G
84 aprobate
gert.frau@yahoo.com
89.136.113.152

 

Frigiana este o limbă kentum înrudită cu greaca, dar având lexic tracic satem prin contactul de veacuri cu aceștia. E probabilă o înrudire și cu strămoșii armenilor, care apar pe scenă istoriei încă din timpul Hittiților, dacă-mi aduc bine aminte, iar Frigienii după căderea acestui imperiu hittit.
Coincid aceste lanțuri de migrații forțate de niște evenimente climatice severe și invazii din secolul al XIII-lea î.d.Hr. prin care Brygii/Frigienii alături de unele triburi tracice trec în Asia Mică în timp ce Illirii intră în Balcani și probabil și strămoșii armenilor sunt împinși mai spre est de aceste valuri, dar rămân în contact cu frigienii, de la care probabil se inspiră privind armătura (armura) și armântul, despre care Herodot spunea că era identic.

I.I. Russu menţionează un Zerdenus („Limba traco-dacilor” ), numele unui sanctuar al lui Apollōn din localitatea Zerde, lângă Stara Zagora (tr.Beroia, Beroe, lat.Ulpia Augusta Traiana, sec.VI Vereja, etc.), probabil conform IE *g’her-dh- „a împleti, a îngrădi”, variantă a lui gord- în Gordion (Frigia), un ~o-grade~
*-dʰ- (“resultative marker”) este o lărgire a temelor verbale. Exemplu: *bʰerh₃- (“to strike, to pierce”) + *-dʰ- (“resultative marker”) → *bherdh- ”to pierce, strike; to cut; to hit with a sharp instrument” → v.gr.πέρθω (pérthō) ”to sack, ravage, destroy (a city); to slay (a person)”, Arm.բրդեմ (brdem) ”(transitive) to cut to pieces, to crumble (bread)”, prob. brdoŕ (zăgan), etc.
Alte exemple aici: https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/borzda

Dacă cunoști transformările spre albaneză îți poți imagina un *dardam și ulterior *dardh(ë) ”gard, cetate” din radicalul de mai sus, deoarece /d/ după r devine dh (cons.fricativă), iar *g’h- devine un alb.d. Vezi dardhë „păr, pară” *g’hordh- ”un tip de fruct”), dardhukël (păr sălbatec), dardhan ”țăran” (”peasant, farmer”; sin.bujk, bulk, din lat.bubulcus), pentru care mă gândesc la o explicație prin ghegul dar „pământ” (m.land).
Vezi și Oset.Oss.kærdo/kærttu “păr” – mag.körte (arom.gorțe) sau v.maced.ἀγέρδα (agérda, “wild pear tree”) și ἄχερδος (ákherdos, “wild pear”), diferență notabilă între aceste limbi kentum privind IE *g’h.
https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BA%D3%95%D1%80%D0%B4%D0%BE
https://en.wiktionary.org/wiki/%D9%83%D8%B1%D8%AA%D9%85%D8%A7#Kipchak

Altă ipoteză de a analiza acel Zerde, care cred că ar trebui să fie Zerda (*zerdă?), avem la D.Loșonți printr-un reg.zerde „mlaștină”. Zerde ar putea fi grecizat prin dial.attic în *Zerdē (pan.gr. ā > attic ē), terminația de gen feminin. E totuși curios că există o terminație moțională în albaneză -e și una în lituaniană -ė. De obicei nu dau un verdict până nu văd toponimia tracică în latină și greacă, fiecare limbă aducând elemente care nu se regăsesc în cealaltă.

Citez: Zerdea „a fost laştină [= mlaştină] acolo oare cândva” II, „şes … şi sânt nişte gropi cu izvoare” III provine din zerde ‘loc mlăştinos’ pe care l-am întâlnit în foarte multe localităţi din nordul oraşului Gherla. E atestat în MCD I 28. Dumitru Loșonți, Toponime (http://inst-puscariu.ro/Dumitru%20Losonti%20-%20Toponime%20-%20OW.pdf)

Nu știm ce etimologie are, dar ar putea fi coradical cu derdh/dardh (a vărsa) https://en.wiktionary.org/wiki/derdh

Diferența între albanezi și daci este că IE *g’h- devine o africată dz la noi (prin dacă), iar la ei /d/ sau /dh/. Vezi *dherg’h- ”to weave, to spin”: reg.darze, IE *bhrenk(‘)- (*-g’-?) ”to bring, to deliver” și reg.îmbrânzi (Bucov. a aduna oile în țarc – corad.cu eng.bring).
Ar mai fi și etimologia brânzei, dacă e dacică sau dacă nu avea și alte sensuri, pentru că am găsit un mic text bizar: ”Bouțarul-Inferior (Huniedoara): se tună brânza de la munte”. Știu ce înseamnă „se tună” (se coboară cu mult zgomot), dar brânza? Să fie turmă? (https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A14759/pdf )
Alt exemplu interesant ar putea fi Zargidava cf. poziției sale la ”furcătura” a două râuri. Vezi PIE *g’herk(ʷ)-,-g(ʷ)- ”furcă” (lat. furca, lit. žargī́tis ”spread legs apart”) și reg.a înzărgi ”a ațâța, a întărâta (pe cineva)”, zârghit/zărdit, care poate fi legat de zarvă cu caracteristică de subgrai (vite – ghite, bine – ghine).

Sunt tracologi bulgari care nu cred că Philippopolis și Pulpudeva (Plovdiv) au vreo legătură, ci ar fi o coincidență, *pulp- fiind coradical cu lat.pulpa, dar nu-mi aduc aminte acum ce însemna. Era ceva legat de o baltă sau o mlaștină. Dar probabil îmi amintesc eu prost, căci ar fi și *pelpo- *polpo- ”woodwork” (lat.pulpitum).

Legat de fonemul /f/ cred că ar trebui să ne gândim la proto-albanezi pe de o parte și la influența triburilor iranice pe de alta, ambii având acest fonem notat cu /ph/ de către greci. La albanezi este transformarea lui *ps și *sp în proto-alb. *ps, iar cum *s devine h în anumite condiții au trecut la un *ph, probabil o consoană aspirată la început, cum era gr.ph încă în secolul VII î.d.Hr., apoi devine fricativă.
De exemplu, Phrádmōn (Φράδμων), fiul regelui Rhemaxos (200 î.d.Hr.c.), cred că poate fi iranic. Triphulum, așezarea Coisstobocilor lăsați să se așeze undeva la marginea Daciei nu cred că poate fi corupt de un grecism (etim.populară), dar poate fi un grecism. Top.Δρουφηγίς și lat. Drupegis este un alt exemplu curios sau etnonimele *Biēphai (Βίηφοι), *Piephigai (Πιέφιγοι), etc.

“Grafia Drobeta, la Ptolemaeus Δρουφηγίς, ne arată, după părerea unora, că în limba dacică exista şi particularitatea dialectală a rostirii lui b ca φ sau, mai bine, a evoluţiei lui b la φ, iar în acest caz se explică prin « scriere inversă », împreunată cu «falsă etimologie », şi grafia Τιφήσας a Timişului.” (http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1931-1933_007.pdf)

Timișul prin gr.τῖφος (stamn, mlaștină) poate fi corupt de paralela sa dacică *tiba(s): Tibisis, Tibisca, Tiphesas, Timeses; Τιβίσκος, Τιφήσας, Τιμήσης.
În Balcani spre centru, dar mai spre sud este o Breiorophara, al cărei subiect a fost reconstruit *spara (cf. tr. -para sau „slavi sporoi”) și care ar putea fi coradical cu alb.farë sau arom.fară (neam, trib, clan)
https://en.wiktionary.org/wiki/far%C3%AB

Părerea mea despre acest fonem probabil dacic (*f) este următoarea. E posibil să fi ajuns la daci prin împrumuturi lexicale din limbile iranice care s-au perindat pe aceste meleaguri încă din sec.VI î.d.Hr. după ce i-au dezrădăcinat pe Cimmerieni (c. 1000 î.d.Hr.) atât spre Caucaz trecând prin Daghestan și/sau trecătoarea din Osetia de Sud spre Anatolia, dar și prin Europa centrală și de sud-est, apoi prin Balcani spre Asia Mică, luând cu ei triburi tracice. În Georgia gimmri cred că semnifică erou. https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%9A%CE%B9%CE%BC%CE%BC%CE%AD%CF%81%CE%B9%CE%BF%CE%B9#Ancient_Greek

Altă ipoteză ar fi legată de transformarea unui b intervocalic în *v și ulterior *f. După cum se poate ușor observa în albaneză, multe cuvintele cu trei sau mai multe silabe se contractă, iar cele care au atâtea silabe se datorează doar prefixelor, sufixelor și terminațiilor verbale adăugate ulterior (suf.moțional -onjë, diminutival sau col. -azë, -ëzë și altele)
Exemple: det, pl.dete ”mare” (var. dejt, dejët; proto-alb. *deubheta sau corad.cu gr.thálassa ori doricul ðaksa), kal ”cal” (vechi kaal), gak „mistreț” (*gauka-, gotan/goutan *gʷou-to- idem.), etc.https://en.wiktionary.org/wiki/det#Etymology

Încă nu se poate spune cu precizie când apar albanezii în Balcani. Împrumuturile latinești cele mai vechi sunt din sec.I î.d.Hr. și trec prin aceleași transformări clasice ca lexicul lor autohton. Înainte de acest secol puteau veni oricând în Balcani, de la marea invazie illirică din sec.XIII-XII peste Carpații Slovaciei, în timpul invaziilor iranice din sec.VII-VI a.Hr. când mulți traco-daci se coboară în Balcani până în m-ții Rodopi, invaziile celtice din sec.IV î.d.Hr. sau chiar și în timpul invaziilor bastarnice când Imperiul Roman era în plin proces de cucerire sistematică a Balcanilor (începând cu Macedonia). Acești proto-albanezi puteau proveni din nordul extrem al spațiului nord-tracic (Silezia-Galiția-Bucovina) sau răsăritul Daciei din Moldova, dacă considerăm pe albanezi un ”altoi” dacic care avea propriul dialect diferit de cel dacic. Un oraș pe Nistru numit Tyrepsum s-ar fi modificat în albaneză (*ps → alb.f)
https://en.wiktionary.org/wiki/af%C3%ABr

Dācii erau în mod categoric din grupul satem, la fel ca Albanezii, dar n-ai să convingi niciun protocronist de asta pentru că-i o chestiune de psihic zdruncinat corupt de o mândrie găunoasă și nefundamentată la unii, de rea credință la alții. Majoritatea se mândresc cu incultura lor, iar argumentele lor sunt ridicole, infantile.