CD
5 aprobate
denitsoc@gmail.com
75.57.36.95

 

*
“Si pe la ceasul al noulea Isus a stigat cu glas tare: Eli, Eli, lama Sabachthani”(Matei 27:46)
Iar in versul 47 se spune ca: „Unii din cei ce stateau pe acolo si au auzit acele vorbe au zis: Striga pe Ilie.”
Iar 48 completeaza „Si indata unul din ei a alergat de a luat un burete l-a umplut cu otet l-a pus pe o trestie si l-a dat sa bea.”
Precizare, in antichitate apa cu otet se bea ca o limonada fara zahar, era ceva deosebit de racoritor si invigorator. De asemene se stia ca avea si un efect terapeutic topic si intern
Din cauza limbilor chinuite, vorbite si ce se mai vorbesc inca in Orientul Mijlociu, unde alfabetele nu au vocale si fiecare pune vocalele cum crede ca ar suna mai bine, comunicarile sunt extrem de greoaie si ineficiente.
Asta explica faptul ca strajerii au crezut ca Isus il striga pe Ilie.
Sau “Eloi, Eloi, lama sabachthani” (MARCU 15:34) Dumnezeule, Doamne, de ce m-ai părăsit?
Din acelasi motiv in Cartea lui Marcu apare Eloi, Eloi, vocalele nu prea au importanta.
Dar dacă strajerii ar fi auzit ceva similar cu: “Eli! Eli! LAMA SABAG TA(T)-NIM!” Sensul ar fi fost: “Dumnezeule, Doamne ridica la eternitate pe cel rănit.”
In paranteza este o consoana si aparitia unei consoane in plus este o mare problema, caci ele de principiu sunt cele ce dicteaza/definesc sensul unui cuvant si sunt esentiale in comunicare in limbile orientale.
Orice ar fi strigat Isus noi stim bine ca el a ajuns la Tatal.
Aceleasi cuvinte deschid si Cantul 22 din Psalmi, in care Isus se arata parasit de Dumnezeu si ingrijorat ca poporul lui Israel isi va pierde increderea in Dzeu pantru ca nu’l izbaveste.

Limba materna a lui Isus Nazariteanul a fost dialectul Galilean care este o forma a limbii aramaice semite vorbite de palaestinieni si evrei la acea vreme.
Forma greacă Ναṣαρς (Nazará), pentru Nazaret, folosită în Matei și Luca, poate proveni dintr-o formă aramaică anterioară a numelui sau dintr-o altă formă de limbă semitică. Dacă ar fi existat o tsadă în forma semitică originală, ca în formele ebraice ulterioare, în mod normal ar fi fost transcrisă în limba greacă cu un sigma (σ) în loc de zeta (ζ). Acest lucru i-a făcut pe unii savanți să se întrebe dacă „Nazaretul” și cognații săi din Noul Testament se referă de fapt la așezarea cunoscută în mod tradițional sub numele de Nazaret în Galileea inferioară. Astfel de discrepanțe lingvistice pot fi explicate, totuși, de „o particularitate a dialectului aramaic „palestinian” în care o sade (sînă) între două consoane exprimate (sonore) tindeau să fie parțial asimilate prin luarea unui sunet de zayin (z)”.

Dar mai este o problema, ce te faci daca mama te invata doua limbi si le vorbesti mereu cu mai toata lumea,traind intr-un oras de granita?