aurel | În răspuns la Ion Coja.Polonii au avut multe fumuri la cap.Falosenia i-a pierdut, putem accepta asta. Astazi sunt de admirat,pentru ca, fara impotrivire, UE va reface ” unitatea de monolit” ( de fapt, nici n-ar mai trebui ghilimele ) in jurul „valorilor comune ” ale Internationalei a III-a. Daca stam si cugetam un pic, nu mai e vorba de poloni, de romani, de nemti, etc. e vorba despre valorile pe care UE ne obliga sa le acceptam. Cine si cum si cand a fundamentat sfarsitul natiunilor ? Ce opere FUNDAMENTALE au consacrat aceasta idee.?Cine si cand si cum a dat mandat UE ca sa o transpuna in practica ? Cum s-a ajuns la imprejurarea ca partea renascentista a Europei sa interzica ( in fapt ) dreptul la cuvant si manifestare si sa ceara pedepsirea ” faptuitorilor „,sau ( asta-i curat chestie sovietica ! ) a statelor care nu pedepsesc ele insele ? Cum s-a ajuns ca Europa, care interzice o manifetatie nationalista, sa provoace, prin organele ei cele mai specializate revolte armate in alte state cu scopul de a le distruge orice coeziune interna ? De a le sfasia ca natiuni si a le desfiinta ca state ? De ce trebuie sa fim cu totii o apa si un pamant ? De ce se fac EXPERIMENTE pe specia umana ? Pana acum toate megaexperimentele sociale au esuat, incepand cu a lui Platon insusi. Cine si-a asumat aceasta uriasa raspundere ? |
nu uitati rolul poloniei la pornirea razboiului II, la indemnurile lui churchill, cel care avea sa-i vinda rusilor dupa razboi…
rusii si katyn…
polonia gere despagubiri de la germani…
Nu inteleg ce fumuri au avut polonezii de-a lungul istoriei? Cate razboaie de agresiune si ce tari a ocupat Polonia?
Nu grandomania a dus la caderea Poloniei, ci sistemul lor democratic si descentralizat. In 1648 Polonia aflata in culmea puterii era cea mai avansata tara ndpdv politic fiind o republica condusa de un rege, un Commonwealt polono-lituanian. Imperiile vecine absolutiste au valorificat aceasta slabiciune si au impartit Polonia. Acest lucru nu a insemnat ca polonezii au acceptat aceste lucruri fara lupta.
Fără să cunosc prea multe din istoria Poloniei, se pare că tocmai acest sistem descentralizat, „democratic”, i-a pierdut. În seimul polonez nu se validau deciziile și legile decât dacă întruneau unanimitatea „parlamentarilor”. Sistem tembel de-a dreptul! Demna de Țiganiada! Este adevărat?
Mai luați aminte și la corecția dată de Stefan cel Mare, care i-a costat mult pe polonezi. După cele întâmppate în codrii Cosminului, la polonezi a apărut o zicătoare, cum că de atunci a început decăderea șleahtei. Șleahta este numele clasei nobiliare din Polonia, Cuvîntul a intrat în limba română, cu o schimbare de sens extrem de semnificativă…
Am cunoscut la un magazin de antichități din Paris o poloneză, care s-a plâns de fanțuji cât sunt de murdari, de nespălați! Eram numai de câteva zile sosit în orașul luminilor! M-a deranjat superioritatea afișată! După ce mi-am făcut stagiul de acomodare, i-am dat multă dreptate polonezei!
Este adevarat! Nu legea a fost proasta, ci aplicarea ei. Asa cum se intampla si la noi. Polonia ramane un caz aparte in Europa. Astfel, ”deputatul partidului polonez de guvernământ Justiţie şi Dreptate (PiS), Arkadiusz Mularczyk, a numit recent în cadrul unui interviu televizat valoarea despăgubirilor pentru distrugerile şi pierderile de vieţi omeneşti provocate de armata germană în Polonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Concret, este vorba de 850 de miliarde de dolari (echivalentul a 685 de miliarde de euro). Estimările se bazează pe calcule actualizate ale Oficiului polonez pentru daune de război realizate în anul 1947, a mai explicat politicianul naţionalist conservator.
Cererile de despăgubiri au revenit pe ordinea de zi în anul 2005, după ce formaţiunea PiS a ajuns la guvernare, dar au rămas fără urmări fiindcă tabăra conservator-naţionalistă a pierdut în scurt timp puterea.
În vara anului 2017, când relaţiile germano-polone au ajuns într-o criză profundă, liderul PiS, Jarosław Kaczyński, a readus în actualitate brizanta temă. El a vorbit despre „pierderi gigantice“ şi a anunţat o „contraofensivă istorică“. „Polonia nu a renunţat niciodată la despăgubiri. Cei care gândesc aşa se înşală“
sursa: http://adevarul.ro/international/europa/polonia-cere-germaniei-685-miliarde-euro-despagubiri-razboi-1_5aa01142df52022f754fc144/index.html
avand in vedere suma solicitata, rezulta ca Polonia urmareste o despagubire reala si nu una simbolica. Ce se intampla atunci cu granitele Poloniei, stabilite dupa razboi de puterile invingatoare ? Granita de est a fost stabilita etnic, aproape exact pe „linia Curzon ” propusa de englezi la sfarsitul primului razboi mondial. In urma razboiului cu Rusia bolsevica, Polonia a impins granita mai spre Est si a colonizat in regiunea ocupata cateva sute de mii de polonezi ( casapiti apoi de nationalistii ucraineni in anii 1941-1944 ) Aici nu prea mai au ce discuta polonezii. Dar, au primit in dar, doua regiuni germane ( Silezia si Primorie ), mai dezvoltate decat intreaga Polonie
la un loc. Iata un lucru pe care deputatii polonezi nu l-au mentionat deloc. E totusi important !
„Cuvîntul [șleahtă] a intrat în limba română, cu o schimbare de sens extrem de semnificativă…”
Șleahta a fost făcută de același trimis al Vaticanului, Ludovic I, rege peste Ungaria și peste Polonia, ce, prin Decretul de la Turda, de la 1366, scotea nepapistașii din nobilime.