CD
1.010 aprobate

denitsoc@gmail.com
75.57.36.95

 

 

CAMBRIDGE ANALYTICA SI FURTUL DE VOTURI
De CD

Ce au în comun miliardarul evreu Robert Mercer, președintele american Donald Trump și senatorul american Ted Cruz?

Cambridge este deținută de miliardarul evreu și susținătorul lui Trump, Robert Mercer. Cel ce și-a câștigat miliardele ca partener în “Hedge Fund Renaissance Capital”, deținută în comun cu colegul său evreu James Simon.
Unul dintre fondurile “Renaissance” a încălcat regulile SEC și a fost urmărit penal. Unul dintre angajații “Renaissance”, un PhD pe nume Volfbeyn, într-un proces a susținut că, în timp ce era angajat de “Renaissance”, superiorii săi i-au cerut în mod repetat să ajute “Renaissance” să efectueze tranzacții cu valori mobiliare pe care Dr. Volfbeyn le credea a fi ilegale. https://www.zerohedge.com/article/time-revisit-rentecs-allegedly-illegal-dark-pool-limit-order-and-swap-transaction-strategies

“Renaissance” a avut, de asemenea, legături strânse cu “Madoff și Madoff” si cu o serie de parteneri seniori ai lui “RenTech” ca: Paul Broder, Chief Risk Officer, Henry Laufer, Chief Scientist Nathanie, Nat Simons (fiul lui Jim) și manager de portofoliu al “Heritage Fund”, un fond soră al “RenTech” si toti au fost intervievați în raportul OIG cu privire la eșecul SEC de a descoperi schema ponzie a lui Madoff.

Ceea ce este deosebit de interesant este faptul ca desi “RenTech” a tranzacționat cu Madoff nu a fost urmărită de SEC. https://medium.com/@63ey5f4uw3k42v1exp7/chronology-mercer-medallion-fund-9aa719ceeb4f

“Cambridge Analytica”, finanțată de Mercer, a fost creată în 2013 ca o ramură a companiei britanice mamă, “SCL Group” pentru a participa la politica americană. “Cambridge Analytica” combină data mining și analiza datelor cu comunicarea strategică pentru procesul electoral. Firma are birouri în New York City, Washington, D.C. și Londra. Folosește un concept numit Psihometrie.

Psihometria, uneori numită și psihografie, se concentrează pe măsurarea trăsăturilor psihologice, cum ar fi personalitatea. În anii ’80, două echipe de psihologi au dezvoltat un model care a căutat să evalueze ființele umane pe baza a cinci trăsături de personalitate, cunoscute sub numele de” Big Five’ – „Cele Cinci Mari”. Acestea sunt: Deschiderea (cât de deschis ești la experiențe noi?), Conștiinciozitate (cât de perfecționist ești?), Extroversiune (cât de sociabil ești?), Agreabilitate (cât de precaut și cooperant ești?) și Nevrotism ( te superi usor?).

Dar multă vreme, problema acestei abordări a fost colectarea datelor, deoarece presupunea completarea unui chestionar complicat, foarte personal. Apoi au apărut cu chestionarele pe internet și Facebook și Kosinski si ignoranta internautilor a rezolvat aceasta problemă.

Michal Kosinski, un student polonez, a fost acceptat în 2008 de Universitatea Cambridge pentru a-și face doctoratul la Centrul de Psihometrie, una dintre cele mai vechi instituții de acest fel din lume. Kosinski s-a alăturat colegului David Stillwell (acum lector la Judge Business School de la Universitatea din Cambridge) la aproximativ un an după ce Stillwell lansase o mică aplicație pe Facebook în zilele în care platforma nu devenise încă gigantul care este astăzi.

Aplicația lor “MyPersonality” le-a permis utilizatorilor să completeze diferite chestionare psihometrice. Pe baza evaluării, utilizatorii au primit un „profil de personalitate” – valori individuale Big Five – și puteau opta pentru a partaja datele profilului lor de Facebook cu cercetătorii.
Kosinski se așteptase ca câteva zeci de prieteni de facultate să completeze chestionarul, dar în scurt timp, sute, mii și apoi milioane de oameni și-au dezvăluit convingerile cele mai profunde(pasarea pe limba ei piere).
Dintr-o dată, cei doi doctoranzi dețineau cel mai mare set de date care combină scorurile psihometrice cu profilurile Facebook care au fost colectate vreodată.

Metoda culegerii de date este intrebuintată si de ghicitoarele in palmă sau in cărti, care pun intrebări provocative ce starnesc o reactie abruptă ce face ca clientul să dea mai multe informatii decat este cazul. Pe parcursil procesului de “ghicire” o parte din aceste informatii, frumos ambalate cu alte date neimporatte ii sunt servite/vandute clientului.

Wikipedia spune că “Cambridge Analytica” combină data mining, analiza datelor cu comunicarea strategică pentru procesul electoral. Cu alte cuvinte, “Cambridge Analytica” „analizează” ceea ce vor alegătorii și apoi „conformează și comercializează” candidatul ca pe un biscuit sau pe o mașină de ras.

În iunie 2016, campania Trump a angajat Cambridge Analytica să preia operațiunile sale de date. Jared Kushner, ginerele lui Trump, care a fost însărcinat cu supravegherea operațiunilor digitale ale campaniei lui Trump, este motivul pentru care Cambridge Analytica s-a alăturat campaniei Trump. Managerul de campanie al lui Trump, Steve Brannon, a fost si el vicepreședinte al Cambridge Analytica.

Campania lui Trump „folosea 40-50.000 de variante de reclame în fiecare zi care măsurau continuu răspunsurile și apoi se adaptau și evoluau pe baza acelui răspuns. Avantajul acestui tip de date este că le permite companiilor de date precum “Cambridge Analytica” să dezvolte profiluri psihologice mai sofisticate ale utilizatorilor de internet (mai multe puncte de date înseamnă mai multă putere de predicție).

“Cambridge Analytica” a putut, de asemenea, să folosească aceste informații în timp real pentru a determina care mesajele au rezonat unde și apoi modelează programul de călătorie al lui Trump în campania lui. Deci, dacă ar exista o creștere a clicurilor pe un articol despre imigrație într-un județ din Pennsylvania sau Wisconsin, Trump ar merge acolo și ar ține un discurs axat pe imigrație. https://www.vox.com/policy-and-politics/2017/10/16/15657512/cambridge-analytica-facebook-alexander-nix-christopher-wylie

Ca parte a unei noi operațiuni agresive de direcționare a alegătorilor, “Cambridge Analytica” – susținută financiar de magnatul fondului speculativ și principalul donator republican Robert Mercer – folosea în 2015 așa-numitele „profiluri psihologice” ale cetățenilor americani pentru a ajuta la câștigarea voturilor pentru Ted Cruz, în ciuda preocupărilor anterioare și a semnalelor roșii din partea potențialilor participanți la sondaj. https://www.theguardian.com/us-news/2015/dec/11/senator-ted-cruz-president-campaign-facebook-user-data

Daca informatiile de mai sus v-au captivat si probabil convins că manipulările alegatorilor duc la castigarea campaniilor electorale inseamnă ca media si-a făcut datoria cum trebuie si prin “dezvaluirile” aratate mai sus desconspirand “secretul manipulării” a reusind să vă manipuleze.
Realitataea este insă că nu sunt asa de multi rătăciti, nehotărati care sa devină victime ale manipulării, majotitatea electoratului are déjà convingeri ferme cand incepe campania electorală si nu se lasa influentati de reclame si “influenceri” sau formatori de opinie, astfel incat să incline balanta in favoarea unui candidat.

Un exemplu concret sunt alegerile midterm din SUA, unde desi pană si democratii se asteptau la un vot masiv pentru republicani, rezultatele au fost insă alterate ca diferentele să fie minime si ajustarea s-a facut prin furt flagrant, vizibil, la lumina zilei sau sub camerele de luat vederi.

Dacă metoda “Cambridge Analitica” ar fi atat de eficientă nu s-ar fi mai recurs la aceste furturi vizibile si disperate, incat in unele sectii de votare alegerile se vor repeta.
Uneori narative/băsmeli ca manipularea “Cambridge Analitica” reusesc să păcălească si pe hotii de inaltă clasă ca Hillary Clinton, care tipa că republicanii/Trump au furat voturile(hotului de hot ii frica). Voturile americane pentru Trump si nu atat pentru el insusi cat contra lui Hillari au fost atat de neasteptat de multe incat furturile făcute de democrati si guvernul lor profund nu au putut compensa diferanta masivă de vot republicană.

Digitalizarea procesului electoral a dus la cresterea posibilitatilor de furt, furt efectuat pe fată, fără frică si regret. Alegerile sunt castigate de cei care sunt favoritii Serviciilor, iar Serviciile actioneaza si favorizeaza la comanda stăpanului extern.
Manipularea psihometrica are eficientă la reclamele comerciale si numai acolo unde cumparatorul nu are suficientă educatie/informatie si nu exersează o gandire critică, independentă.