O poezie scrisa in memoria lui Pompiliu Manea
Motto:
“Poeţii neamurilor cântă
La 100 de ani de comunism planetar
Pompiliu Manea ar fi împlinit 82 si o luna doar…”

Te serbez cu-o lună mai târziu.
Voi, prin ceruri, n-aveţi calendare.
Pe pământ e totul…cam zbanghiu
Şi guvernul dă cu parul – tare.

Nu, Pompiliu… n-am schimbat nimic.
PeSeD-iştii noştri-o duc tot bine.
Timpul curge… ca din alambic
Şi parlamentarii n-au ruşine.
Una zic şi alta fac – mereu.

Românaşii ies la mari proteste.
Mahării au şef un derbedeu,
Mai ceva ca spânul din poveste.
Pompi Manea – ai plecat în cer.
Cei ce le-ai dat pâine…te uitară.

Eu i-njur mereu şi-atât le cer :
Să îşi spele mutra…de ocară.
Stai în cer – românule frumos.
Eminescul nostru ce mai face?
O să vă invit -cândva- pe jos;
Când va ninge Dumnezeu cu pace…

George Filip 7 nov. 2017- Montreal.