Dolarul chinezesc

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/dolarul-chinezesc-82740

Beijingul a ordonat retragerea rezervelor de aur din băncile internaţionale • Un nou yuan cu acoperire în aur va fi emis, ca alternativă la dolar • Peste 20 de state au fost atrase în planul Chinei de eliminare a dolarului din tranzacţiile imobiliare • Toate lingourile pe care China le va retrage din Elveția, Londra sau New York vor fi retopite, iar unitatea de măsură nu va mai fi uncia, ci kilogramul
Statele Unite ale Americii sunt pe cale să primească o lovitură năucitoare, după ce China a început să-şi retragă aurul deţinut în băncile internaţionale. Scopul este emiterea unei noi monede, un nou yuan, ca alternativă la dolar, care să aibă acoperire în aur. Beijingul a semnat deja tratate comerciale cu peste 20 de state care recunosc yuanul ca monedă oficială în tranzacţii, în defavoarea monedei americane. Japonia este ultimul stat care a aderat la planul Chinei de eliminare a dolarului din tranzacţiile comerciale.
Cum datoria faţă de China se situează în jurul valorii de 2.000 de miliarde de dolari, dintr-un total de 15.000 de miliarde, Statele Unite se pot „lăuda” cu titlul de cea mai îndatorată naţiune din toate timpurile. Statul chinez este cel mai mare creditor al SUA şi, potrivit experţilor, dacă mâine acesta și-ar cere înapoi banii împrumutaţi americanilor, Statele Unite ar da faliment în câteva zile. Întreaga situație este departe de a fi una întâmplătoare și face parte dintr-un plan bine pus la punct de guvernul de la Beijing, un proiect premeditat cu mult timp înainte.
La începutul anilor ’90, realizând că este foarte greu să concureze cu SUA, din punct de vedere militar, China a adoptat o nouă strategie pentru „cucerirea” Americii. Iar planul i-a reuşit din plin. Acum, ţara cu peste 1,3 miliarde de locuitori pregăteşte Statelor Unite lovitura de graţie: scoaterea dolarului de pe pieţele financiare internaţionale.
Repatrierea lingourilor de aur
Am întrebat un bancher dacă un asemenea scenariu, aparent de domeniul Science Fiction, este posibil. Răspunsul a venit sec, fără niciun alt comentariu: „Da, este posibil”. Ultima acţiune în acest sens a Beijingului are loc chiar zilele acestea: China îşi reevaluează toate rezervele de aur cu scopul de a emite o nouă monedă, alternativă la dolar, care să aibă acoperire în aur. Cu alte cuvinte, China vrea să ofere lumii o monedă „sănătoasă” care s-o înlocuiască pe cea americană, o monedă supra-tipărită şi lipsită de perspective în actuala conjunctură internaţională. Iar pentru a-şi realiza planul departe de ochii publicului, China a început deja să-şi repatrieze toate rezervele de aur pe care la deţine în Elveţia, Londra şi New York. Astfel, potrivit unor surse din piaţa internaţională, toate lingourile care vor sosi în China vor fi retopite, iar unitatea de măsură nu va mai fi uncia, ci kilogramul.
Faliment nedeclarat
Cert este că, prin împrumuturile acordate americanilor, guvernul chinez a ajuns în punctul dorit: a grăbit falimentul, încă nedeclarat, al SUA. De altfel, presa oficială de la Beijing este plină de titluri de genul „China acuză SUA că au dat faliment”, iar declaraţii precum cea a președintelui Dagong Global Credit Rating Co. Ltd., singura agenție de rating financiar din China, care spune că „în opinia noastră, Statele Unite ale Americii au intrat deja în faliment”, răsucesc şi mai mult cuţitul în rană.
La rândul său, directorul departamentului de analiză de la Banca Centrală a Chinei, Zhang Jianhua, a apreciat că „îngrijorările referitoare la capacitatea guvernului american de a-şi rambursa datoriile ar putea conduce la creşterea randamentelor pentru bondurile americane şi ar conduce la volatilitatea preţurilor pentru obligaţiunile SUA”. Fapt care nu ar conveni deloc guvernului de la Beijing, după ce acesta a investit sute de miliarde de dolari tocmai în obligaţiuni emise de statul american. Potrivit unor estimări ale Fondului Monetar Internaţional, datoria publică a SUA ar urma să ajungă, în 2013, la peste 105% din PIB.
Strategie la scară mare
China a lansat în ultimii ani o campanie agresivă de acceptare internaţională a monedei sale, ca alternativă la dolarul american. Beijingul a semnat în ultimii patru ani peste 20 de astfel de acorduri internaţionale, cu ţări precum Argentina, Australia sau Emiratele Arabe Unite. Fapt foarte slab reflectat sau chiar omis în relatările presei internaţionale. De curând, și Brazilia a aprobat strategia chinezească de a-şi impune moneda, prin acceptarea unor schimburi directe în yuani, ceea ce înseamnă că cea mai mare economie sud-americană acceptă schimburile directe cu China, prin renunţare la dolar. De menţionat că aceste tranzacţii sunt posibile doar în măsura în care Brazilia poate folosi ulterior „banii” chinezeşti, yuanii, pe care îi deţine pentru alte tranzacţii comerciale. Aceasta nu este o problemă, în contextul în care China are o imensă ofertă, întinsă pe toate categoriile de produse cerute pe toate pieţele lumii.
Trădarea japoneză
Marea surpriză, care i-a şocat pe americani, a venit însă din partea Japoniei, care, la începutul lunii iunie a acestui an, a încheiat un tratat similar cu China. Astfel, potrivit înţelegerii, relațiile comerciale dintre Japonia și China nu se mai desfășoară în dolari, ci în yuani și yeni, pentru a stimula relaţiile comerciale dintre cele mai mari economii asiatice. Prin urmare, Japonia şi China nu mai folosesc dolarul american pentru schimburile comerciale, fapt care va genera o scădere a puterii de cumpărare a monedei americane, adăugând încă o piatră de moară economiei SUA.
Eliminarea dolarului american din tranzacțiile asiatice a fost dorită încă de anul trecut, însă dezastrul de la Fukushima a întârziat cu un an punerea în aplicare a acestei măsuri. „Acest lucru face parte din strategia Chinei de a-şi reduce dependenţa faţă de dolar”, a explicat un analist de piaţă de la Credit Agricole, filiala Hong Kong. Chiar dacă reprezentanţii Băncii Mondiale şi cei ai Fondului Monetar Internaţional au estimat că în anul 2020 China va deveni prima putere economică a lumii, luând locul SUA, există voci care spun că „rocada” se va petrece mult mai repede, accelerată şi de criza economică internaţională, undeva în 2015.

Bogdan Panțuru