CD
denitsoc@gmail.com
75.57.36.95
De pe Internet: un poem frumos de Jacques Prévert, o invitatie la actiune nu doar la meditatie

ABIA A ÎNCEPUT ZIUA ȘI…

Abia a început ziua și… este deja ora șase seara.
Abia a ajuns luni și este deja vineri
iar luna s-a terminat deja
iar anul este aproape de peste
și deja au trecut 40, 50 sau 60 de ani din viața noastră.
și ne dăm seama că ne-am pierdut părinții, prietenii.
și ne dăm seama că este prea târziu să ne întoarcem.

Apoi… Să încercăm, în ciuda tuturor lucrurilor,
să profităm la maximum de timpul pe care l-am lăsat.
Să nu încetăm să încercăm să avem activități care ne plac.
Să punem culoarea în griul nostru.
Să zâmbim la lucrurile mici din viață care ne pun balsam în inimi.
Și, în ciuda tuturor lucrurilor, trebuie să continuăm
să ne bucurăm cu seninătate de data aceasta că am plecat.

Să încercăm să eliminăm pe „după”…
O fac după,
Voi spune după,
Mă voi gândi la asta mai târziu
Lăsăm totul pentru mai târziu ca și cum „după” ar fi al nostru.

Pentru că ceea ce nu înțelegem este că:
dupa, cafeaua se raceste …
după aceea, prioritățile se schimbă …
după, farmecul este rupt …
după, sănătatea trece …
dupa aceea, copiii cresc …
dupa aceea, parintii imbatranesc …
după, promisiunile sunt uitate …
după, ziua devine noapte …
după, viața se termină …

Și după aceea este de multe ori prea târziu….
Apoi… Să nu lăsăm nimic pentru mai târziu…
Pentru că așteptând mereu până mai târziu,
putem pierde cele mai bune momente, …
cele mai bune experiențe,
cei mai buni prieteni
cea mai buna familie…

Ziua este astăzi… Momentul este acum

*

A peine la journée commencée et….

A peine la journée commencée et… il est déjà six heures du soir.
A peine arrivé le lundi et c’est déjà vendredi
et le mois est déjà fini
et l’année est presque écoulée
et déjà 40, 50 ou 60 ans de nos vies sont passés.
et on se rend compte qu’on a perdu nos parents, des amis.
et on se rend compte qu’il est trop tard pour revenir en arrière.
Alors… Essayons malgré tout, de profiter à fond du temps qui nous reste.
N’arrêtons pas de chercher à avoir des activités qui nous plaisent.
Mettons de la couleur dans notre grisaille.
Sourions aux petites choses de la vie qui mettent du baume dans nos cœurs.
Et malgré tout, il nous faut continuer de profiter avec sérénité de ce temps qui nous reste.
Essayons d’éliminer les « après » …
Je le fais après,
Je dirai après
J’y penserai après
On laisse tout pour plus tard comme si « après » était à nous.
Car ce qu’on ne comprend pas, c’est que :
après, le café se refroidit …
après, les priorités changent …
après, le charme est rompu …
après, la santé passe …
après, les enfants grandissent …
après, les parents vieillissent …
après, les promesses sont oubliées …
après, le jour devient la nuit …
après, la vie se termine …
Et après c’est souvent trop tard…. Alors… Ne laissons rien pour plus tard…
Car en attendant toujours à plus tard, nous pouvons perdre les meilleurs moments, …
les meilleures expériences,
les meilleurs amis,
la meilleure famille…
Le jour est aujourd’hui…L’instant est maintenant
Jacques Prévert (1900-1977)

Paternitatea poemului este insa disputabila, francezii s-au aliniat déjà in doua tabere foarte distincte si fara zone gri.
Iata cateva opinii de pe Internet:

– Este destul de îndoielnic că acest text este scris de Jacques Prévert, deoarece nu găsim nicio urmă a acestuia online până în 2019, iar o căutare în Google Books nu dă niciun rezultat.

– Cea mai veche publicație pe care o găsim datează din 2 ianuarie 2019, pe acest forum. Textul a fost „transmis” utilizatorului de către un prieten, despre care nu știm dacă este autorul sau un simplu cititor.

– Textul pare să fi circulat pe diverse bloguri, pagini de Facebook și chiar ziare ale căminelor de bătrâni.

– Unii atribuie autorul textului lui Boucar Diouf. Există chiar și o versiune în limba engleză pe unele bloguri.

– În ceea ce privește atribuirea lui Jacques Prévert, se pare că există o confuzie cu acest text (care nu este luat din poezia dvs., dar care este asociat cu acesta aici):

„Mai târziu va fi prea târziu
Viața noastră este acum”

– Acest text este într-adevăr scris de Jacques Prévert, preluat din poemul „Embrasse-moi”, care poate fi citit în colecția “Histoires et d’autres histories”
https://www.guichetdusavoir.org/question/voir/70273

Nota:
Linkul de mai sus nu da nici un rezultat, desi te conduce pana la Biblioteca orasului Lyon.
Pe de alta parte Wikipedia da integral textul poemului “Embrasse-moi” si nu apare si partea cu poemul de mai sus: “A peine la journée commencée et…”

https://www.wikipoemes.com/poemes/jacques-prevert/embrassemoi.php

In schimb poemul „Embrasse-moi”, cantat de Juliete Greco il aveti in linkul urmator: https://www.youtube.com/watch?v=WCnOKxiGjNE

Auditie placuta si nu uitati de INVITATIE, chiar daca nu apartine lui Prevert ea este foarte valabila.
Succes!

Traducerea si Nota de: CD