EMERGENCY
Laws – Forced To Do It…
Read More >>
este, de asemenea, este partenerul lui Zelensky în actorie, jucând în special
comedii. Dar războiul este o dramă sau o tragedie! Ăștia îmi aduc aminte
de Păunescu (https://www.youtube.com/watch?v=GDO2u4eIzxE) cu
poezia Actorul (cântă Vasile Șeicaru).
Să ne întrebăm de ce Ucraina a ignorat complet relațiile geopolitice
ale marilor puteri de-a lungul anilor? Se pare că securitatea patriei și
dezvoltarea națională nu au nimic de-a face cu acești politicieni – pentru că
chiar nu contează, practic nu sunt ucraineni. Păi ia să vedem!
Deoarece Ucraina recunoaște dubla naționalitate, 80% dintre oficialii
guvernamentali înalți sunt și americani, iar 90% din bogățiile și oamenii
bogaților se află în Londra sau Elveția.
În timpul Jocurilor Olimpice din 2008, președintele georgian proamerican Saakașvili, căruia i s-a ordonat să atace de către Putin, politician
georgiano-ucrainean (în georgiană , în ucraineană მიხეილ სააკაშვილი
Міхеїл Саакашвілі), fost președinte al Georgiei din 2004 până la 2013, în
prezent este guvernator al regiunii Odesa din Ucraina (Oblast).
Mihail Saakaşvili este „puțin” la închisoare (click). A anunţat că va
intra din nou în greva foamei, pentru a protesta împotriva condiţiilor sale
de detenţie. Actualul lider al opoziţiei a fost anul trecut timp de 50 de zile
în greva foamei, iar un raport independent a stabilit că fostul preşedinte
suferă de grave probleme neurologice, consecinţă a relelor tratamente la
care a fost supus în detenţie. De ucraineni!
Acum fiți atenți! Ministrul sănătății din Ucraina este cel mai tipic
exemplu. Doamna s-a născut în Statele Unite. Înainte de 2013, a fost
medic generalist american. Ea a venit în Ucraina în 2013, naturalizată în
Ucraina în 2015 și a fost promovată în funcția de ministru adjunct al
Sănătății în 2016. În 2019, Zelensky a sfidat orice opoziție și a numit-o
ministru al sănătății.
Bățul prin gard
Moto: „Îmi spunea ieri o bătrână,/ Rezemată de un gard:/ – Nu da
vrabia din mână. Pentru cioara de sub fard!” (Premoniție, de Constantin
Tudorache)
Deoarece eu ocolesc vorbele directe, pas cu pas, știu eu de ce,
reproduc cele scrise de Nistorescu în Cotidianul, sub titlul „Sprijin pentru
Ucraina, în cătarea Rusiei” (la https://www.cotidianul.ro/sprijin-pentruucraina-in-catarea-rusiei/). Autorul știe că deranjează, că enerveaxă, că
încurcă.
El susține: „Dacă nu încerc să pătrund dincolo de aparențe, mai ales
în subsolul lor, înseamnă că nu-mi fac meseria”. Îl citează pe Klaus
Iohannis cînd, pe 24 ianuarie, a.c. a spus: „Vreau să subliniez foarte clar:
România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă
asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu
Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca
securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă
afectate”.
Susține Nistorescu că sună clar, concis și convingător, dar că din
păcate, mai zilele trecute au apărut detalii. Chiar purtătorul de cuvânt al
Ministerului rus al Apărării avea să facă o declarație mârâită la adresa țării
noastre: „Aproape toată aviația regimului de la Kiev a fost distrusă. În
același timp, știm sigur că avioane ucrainene de luptă au zburat către
România şi în alte ţări învecinate. Folosirea reţelei de aerodromuri din
aceste ţări ca bază pentru avioanele militare ucrainene şi folosirea
ulterioară a acestora împotriva forţelor armate ale Rusiei poate fi
considerată o implicare a acestor ţări într-un conflict armat”.
Nistorescu continuă: „Poate că ministrul rus a exagerat. L-a enervat
aterizarea avionului militar ucrainean la Bacău. După părerea lui, ar fi
trebuit să-l confiscăm. Ne măream și noi escadrila. Glumesc!” În rest, citiți
articolul la adresa indicată mai sus.
De pe orice maidan sau din orice alt loc sunteți, să fiți iubiți! Și nu vă
comportați la cozile de la benzină (click), la ulei (aici în Bulgaria) și la ce
s-o mai zvoni că se mărește prețul sau că dispare, ca pe maidan!
(continuare)
NC