Circulați, circulați! În SUA nu există nereguli electorale

Orice formă de guvernare – democrația, oligarhia, aristocrația și monarhia – are nevoie de două lucruri pentru a fi stabilă și longevivă. Primul este legitimitatea, sentimentul cetățenilor că sistemul este corect și just. Al doilea ține de transferul puterii, când este dorit sau necesar, iar acest transfer trebuie să fie acceptat si pașnic.

Oamenii se pot feri de tiranie doar într-un regim democratic, cu transferuri regulate ale puterii. De aceea, părinții fondatori ai SUA au combinat aspectele ce țin de legitimitate cu cele ale transferului de putere într-un set de măsuri de protecție împotriva oprimării. La baza acestei întreprinderi a stat viziunea că oamenii sunt coruptibili și puterea corupe. De aceea, puterea trebuie să fie cât mai dispersată și trebuie transferată regulat”, scrie The American Conservative.

Schimbarea legii electorale peste capul parlamentelor

Acum, toate aceste măsuri sunt subminate de cei care încearcă să câștige succesiunea prin atacarea legitimității procesului de transfer al puterii. Am putea începe cu declarațiile președintelui Donald Trump cum că rivalii săi politici au sabotat alegerile fabricând voturi false. ”Dacă numărăm voturile legale, am câștigat lejer. Dacă le numărăm pe cele ilegale, atunci vedem cum ei încearcă să fure alegerile”.

Asta este o declarație iresponsabilă, fără bază, o declarație care subminează sentimentul legitimității în Statele Unite. Declarația lui Trump merita oprobriul pe care l-a primit deja. La fel și nenumăratele procese legate de numărarea voturilor.

Însă, la fel ca mai toate atacurile lui Trump din ultimii cinci ani, cel de mai sus ascunde o realitate mai complexă. Vineri, The Wall Street Journal scria că democrații a recurs în ultimul an la o campanie legală fără precedent pentru schimbarea unor reguli îndelungate privind alegerea noii administrații. Rezultatul a fost confuzia în ziua votului în mai multe state, iar această confuzie se vede acum în mulțimea de procese deschise de campania lui Trump pentru a clarifica noile reguli.

Așa stau lucrurile în Pennsylvania, unde regulile voului s-au schimbat în 2019, permițând acum alegătorilor să trimită voturi prin corespondență până în seara zilei alegerilor. Democrații au deschis patru procese pentru a obține această extindere a votului prin corespondență. Trei dintre ele au fost respinse, însă al patrulea a reușit să prelungească cu trei zile după data alegerilor termenul în care pot fi primite voturile prin corespondență, inclusiv plicurile care nu au trecută pe ele date poștei. Asta înseamnă că o instanță din Pennsylvania și-a arogat puteri legislative peste capul Congresului din acest stat și a dat o nouă lege electorală. Speța a ajuns la Curtea Supremă a SUA, iar cei patru judecători conservatori s-au pronunțat împotriva schimbării regulilor de vot în Pennsylvania. ”Presa îl acuză pe Trump că încearcă să conteste victoria lui Biden, însă toate acestea se datorează acțiunilor în justiție pe care democrații le-au întreprins înaintea alegerilor”, scrie The Wall Stree Journal.

Iar revista The American Conservative scrie: ”Protestul lui Trump despre alegerile furate este revoltător și necugetat. Însă la fel a fost și previziunea lui Joe Biden din această primăvară, când spunea că Trump ”va încerca  să găsească motive pentru care alegerile nu s-ar putea ține”. La fel a fost și declarația lui Biden cum că Trump încearcă să-și sporească șansele făcând presiune pentru ca Poșta americană să-și modifice regulile de funcționare, altfel urmând să nu mai primească finanțare din pachetul de sprijin pe perioada pandemiei.

 

Nu este Kafka, este realitatea din SUA

Alegerile din 2020 sunt un coșmar din care încercăm să ne trezim. Este greu să ne explicăm ce se întâmplă. Voturi fantastice vin și pleacă. Se pare că victoriile clare ale republicanilor dispar în gurile mașinilor de vot și ies pe partea cealaltă sub forma unor voturi pentru democrați, exact la limita dincolo de care nu mai este necesară renumărarea. Și, ca în orice coșmar, când crezi că urmează să se termine, se deschide o nouă ușă și ajungi la o confuzie și dezorientare fără cale de ieșire. Însă asta este America, nu un roman al lui Kafka”, scrie Frank Miele, pentru Real Clear Politics.

Cum se face că, la câteva zile după alegeri, în ciuda faptului că multe organizații media au proclamat victoria unui candidat, nu știam încă cine a câștigat, nu știam cine a votat și nu știam dacă au fost respectate regulile votării și numărrii voturilor.

Au fost raportate diferite nereguli în cinci mari orașe, toate din state strategice, în special in Detroit (Michign), Philadelphia (Pennsylvania), Atlanta (Georgia), Milwaukee (Wisconsin) și Las Vegas (Naevada). Acuzațiile au mers de la voturi prin corespondență sosite misterios, cu zeci de mii de voturi pentru Joe Biden și zero pentru Donald Trump, o prezență la vot inexplicabilă în circumscripțiile unde numărătoarea s-a făcut cel mai târziu (toate dominate de democrați), o prezență cu mult peste cea din circumscripțiile în care numărătoarea s-a încheiat mai repede, și până la interzicerea prezenței observatorilor în acele circumscripții unde au fost înregistrate cele mai mari anomalii.

Într-o democrație, nu presa numără voturile

Democrații ne spun că nu e nimic în neregulă, iar presa ascultătoare trece cu vederea toate aceste aspecte, nevrând să investigheze pe cont propriu sau să-și exprime îngrijorarea cu privire la aceste nereguli. Până și Fox News s-a transformat într-un cățelus cuminte al Partidului Democrat, anunțând că Joe Biden a câștigat în Arizona cu mult înainte ca cineva să fi putut ști încotro va înclina balanța în acest stat.

Joi noaptea, când circumscripția Fulton din Georgia a înclinat balanța în favoarea lui Biden , John King de la CNN, a spus arogant: ”Ghiciți ce, domnule președinte. Vom număra voturile, iar dacă rezultatul vă favorizează, vom arată asta. Iar dacă nu vă favorizează, vom arăta și asta. Așa funcționeaza democrația. Noi doar numărăm voturile”.

Nu, nu așa funcționeaza democrația. Nu canalele de televiziune numără voturile. Ele doar relatează despre numărătoarea efectuată la centrele de vot din întreaga țară, iar dacă CNN sau altă televiziune și-ar face treaba, ar fi atente la nereguli și la potențiala fraudă. Dacă democrația tine de ”noi doar numărăm voturile”, atunci Rusia lui Vladimir Putin ar fi un exemplu minunat de democrație, la fel și Republica Islamică Iran.

Însă CNN și The New York Times văd altfel lucrurile. Iată ce scria NYT chiar în ziua alegerilor. ”Presa are rolul de declara câștigătorul alegerilor prezidențiale din SUA. Canalele de televiziune au promis să fie prudente”. Da, poate că e mai bine să fii prudent, însă presa din SUA nu este așa, ci venală, egocentrică, elitistă și periculos de părtinitoare. Iar această presă, alături de Twitter si Facebook, s-a autoproclamat autoritate morală în materie de legislație electorală. Ei insistă că nu e nimic în neregulă cu aceste alegeri, pentru că s-au încheiat cu rezultatul pe care l-au vrut. Toți cei care nu sunt de acord cu această presă și acest Big (Tech) Brother, inclusiv președintele SUA, primesc eticheta de conspiraționist.

Marea problemă a votului prin corespondență

Însă, dincolo de lipsa de curiozitate din partea presei, rămân semne de întrebare legate de votarea din mai multe statem iar totul începe cu lucrul asupra căruia Donald Trump a atras atenția în urmă cu câteva luni de zile – votul prin corespondență. Din nefericire, nu se poate verifica rezultatul acestor alegeri, pentrui că, indiferent de câte ori vei renumăra voturile, nu vei ști niciodată câte dintre ele au fost legale și câte au fost ilegale.

Când votezi deplasându-te la secția de vot, îți confirmi identitatea, se verifică dacă ești alegător înregistrat, iar apoi bifezi buletinul de vot și îl dai unui membru al secției de vot, care îl scanează la o mașină de vot, sub privirea ta. Cu alte cuvinte, ai dreptul de a vota în cadrul unui proces securizat și de a-ți urmări votul până când este scanat.

La votul prin corepondență nu există pașii de mai sus. Ești destinatarul pasiv al unui buletin ce vine prin poștă, identitatea ta nu este confirmată, ci mai degrabă presupusă, poți bifa buletinul de vot la presiunea familiei sau a unor străini și îl trimiți la secția de vot printr-o metodă foarte nesigură. Nu ai siguranța că votul tău va fi numărat și nici nu poți să știi dacă votul acesta va fi trecut în dreptul numelui tău.

Cel mai important lucru la voturile prin corespondență este că, odată scoase din plicul lor, ele nu mai sunt identificabile. Poate că au venit de la alegători legali, poate că au venit de la unii ilegali. Poate că au venit prin poștă, poate că au venit cu camionul ce aducea sucuri și apă. Poata că au venit ca au venit pe rând, poate ca au venit 100.000 deodată. Nimeni nu va ști asta.

Însă oamenii de la televiziuni ne spun să nu ne facem griji pentru voturile prin corespondență. Ar trebui să avem încredere în cei care le numără și ne spun că nu se poate ca cineva să fraudeze alegerile pentru cea mai importantă funcție din lume. Din nou, nu e nimic în neregulă aici, ni se spune.

Asta este frustrant pentru președinte și pentru susținătorii săi care cred că a fost o fraudă la numărarea voturilor. Penru că, dacă a fost fraudă, cum ar putea fi ea dovedită?

Atacul în justiție

Sunt două variante de acțiune pentru un candidat care crede că a fost înșelat, iar ambele îl pot face să pară un perdant care nu-și acceptă înfrângerea. Prima este acțiunea în justiție, cee ace se întâmplă acum, iar a doua este procesul constituțional, despre care voi vorbi mai jos.

Procesul în justiție îi permite candidatului să se adreseze unei instanțe, să prezinte probele posibilei fraude. Și apoi ce urmează? Avocații lui Trump au dovedit deja că observatorii republicani au fost blocați în mod ilegal să monitorizeze numărătoarea voturilor în Philadelphia. Au spus și că în Nevada au fost voturi ilegale, au ridicat problema încetării misterioase a numărătorii în orașele conduse de democrați, în dimineața de după alegeri. Sa presupunem că republicanii pot demonstra că au fost nereguli. Ce se poate întâmplă mai departe? Țineți minte că nu poți face diferența între un vot legal și unul legal, odată ce au fost numărate. Ce poate să judece un judecător? Ce poate face Curtea Supremă?

Curtea Supremă poate acționa. Curtea Supremă a stabilit deja că alegerile federale sunt de competența parlamentului fiecărui stat american. Curtea Supremă a votat 4-4 în legătură cu legea care a permis ca în Pennsylvania să poată fi numărate voturi încă trei zile după ziua alegerilor. Judecătorii care au votat împotriva legii au arătat că a fost implementată de un tribunal din Pennsylvania, nu de legislativul din Pennsylvania. Judecătorii federali au decis că este prea târziu pentru modificarea deciziei tribunalului din Pennsylvania, însă au cerut acestui stat să contabilizeze separat voturile ajunse după ziua alegerilor, pentru situația în care apar contestații.

Ei bine, aceste contestații au apărut. Deci ar trebui să ne așteptăm ca Curtea Supremă, acum cu 9 judecatori, pentru că se adaugă și recent numita Amy Coney Barrett, să revină asupra acestor voturi și să le anuleze. Este aproape limpede că ele nu sunt constituționale.

Dar asta nu face să îndrepte decât o mică parte a neregulilor. Pentru restul – unele implicând voturi ilegale care nu mai pot fi identificate – Curtea Supremă nu are decât opțiuni limitate. De fapt, nu exista decât o soluție juridică, iar asta este una extremă și aproape nimeni nu se gândește să o folosească – și anume anularea rezultatelor acestor alegeri și organizarea unui nou scrutin în statele în care au fost probleme, fie Pennsylvania, fie alt stat.

Alegerile repetate ar trebui să aibă loc repede, pentru că pe 14 decembrie trebuie să se întrunească Colegiul Electoral. Dar, cu excepția lipsei voinței judecătorilor de la Curtea Supremă sau a celor districtuali, nu sunt motive pentru care nu s-ar putea reorganiza alegerile.

Atacul constituțional

Asta ne aduce la a doua variantă, cea constituțională. Este o varianta mai elegantă, dar cere curaj. Constituția SUA arată că Congresele statelor sunt cele care hotărăsc numirea electorilor care îl vor alege pe președinte. Dacă congresmanii statelor sunt convinși că alegerile prezidențiale au fost fraudate, ei se pot întruni pentru a adpota o măsură de urgență – anularea alegerilor. Apoi, congresmanii pot numi ei înșiși electorii statului respectiv. Cum plângerile privind fraudarea alegerilor au venit din partea republicanilor, este posibil ca congresele dominate de republicani să recurgă la o asemenea măsură.

Întâmplarea face ca republicanii să cotroleze ambele camere ale Congreselor din Michigan, Pennsylvania, Wisconsin, Georgia și Arizona. Dintre statele cu alegeri contestate, doar Nevada are un Congres dominat de democrați. Dacă congresmanii din aceste state sunt convinși că alegerile au fost câștigate de democrați prin fraudă și corupție, atunci își pot exercita prerogativele constituționale. Este dificil, dar dacă statele vor să-și exercite autoritatea, sistemul nostru constituțional le-o permite și nu poate fi un moment mai bun pentru asta decât situația în care un partid încearcă să-și aroge puterea fără a o fi câștigat prin alegeri libere și corecte.

Este în joc soarta republicii și nu este un coșmar. Este realitatea”, încheie Real Clear Politics.