Fw: Pelosi Tells DOJ “NO” – Something Strange Is Happening
Yahoo/Inbox
Pot Logaru <potlogaru@yahoo.com>
To:Marian Ilie
Thu, May 26 at 1:36 AM
Nu e nimic ciudat, e chestia cu Dosarul din Sertar, care va fi scos in preajma alegerilor prezidentiale.
Daca e sa ne luam dupa practica exersata de ani buni in Romania, Justita ar urma sa se pronunte dupa alegeri…
Pelosi îi spune „NU” Departamentului de Justitie – Se întâmplă ceva ciudat
(WatchDogReport.org) – În martie, procurorul general al SUA Merrick Garland a declarat că ancheta a ceea ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie 2021 a fost „cel mai urgent” caz la care a lucrat vreodată departamentul său, potrivit NPR. Departamentul de Justiție (DOJ) a angajat 130 de avocați pentru a-și susține cazul. Acum, comisia 6 ianuarie a președintelui Camerei Nancy Pelosi (D-CA) spune că DOJ nu poate avea acces la dosarele sale și la transcrierile interviurilor.
Președintele Bennie Thompson (Democrat-Massachussets) spune că dovezile strânse de comitet sunt ale lor și că DOJ le poate avea atunci când investigația lor se va termina. Potrivit Reuters, Thomson a spus că grupul ar fi bucuros să discute cu DOJ, așa cum au făcut-o cu alte agenții, dar că, în cele din urmă, este munca comitetului și nu este disponibilă până la finalizare.
DOJ dorește acces la sutele de interviuri pe care comitetul le-a efectuat cu asociații apropiați ai lui Trump – informații pe care altfel s-ar putea să nu le poată obține. Pe măsură ce comitetul avansează cu audierile publice, care vor stârni cu siguranță dezbinări politice, DOJ rămâne încă să investigheze presupusele infractiuni comise în acea zi.
Interviurile comisiei 6 ianuarie includ unii dintre cei mai apropiați consilieri ai fostului președinte, precum și copiii săi. Până când comitetul își va face diligența și va închide capitolul pe propria agendă, acele stenograme vor rămâne clasificate.
Drepturi de autor 2022, WatchDogReport.org
Știrea este mai puțin importantă decât cea care o demască pe Hilary Clinton ca autor principal al dosarului falsei-complicități a fostului președinte Trump cu Rusia pentru câștigarea alegerilor din 2017, subiect de scandal mediatic prefabricat care a durat mai bine de doi ani. Surprinde cât de multă influență au democrații în mass-media, și mediile de socializare, care s-au decredibilizat enorm în acea perioadă, iar azi culeg roadele.
Trump a fost cel mai bun președinte pe care l-au avut americanii după, paradoxal aș spune, Bill Clinton. Îl regretă azi până și votanții democraților, care s-au mutat în tabăra conservatorilor lăsând pe democrați într-un impas enorm la alegerile legislative de anul ăsta. Dacă nu apare încă o pandemie ca să se voteze iar fraudulos prin corespondență, pierd majoritatea.
De ce folosim forma greșită ”tărăgăna” și cum/când s-a impus ea? Cum este corect, a trăgăná/trăgăní sau trăgina cf. unui lat.*tragῑnāre, după paralele sale din vest [it. trainare, fr. traîner, cat. traginar, sp.trajinar]? Sufixul verbal este -īnāre, nu *-anare, deși lingviștii presupun că existau ambele în străromână.
Albaneza are o serie de verbe denominative care se formează cu *-anj-, *-enj-, *-inj- și, cel mai uzual, *-ānj- (azi -oj). În evul mediu începe transformarea acestui /nj/ palatal în -j-, rămânând neschimbat doar în acele cazuri unde /nj/ este evoluția grupului *gn.
Bănuiesc că și daca avea genul acesta de verbe (a legăna/lengăna, a bărăni, a mocăni/mocăi)
(https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A14678/pdf)
Și acum revin la trăgăna. Să fie romanic sau dacic? Înclin spre etimologie romanică doar pentru că are sens momentan și pentru că n-am găsit cuvintele albaneze pe care mi le imaginam.
A trăgăna (a cânta, a doini; a adia, a bate) cred că-i cu totul altceva, deși o împletire cu verbul de mai sus este posibilă. Doinele erau cântece specifice de o durată considerabil mai lungă decât unul obișnuit, care exprimau sentimente de dor, jale, deci mă aștept să găsesc ceva în acest sens. Ar fi un proto-germ.*tregô ”grief, pain” (jale/suferință, durere), deci o sursă germanică, cum erau gepizii intracarpatici de exemplu, ar fi logică.
(https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/treg%C3%B4)
(https://en.wiktionary.org/wiki/trega#Old_English)
Curios totuși ca pentru a cânta doina/daina, un gen muzical tracic, să fi adoptat cuvinte străine, fie ele germanice. Eu speculam mai demult că tr.torella (bocitură) ar fi coradical cu sudov. taurit (a spune, a vorbi), un dialect prusian dispărut, dar ar putea avea legătură cu acest verb, mai ales că există o lărgire a temelor verbale (*-gh-) care s-ar potrivi aici.
τορέλλη (toréllē)
“torélle ‘a refrain of lament, mourn (song)’ (Hesych.). There is no acceptable etymology” (I. Duridanov, ”The Language of the Thracians”).