TEORIA MALTHUSIANA, COMUNICATELE OMS SI OIM SI INTERNATIONALA
Agregat de CD

“Atâta timp cât multiplicarea nelimitata continuă, nici o organizație socială care a fost vreodată creată sau ar putea fi concepută, nici o filantropie preocupată cu distribuirea bogăției, nu va putea elibera societatea de tendința de a fi distrusă prin reproducerea în sine, în forma sa cea mai intensă; in lupta sa pentru existență LIMITAREA este de fapt obiectul societății” – Thomas Henry Huxley – „Lupta pentru existență în societatea umană” 1888.

Thomas Henry Huxley [1] cu Darwin si Malthus au vazut ca eliminarea razboilului, reducerea bolilor si ameliorarea conditiilor de lucru duc la cresterea populatiei si la scaderea standardului de viata pentru toti.
Chiar mai mult, reducerea natalitatii nu este suficienta sa tina populatia in limitele sale “optime”.
Deci nici ca se putea gasi o scuza mai buna pentru exploatarea crunta la care este supusa populatia, reducerea numarului de muncitori era/este socotit o forma de a aduce “binefacerea tuturor”.

Pe de alta parte pandemiile, chiar cand sunt create de om, ele sunt evenimente care reduc populatia muncitoare spre „binele tuturor”, dar in fapt imbogatesc doar pe cei bogati.

În 1865, un grup de 12 oameni de știință sub conducerea lui Thomas Huxley, Matthew Arnold, Joseph Hooker și Herbert Spencer (fondatorul darwinismului social) au creat „X Club”-ul cu mandatul de a reforma strategia imperială britanică globală.
Huxley, care este cunoscut si sub numele de „bulldogul lui Darwin”, pentru promovarea neobosita a teoriei lui Darwin (teorie în ale căror merite științifice el nu a crezut), a decis ca grupul să stabilească o revistă pentru a promova propaganda lor.

Fondată în 1869, revista a fost numită “NATURE” și a prezentat articole de Huxley și mai mulți membri ai “Clubului X”. Scopul mai profund al “Clubului X” și al revistei sale, a fost orientat spre redefinirea tuturor ramurilor științei în jurul unei interpretări statistico-empirice a universului care a negat existența unui motiv creativ în omenire sau natură.
Știința a fost transformată din studiul nemărginit și perfectibilitatea adevărului într-o „știință a limitelor” pecetluită matematic.

Știința „limitelor” a devenit fundamentul unei științe economice oligarhice pentru elită și, în mod natural, a trebuit să fie ținută ascunsă de populație deoarece a urmat principiul matematic al creșterii populației al lui Thomas Malthus.

„Principiul cresterii populatiei” a lui Malthus presupunea că oamenii nechibzuiți se reproduc geometric în timp ce recompensa naturii crește doar aritmetic și, ca atare, colapsul periodic al populației era o lege inevitabilă a naturii care, în cel mai bun caz, putea fi gestionată de o preoție științifică oligarhică care era obligată să reduca periodic turma.

Malthus și liderii “Clubului X “credeau că natura a acordat clasei conducătoare anumite instrumente pentru a îndeplini această sarcină importantă (și anume război, foamete și boală). La fel crede si Bill Gates, preot Malthusian.

Malthus a declarat cu “sânge rece” în eseul său din 1799 “Privind populația”:
„Ar trebui să facilitam, în loc să ne străduim prostește și zadarnic să împiedicăm, operațiunile naturii în producerea acestei mortalități; și dacă ne temem de vizitarea prea frecventă a formei oribile de foamete, ar trebui să încurajăm serios celelalte forme de distrugere, pe care ne obligă natura să le folosim. În orașele noastre ar trebui să facem străzile mai înguste, să adunăm mai mulți oameni în case și să incurajam întoarcerea ciumei.”

Sprijinul “Clubului X” pentru teoria darwiniană a selecției naturale a fost mai puțin o decizie științifică în această privință și mai mult una politică, după cum Darwin a recunoscut mai târziu în autobiografia sa că propria sa teorie a apărut direct din studiul său despre Malthus.

Prin urmare, nu a fost un accident faptul că Henry C. Carey a avertizat neobosit lumea asupra darwinismului, Malthusianismului și a “Clubul X” în cartea sa „Unitatea legii”: o expunere privind relațiile științei fizice, sociale, mentale și morale” (1872).

***
ORELE DE LUCRU EXCESIVE UCID APROAPE 2 MILIOANE DE OAMENI ÎN FIECARE AN IN LUME

Un raport comun al OMS – Orgazitati Mondiala a Sanatatii și OIM – Organizatia Internationala a Muncii – constată că bolile profesionale și accidentele provoacă moartea a peste 1,9 milioane de persoane în fiecare an, iar în mai mult de o treime din cazuri decesul este legat de programul lung de lucru.
Studiul, primul de acest gen realizat de cele două organizații, indică expunerea la poluarea aerului ca un alt factor de risc important, deoarece este legat de 450.000 de decese anual.
Studiul, care utilizează date anterioare pandemiei de COVID-19 (de până în 2016), ia în considerare 19 factori de risc profesional, inclusiv expunerea la azbest (legată de peste 200.000 de decese în fiecare an) și într-o măsură mai mică la substanțe precum cadmiu, arsenic, beriliu, nichel, silice sau formaldehide.

Potrivit OMS și OIM, aproximativ 450.000 dintre aceste decese anuale sunt cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică, 400.000 de accidente vasculare cerebrale, 360.000 din cauza traumatismelor și 350.000 de boli cardiace ischemice (îngustarea arterelor coronare).

Studiul concluzionează că decesele profesionale legate de bolile de inimă au crescut cu 41% între 2000 și 2016, în timp ce cele legate de accidentul vascular cerebral au crescut cu 19% în aceeași perioadă.
Conform estimărilor comune ale WHO și OIM, factorii de risc la locul de muncă care provoacă cele mai multe decese anual sunt:
– programul lung de lucru
– poluarea aerului, gaze și fumuri
– raniri.

Raportul avertizează că bolile și vătămările profesionale „suprasolicită sistemele de sănătate, reduc productivitatea și pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodăriilor”.
Prin urmare, solicită luarea de măsuri pentru a asigura locuri de muncă mai sigure și mai sănătoase prin combaterea unor probleme precum programul de lucru excesiv de lung și poluarea aerului în aceste medii.

INTERNATIONALA
Spaima cea mare – Inteligenta Artificiala care va reduce considerabil locurile de munca.
Progresul tehnic apartine insa tuturor, nu este un doar bun al clasei exploatatoare si nu este destinat doar pentru PROFIT.
Cand revolutia industriala a aparut dominant in societatea moderna atunci s-a trecut la ziua de 8 ore si 6 zile pe saptamana, apoi 5. Sa luam exeplu inaintasilor.
Se discuta déjà de 4 zile lucratoare pe saptamana, iar orele se vor reduce in accord cu cresterea productivitatii promise de Inteligenta Artificiala. Deci nu trbuie sa se reduca locurile de munca ci doar orele de munca pentru acelasi sau marit salar.

„Internaționala” este un imn de stânga, al mișcării socialiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când A Doua Internațională a adoptat-o ca imn oficial. Titlul provine din „Prima Internațională”, o alianță a muncitorilor care a organizat un congres în 1864. Autorul versurilor imnului este Eugène Pottier, poemul a fost scris in 1871 dupa Comuna din Paris ca un apel la solidaritatea internationala a oamenilor muncii, ulterior in 1888 a fost ajustat pe o melodie originală compusă de Pierre De Geyter si se canta la adunarile socialiste dupa imnul Frantei, Marseilleza.

1 Mai, Ziua Internațională a Lucrătorilor, cunoscută și sub numele de Ziua Muncii în majoritatea țărilor este o sărbătoare a lucrătorilor care este promovată de mișcarea internațională a muncii. Data a fost aleasă de Federația Americană a Muncii pentru a continua o campanie anterioară pentru ZIUA DE OPT ORE în Statele Unite. Ziua de 1 mai a devenit ulterior un eveniment international anual.

INTERNATIONALA
Pierre De Geyter

Sculați, voi oropsiți ai vieții,
Voi, osîndiți la foame, sus!
Să fiarbă-n inimi răzvrătirea,
Să-nceapă al lumii vechi apus!
Sfîrșiți odată cu trecutul negru,
Sculați, popor de osîndiți!
Azi nu sînteți nimic în lume,
Luptați ca totul voi să fiți!

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!

Sculați, nu-i nici o mîntuire
În regi, ciocoi sau dumnezei!
Unire, muncitori, unire,
Și lumea va scăpa de ei!
Prea mult ne-au despuiat tîlharii
Ce-n lume, lux, desfrîu se scald:
Să ne unim toți proletarii,
Să batem fierul cît e cald!

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!

Țărani și muncitori, noi sîntem
Partidul, mare muncitor!
Pămîntul este-al celor harnici,
Cei leneși plece unde vor!
Cînd vulturi lacomi, corbi de pradă,
N-or mai pluti nori negri-n vînt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al înfrățirii soare sfînt.

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!

Nota:
1 . Thomas Henry Hyxley a fost bunicul autorului Aldous Huxley. Biolog și antropolog englez specializat în anatomie comparată, cel mai bun anatomist comparativ al secolului al 19-lea. El este cunoscut sub numele de „Buldogul lui Darwin”, președinte al Asociației Britanice pentru Progresul Științei. Agnosticismul lui Huxley este influențat de opiniile kantiane asupra percepției umane și de capacitatea de a se baza pe dovezi raționale, mai degrabă decât pe sisteme de credință.