LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI
– Prioritatea BRICS

 

 

„Ceea ce BRICS construiește de un deceniu este ceva mai modest și, tocmai din acest motiv, mai solid: o arhitectură de cooperare tehnică ce servește astăzi drept liant politic intern al blocului.”

LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI
– Prioritatea BRICS+ după summitul de la New Delhi din 2026
De Lorenzo Maria Pacini

Unul dintre punctele-cheie care au reieșit din summitul BRICS+ de la New Delhi – și care este menționat și în paragraful 40 al Declarației Finale – vizează lupta împotriva terorismului.

Documentul a fost clar (paragraph § 40): „Condamnăm în cei mai fermi termeni atacul terorist din Jammu și Kashmir din 22 aprilie 2025, în urma căruia 26 de persoane și-au pierdut viața, iar multe altele au fost rănite.” Acesta nu este un detaliu minor. În limbajul atent formulat al unui comunicat semnat de unsprezece țări, menționarea explicită a atacului de la Pahalgam indică locul în care grupul a decis să-și investească capitalul politic. India a prezidat summitul, India a fost ținta atacului și tot India a obținut includerea mențiunii respective în documentul blocului.

Este indicat să începem de aici, întrucât acest lucru ajută la evitarea a două interpretări opuse și la fel de eronate.
Prima consideră angajamentul BRICS în domeniul antiterorism drept o simplă retorică de circumstanță, potrivită pentru orice comunicat.
A doua îl salută drept momentul nașterii unei alianțe de securitate alternative la NATO.

Niciuna dintre aceste interpretări nu rezistă unei analize atente a documentelor. Ceea ce BRICS construiește de un deceniu este ceva mai modest și, tocmai din acest motiv, mai solid: o arhitectură de cooperare tehnică ce servește astăzi drept liant politic intern al blocului.

Eforturile BRICS în lupta împotriva terorismului nu au început la New Delhi. Grupul de lucru pentru combaterea terorismului există încă din 2016, iar în 2025, sub președinția braziliană, coordonarea a fost încredințată Agenției Braziliene de Informații (ABIN), cea de-a zecea reuniune având loc la Brasília în perioada 4-6 iunie 2025;

Strategia de combatere a terorismului datează din noiembrie 2020 și a fost adoptată în cadrul celui de-al 12-lea summit; Planul de acțiune care transpune acest lucru în măsuri concrete datează din 2021. Acestora li s-a adăugat, în 2024, un document de poziție care a însoțit aderarea unor noi membri la mecanism, extinzând sfera de acțiune a grupului – care acum cuprinde regiuni din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină. Atunci când Declarația din 2026 „salută activitățile Grupului de lucru pentru combaterea terorismului (CTWG) și ale celor cinci subgrupuri ale sale”, nu se fac anunțuri noi, ci se recunoaște activitatea deja desfășurată.

Cele cinci subgrupuri merită o atenție specială, întrucât acolo voința politică se transformă în proceduri concrete. Acestea vizează: deradicalizarea; utilizarea abuzivă a internetului în scopuri teroriste; finanțarea terorismului; consolidarea capacităților – sub coordonarea comună a Braziliei și Etiopiei – și combaterea luptătorilor teroriști străini.

Această diviziune a sarcinilor oglindește agenda ONU privind combaterea terorismului, și nu întâmplător: statele BRICS nu inventează o nouă paradigmă de securitate, ci construiesc un canal paralel care funcționează în cadrul sistemului existent.

În mai 2026, la zece ani de la înființarea grupului, cea de-a 11-a reuniune plenară de la New Delhi a solicitat un CTWG „mai rezilient, constructiv și orientat spre rezultate” – o formulare care indică conștientizarea riscului opus: acela ca un deceniu de reuniuni să nu se concretizeze în nimic altceva decât declarații, fără măsuri operaționale ulterioare.

Securitatea servește, de asemenea, drept forță unificatoare între țări diverse.

Aici rezidă rațiunea strategică a acestei perseverențe. BRICS este un grup unit prin puțin mai mult decât o colaborare recentă: economii concurente, sisteme politice incompatibile și dispute teritoriale nerezolvate. În aproape toate problemele – comerț, monedă și reforma instituțiilor financiare – consensul se obține cu greu și trebuie negociat punct cu punct. Combaterea terorismului constituie excepția. Este domeniul în care membri altminteri divergenți găsesc un limbaj comun, deoarece fiecare dintre ei se confruntă cu un inamic intern pe care acest limbaj le permite să-l numească.

Rusia aduce în discuție situația din Caucazul de Nord și veteranii teatrelor de operațiuni din Siria și Irak; India, terorismul transfrontalier pe care îl atribuie unor grupări cu baza în Pakistan; China – în ceea ce privește clasificarea drept extremism a situației din Xinjiang – și Brazilia, respectiv Africa de Sud – în privința intersecției dintre crima organizată, traficul ilicit și finanțarea ilegală – se confruntă cu amenințări diferite, având origini incompatibile, dar pe care terminologia comună a Grupului de lucru pentru combaterea terorismului (CTWG) permite să fie tratate ca o singură categorie.

Este o operațiune politică delicată, pe care statele BRICS o gestionează prin intermediul a două clauze prezente constant în toate documentele lor: terorismul „nu trebuie asociat cu nicio religie, naționalitate, civilizație sau grup etnic” și trebuie combătut fără a recurge la „standarde duble”.

Cea de-a doua clauză este cea mai tranșantă și vizează Occidentul. Respingerea „standardelor duble” constituie o acuzație implicită la adresa Statelor Unite și a aliaților acestora.