REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2011
Sunt două decenii de când Legea fondului funciar îşi produce efectele. Cred că e singurul eveniment de amploare cu care decidenţii responsabili cu agricultura „postdecembristă“ vor rămâne în istorie. În rest, doar zvâcniri şi încercări timide de a mişca lucrurile şi… multă degringoladă.
Asistăm neputincioşi, cam din aceeaşi perioadă, la degradarea celui mai de preţ bun cu care ne-a hărăzit providenţa – pământul. Străbunii noştri au făcut multe şi mari sacrificii pentru a-l câştiga şi păstra în speranţa că urmaşii lor vor avea măcar un minim de respect pentru… cel mai de preţ bun al unei naţiuni, pentru efortul înaintaşilor lor de a oferi siguranţa proprietăţii funciare.
Din păcate, generaţiile din perioada pe care o trăim privesc cu atâta nepăsare rosturile pământului încât îl lasă cu prea multă uşurinţă pradă naturii sau oricui oferă pentru el câţiva bănuţi. Nu mai interesează pe nimeni cât teren arabil se risipeşte sub betoanele unor construcţii, cât se transformă în deşert sau cât ajunge în proprietatea unor indivizi de oriunde, de multe ori cumpărat doar pentru a încasa subvenţii din bani europeni şi, atenţie, din bugetul naţional. Şi toate astea doar pentru că nu suntem în stare să ne stabilim priorităţile.
Cât de greu ar fi fost ca banii pe care i-am avut la dispoziţie să-i îndreptăm spre obiective care chiar ne-ar fi adus progres şi performanţă în agricultură?
Cât de departe am fi fost dacă am fi lucrat pământul după nişte principii cuprinse într-un Cod care să nu se schimbe în funcţie de culoarea politică?
Ce producţii am fi obţinut şi câţi bani s-ar fi încasat la buget dacă am fi exploatat întreaga suprafaţă agricolă a ţării şi dacă am fi folosit tehnologiile moderne puse la dispoziţie de o cercetare funcţională la întreaga sa capacitate?
Câtă plusvaloare ar fi adus unele lucrări de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii solului, un sistem de irigaţii bine pus la punct, modernizat şi extins pe suprafeţe mari?
Iată doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun mulţi dintre românii de bună credinţă la care nu pot găsi răspuns.
Mă întreb, dacă vreun decident s-ar încumeta să poarte un dialog pe această temă, cum s-ar explica?
Am sperat că aderarea la Uniunea Europeană ne va scoate din haosul în care ne aflăm. Dar, n-a fost să fie aşa. Am rămas încă tributari concepţiei dezonorante „lasă că merge şi aşa!“. Şi merge, dar pentru alţii care ştiu, sub masca sprijinului financiar acordat pentru dezvoltare, să ne ia înzecit înapoi. Ne modernizăm şi nu e rău, dar parcă prea scump pentru o ţară aşa săracă.
Sper, încă sper, ca politicienii – că pe-acolo se pare că e „frâna“– , dar şi guvernanţii să reconsidere poziţia agriculturii care poate fi motorul dezvoltării economiei. Altfel, vom continua să ne întrebăm… ai cui mai suntem?!
Sau, pe mâna cui ne mai aflăm?!
Ion Banu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2011
***
Terenul agricol din România valorează 25 de miliarde de euro, o cincime din PIB. Harta preţurilor la terenul agricol pe regiuni
Cele peste 13 milioane de hectare de teren agricol din România valorează în total peste 25 de miliarde de euro în condiţiile în care preţul mediu al unui hectar de teren se ridică la aproape 2.000 de euro. Cotaţia terenurilor agricole de pe piaţa locală este însă printre cele mai mici dintre toate celelalte ţări din Uniunea Europeană.
Cele mai ieftine terenuri agricole, cu preţuri între 1.500 şi 2.000 de euro/hectar, se găsesc în judeţe precum Dolj, Olt sau Vaslui, în timp ce alte terenuri cum ar fi cele din apropierea Bucureştiului pot ajunge şi la 3.000 de euro/hectar, potrivit calculelor ZF care au în vedere anunţurile de vânzare postate pe internet.
Preţurile variază în funcţie de localizare, dar şi de suprafaţa scoasă la vânzare sau de calitate. Astfel, terenurile sunt mai scumpe dacă suprafeţele sunt comasate, dacă sunt poziţionate în apropierea unui oraş mare sau sunt conectate la infrastructura rutieră, de cale ferată sau maritimă.
Spre exemplu, în judeţul Teleorman un hectar de teren poate fi cumpărat cu circa 1.500 de euro în cazul unui lot de până la zece hectare. În cazul în care lotul de vânzare acoperă peste o sută de hectare, preţul poate ajunge şi la 4.000-5.000 de euro pe hectar, potrivit datelor din piaţă.
În acest context, ministrul agriculturii Valeriu Tabără a declarat recent că fermierii nu trebuie să îşi vândă terenurile la preţuri mici „oricui şi oricât”. Mai mult, Tabără a subliniat că străinii deţin în România, prin intermediul firmelor înregistrate local, între 800.000 şi 900.000 de hectare de teren arabil.
Suprafaţa controlată de firmele cu capital străin acoperă 10% din cele 8,3 milioane de hectare de teren arabil de pe piaţa locală.
Cele mai scumpe terenuri agricole sunt cele de lângă Bucureşti
Printre cele mai scumpe terenuri agricole din ţară sunt cele din apropierea Capitalei, preţurile putând ajunge şi la 3.500 de euro pe hectar însă, potrivit calculelor ZF, cei mai mulţi dintre proprietari vând la preţuri de circa 3.000 de euro.
„Am un teren scos la vânzare de şase luni. La început am cerut 10.000 de euro pe hectar şi acum am coborât până la 3.000 de euro. În ultima perioadă au mai început să apară cumpărători interesaţi, sunt în discuţii cu mai mulţi potenţiali cumpărători”, spune Emilian Oancea, care deţine 9 hectare de teren la 50 de kilometri de Bucureşti în comuna Daia, judeţul Giurgiu.
Preţuri de peste 3.000 de euro pot să ceară însă numai proprietarii care au terenul comasat, restul, micii proprietari care au până la câteva hectare de teren se mulţumesc şi cu 1.000-1.500 de euro/hectar, potrivit datelor din piaţă.
De cealaltă parte, Cristi Găvănescu, un producător agricol din comuna Izvoarele, judeţul Giurgiu, a reuşit să achiziţioneze 20 de hectare de teren numai în acest an.
” Am achiziţionat terenurile la preţuri cuprinse între 2.500 şi 3.500 de euro/hectar. Achziţionăm tot timpul terenuri, dar preţurile variază.”
Cele mai ieftine, în Oltenia şi Moldova
Terenurile din Olt sau Vaslui au preţuri la jumătate faţă cele din Giurgiu, Braşov sau Timiş, acestea având un maxim de 2.000 de euro/hectar.
La câteva sute de kilometri distanţă, în judeţul Vaslui situaţia este similară, preţurile se învârt în jurul a 1.500 de euro/hectar. Preţurile mici nu sunt surprinzătoare însă având în vedere că judeţe precum Vaslui sau Olt sunt printre cele mai sarăce din România.
„Am scos la vânzare de câteva săptămâni teren agricol la 1.000 de euro/hectar. Preţul zonei este undeva la 1.500 de euro/hectar, însă am decis să îl vând mai ieftin în speranţa că voi face tranzacţia mai rapid”, spune Dan Ionescu din judeţul Olt, care deţine cinci hectare de teren.
Şi de 20 de ori mai ieftin decât în Vest
Preţul terenurilor agricole de pe piaţa locală a crescut de cinci ori în ultimii zece ani, la o medie de 2.000 de euro pe hectar, însă terenul agricol românesc continuă să fie printre cele mai ieftine din Europa.
În Spania un hectar de teren agricol este de cinci ori mai scump, media cifrându-se la 11.000 de euro, potrivit datelor Eurostat. Diferenţe chiar mai mari sunt înregistrate în comparaţie cu Danemarca sau Olanda, terenurile din aceste ţări fiind şi de 20 de ori mai scumpe decât cele de pe piaţa locală.
Preţurile terenurilor din ţările din Europa de Est sunt mai apropiate de cele din România.
Dacă Cehia are preţuri comparabile cu cele din România, preţul mediu al unui hectar fiind de 2.200 de euro, în Bulgaria cotaţia terenurilor este cu 30% peste cea din România.
in comunism singurul capitalist (capital),este statul .
Deci statul roman,cum putea administra bine toata economia,din toate domeniile?
Nici Guvern privat,ori economie doar privata,nu este buna,deoarece resurele vitale sunt ale statului…..
Trebuia si trebuie combinat sistemul de stat(comunist),cu sistemul capitalist,precum a facut China!
Noi am dat petrolul pe gratis,ca asa a vrut un anume adrian nastase,iar Anglia si-a nationalizat petrolul creand British Petrolium,ca sa nu vina firma privata Shell(cu actionari si din alte state),sa puna mana pe averea nationala.
Petrolul,CFR-ul, o parte a agriculturii,Rosia Montana,etc, trebuie sa aparatina statului roman,pentru ca noi le-am mostenit de la geto-daci,si nu cumanii,pecenegii, kazarii,ori SOROS!
Asadar,cine poate face acest lucru patriotic?
raspunsul e societatea civila: insa nu 50 de oameni la mitt-ing,ci doua milioane in strada.Atunci nimeni nu mai pune mana pe avutul nostru.Insa la noi in tara,pensionarii au stat la OTV,sa se uite la elodia, iar sindicalistii au cascat. 8000 de oameni la protest este egal cu zero.Tinerii au plecat(imi e rusine de generatia mea) si asa mai departe.
E trist,insa trebuie luptat.Parerea mea.
stimata doamna, cererea si oferta e buna,ca si capitalismul de altfel,cu acea conditie minima ca MONOPOLUL capitalismului salbatic(evreesc,in mare parte),care reprezinta de fapt comunismul economic,sau socialismul stintiific,sa nu isi arate coltii.
Adica cererea exista,iar oferta este doar una singura: monopolul ,firmele evreesti globale.Vina pentru monopol este a acelora care cumpara.
Cu alte cuvinte, IMM,clasa de mijloc dispare,atat in USA,cat peste tot in lume,iar China a devenit mai capitalista decat orice alt stat….USA si-a nationalizat banci,Anglia petrolul(British Petrolium).
Deci, NU MAI CUMPARATI decat de la romani,produse ecologice de la tara,si tarani,si nu numai!
IMI PARE RAU CA AM SCRIS IN GRABA MARE SI AM FACUT MARI GRESELI? DAR VREAU SA SPUN CA TREBUIA SA FI VAZUT DE LA 1989 CIND AU INCEPUT SA SI IMPARTA METRII CUB DE BANI INTRE EI ECONOMISTII SI AU PARASIT TARA CU BANII RES PUBLICII(ceea ce inseamna bunul comun al poporului) P ASTA NU A TI VAZU TO??? A TI INCEPUT ASTAZI SA VEDETI CIT COSTA HA? DAR CUM S A IMPARTIT PAMINTUL A TI VAUT??? CINE A LUAT SI CINE A TREBUIT SA IA?? CINE A AVUT INAINTE DE 47 CIND S A FACUT COLECTIVIZAREA SI BUNICII MEI AU FOST BATUTI SI TORTURATI CA SA L DEA SA FIE COOPERATIVIZAT??? ACUM VENITI CA SIMTITI CA SINT SI TARANI CE SE VOR IMBGATII? DE CE NU AU DREPTUL TARANII SA SE IMBOGATEASCA?? NUMAI COMUNISTII SMECHERI AU DREPTUL??? NU VEDETI CA NU SINTETI IN BUNA LINIE ORTODOXA???TREBUIA PUS PICIORUL IN PRAG ATUNIC LA 1989 CIND TOUTL A FOST O BRAMBUREALA SI NIMENI NU SE DEZMETICISE CIND AU INCEPUT OFENSIVELE CU CINE CE CUMPARA SI INTRE CINE SI CINE SE IMPART UZINELE SI SECTOARELE…CINE A LUAT CEL MAI MULT?? COMUNSITII SI CEI CE AU CUNOSCUT CE A FOST BUN IN TARA ASTA… CINE STIA CE A FOST BUN IN TARA ASTA DACA NU COMUNISTII??? SI CINE ERAU COMUNISTII LA ORA ACEEA?? ERAU MARII MAFIOTI CE AU FOST NECINSTITI SI INAINTE CIND TARA NU ERA COMUNISTA SI DUPA CE A DEVENIT COMUNISTA SI DUPA NU A MAI FOST DIN NOU COMUNISTA…
NU VEDETI CINE MANIPULEAZA TARA SI BUNURILE EI??? IN TOT CAZUL ESTE O LIPSA DE DEMNITATE SA VENITI DUPA 20 DE ANI SA MAI DISCUTATI CHESTII CE PINA ACUM AU FOST DISCUTATE IN CULISE SI ARANJATE INTRE YTOTI CEI CE AU FOST IN TARA…ESTE CHIAR O RUSINE DUPA MINE… VRETI ASTAZI DREPTATE??? VRETI SA REINTREGITI PAMINTUL ROMANIEI CIND EA A FOST VINDUTA CU TOTUL STRAINILOR?? CE MAI ESTE AL ROMANILOR??? CIND CEI CE AU AVUT CEVA AU VINDUT SAU DIN LIPSA DE BANI CA SA POATA EXPLOATA PRIN EI INSISI SAU PENTUR CA NU AVEAU CU CE SA TRAIASCA???
PAMINTUL IN ROMANIA VA FI A CELOR CE AU BANI SAU A CELOR CE VOR FI MAI PUTERNICI? EXCROCII SI TICALOSII… CA DINTOTDEAUNA… CIND STEFAN CEL MARE A DAT PAMINT TARANULUI I A DATA CA SA AIBE CU CE SA TRAIASCA … CE A TI FACUT DV DOMNILOR DE 20 DE ANI??? NIMIC… EI CU NIMIC MERGEM INAINTE…
VA MULTUMESC SI VA DORESC SANATATE IN LUMINA IUBIRE SI CONSTIINTA SI CU DUMNEZEU INAINTE…
stimati domni, traiti un kapitalism pe placul dv. iar CEI CE SPUN CIT COSTA HA, este problema lor, cerea si oferta sint libere, asa cum au reusit sa vinda toata industria Romaniei, la preturile ce au binevoit sa si le aleaga si pretul pamintului este la dorinta CELUI CE VINDE…
IMI PARE RAU PENTRU DV… TOTI CEI CE A TI DORIT KAPITALISM… EU NU L AM DORIT SI MA ADAPTEZ LA CEEA CE SE PRACTICA IN LUME NU IN ROMANIA… IN ROMANIA ESTE JUNGLA PENTRU UNII SI COMUNISM INCA PENTRU ALTII… KAPITALISMUL NU ESTE UMIFORMIZARE CI TOLERANTA … ASTA S A DORIT?? ASTA AVEM FITI TOLERANTI CU ROMANII SI OAMENII BOGATI CE AU PLECAT IN LUME PENTRU A CUMPARA ROMANIA DE ACOLO CU NUME SI ACTE FALSE … ASTA NU TREBUIA TOLERAT… ACUM ESTE PREA TIRZIU PENTRU A RECUPERA TOT CE S A DISTRUS… DUPA CE AU FOST LASATI MILIOANE DE OAMENI FARA SERVICI SI BUZUNARELE CONUSTILOR S AU UMFLAT PESTE POATE… ESTE PREA TIRZIU…ORICUM SI ASTZI PAMITNUL ROMANIEI ESTE EXPOATA DE CATRE ACEIASI TILHARI CA SI ALTADATA CE NU DAU PORPIRETARILOR APROAPE NIMIC IAR EI CU CONTURI DEFORMATE…
Domnilor, problema nu este pretul unui hectar, ci cui se vinde hectarul respectiv, si mai ales in ce conditii. In Romania se intampla exact acelasi proces ca in Palestina. Palestina nu a fost pierduta de palestinieni, ci Israelul a fost cumparat de evrei. Jewish National Fund., înfiinţat în 1901 pentru a cumpăra pământ în Palestina ” pentru a ajuta la fondarea unei noi comunităţi de Evrei liberi” a lucrat superb. In 1943 cam 6% din teritoriul Palestenian era proprietate evreiasca, cumparat cam pentru $560,000,000,
si in 1948 treaba era aproape terminata. Pentru respectarea adevarului, trebuie mentionat ca dupa cum apare din multe surse istorice, mai mult de jumatate din pamantul Palestinei a fost cumparat de catre evrei de la proprietari de terenuri ce nu erau nici arabi, nici palestinieni – pentru ca acestia din urma erau foarte saraci. Ca populatie, in 1914 erau in Palestina erau ceva mai putin de 7.6% evrei, in 1941 cam 24%. In 1949, populatia a ceea ce a devenit Israel se compunea din 86.4% evrei!!! In Israel in 2006 erau 79.2% evrei.
Cam asa se petrec lucrurile acum in Romania, si ma intreb al cui va fi pamantul Romanesc peste 50 – 60 de ani?