rodica bratulescu
25 iun. 2024, 23:56 (acum 12 ore)
către
Julian Assange Is Free. Washington Crafted “A Face Saving Deal”. Massive Violation of Habeas Corpus as a Favour to Washington. Paul C. Roberts
Julian Assange este liber. Washington a creat „O ofertă de salvare a feței”. In fapt a fost comisa incălcarea masivă a Habeas Corpus ca o favoare pentru Washington.
Paul C. Roberts
De Dr. Paul Craig Roberts
Cercetare globală, 25 iunie 2024
Regiunea: Europa
Tema: Drept și Justiție
***
Dacă știrea de la Sky News care mi-a ajuns devreme în această dimineață nu este o păcăleală, guvernul SUA, considerat din ce în ce mai mult la nivel mondial ca o organizație criminală, nu a putut convinge instanțele britanice să-l extrădeze pe Julian Assange . Washingtonul nu a putut sau nu a vrut să ofere britanicilor asigurări că Assange nu va fi abuzat și i-ar fi refuzat drepturile.
Mulți dintre noi cred că Assange a fost destul de abuzat de guvernul britanic, care l-a ținut în izolare timp de 62 de luni, o încălcare masivă a habeas corpus, ca o favoare pentru Washington.
Poate că „justiția britanică” s-a săturat de rușinea de a servi ca temnicer al Washingtonului și de a întemnița un bărbat care nu a fost condamnat pentru nimic. Punctele brownie pe care britanicii le câștigau de la Washington au fost compensate de apariția de complicitate la actul de răzbunare al Washingtonului împotriva unui jurnalist care a publicat informații jenante pentru Washington.
Poate că judecătorii britanici au decis că cei 13 ani pe care Washington i-a furat din viața lui Assange și viața soției și a copiilor lui au fost de ajuns.
Poate că Washingtonul a decis că 13 ani de încarcerare a lui Assange, într-o formă sau alta, au fost de ajuns pentru a servi drept avertisment pentru toți jurnaliştii aflați la îndemâna Washingtonului să nu dea atenția asupra crimelor Washingtonului. Indiferent de motiv, Washington a creat un acord de pledoarie care să salveze chipul pentru a pune capăt persecuției care a distrus Primul Amendament. În schimbul ca Assange să pledeze vinovat pentru o acuzație de „conspirație pentru obținerea și divulgarea informațiilor privind apărarea națională”, pedeapsa lui Assange va fi executată în închisoarea britanică.
Astfel se încheie pentru Assange unul dintre cele mai rușinoase episoade din istoria guvernului SUA.
Americanii nu vor putea niciodată să trăiască cu această rușine acumulată asupra lor de Washington, deoarece Departamentul de Justiție al SUA (sic) continuă să o practice asupra cetățenilor americani înșiși.
Regimul corupt Biden, folosind condamnări greșite și pledoarii de vinovăție forțate, a condamnat 1.000 de americani care și-au exercitat drepturile protejate constituțional de a protesta la închisoare ca „insurecționiști”.
Același regim corupt îl urmărește pe un fost și mulți cred actualul președinte american, inclusiv pe avocații săi, pentru acuzații false. Acest lucru le spune americanilor că, dacă un președinte poate fi abuzat în acest fel, nu au nicio șansă. Consecința este că frica îi determină pe americani să renunțe la drepturile lor și să se supună tiraniei tot mai mari a Washingtonului.
Țara mea de astăzi este complet diferită de ceea ce era când m-am născut în ea. Învățământul universitar și public se concentrează pe învățarea generațiilor de înlocuire că America este un exploatator rasist alb și că oamenii se pot naște într-un corp greșit, sexul unei persoane fiind acum determinat de autodeclarare. Democrații din SUA și partidele de guvernământ din Europa s-au angajat să-și înlocuiască populațiile etnice cu imigranți-invadatori. Acest lucru, împreună cu ceea ce este îndoctrinat în școli, distruge civilizația occidentală. Există deja foarte puțin angajament față de aceasta din punct de vedere politic și intelectual. Universitățile albe sunt cei mai turbați denunțatori ai civilizației occidentale.
Până în noiembrie ar trebui să știm trei lucruri care, în funcție de modul în care se dovedesc, ne vor grăbi sau încetini decesul.
Unul este că vom ști ce îi vor face democrații lui Trump și dacă este o indignare dacă oamenii vor accepta acest lucru de frica de a fi tratați așa cum au fost tratați protestatarii din 6 ianuarie.
Un alt aspect este că vom ști dacă repudierea partidelor europene aflate la guvernare în recentele alegeri parlamentare europene se transferă în alegerile naționale franceze. Dacă se va întâmpla, va semnala revenirea naționalismului european și începutul rupturii războiului NATO și al SUA.
Al treilea este că vom ști dacă Washingtonul și marionetele sale europene sunt suficient de nebuni pentru a disloca soldați NATO în Ucraina și pentru a continua să țintească rachete asupra civililor ruși, așa cum o face Israelul asupra palestinienilor. Dacă Putin acceptă aceste provocări, așa cum a făcut-o pe cele anterioare, ne-am putea confrunta cu ascensiunea unui lider de război rus care pune capăt existenței noastre și a Europei.
Faptul că aceste trei nu sunt puncte focale în discuția occidentală înseamnă o lipsă de conștientizare și de pregătire în cazul în care evenimentele se dezvoltă prost.
Între timp, tinerii americani care se confruntă cu recrutarea și deprogramarea ca cetățeni ai civilizației occidentale își derulează telefoanele mobile în căutarea constantă de divertisment.
*
Notă pentru cititori: Vă rugăm să faceți clic pe butonul de distribuire de mai sus. Urmărește-ne pe Instagram și Twitter și abonează-te la canalul nostru Telegram. Simțiți-vă liber să repostați și să distribuiți pe scară largă articolele Global Research.
Paul Craig Roberts este un autor renumit și cadru universitar, președinte al Institutului pentru Economie Politică, unde a fost publicat inițial acest articol . Dr. Roberts a fost anterior editor asociat și editorialist pentru The Wall Street Journal. A fost secretar adjunct al Trezoreriei pentru Politică Economică în timpul administrației Reagan. El este un colaborator regulat la Global Research.
Sursa originală a acestui articol este Global Research
Drepturi de autor © Dr. Paul Craig Roberts , Global Research, 2024
Gluma oficială a Uniunii Europene
Paradisul european
Eşti invitat la un prânz oficial. Eşti întâmpinat de un englez, bucătarul e francez, un italian se ocupă de buna dispoziţie a mesenilor, în timp ce de întreaga organizare s-a ocupat un neamţ.
Iadul european
Eşti invitat la un prânz oficial. Eşti întâmpinat de un francez, mâncarea a gătit-o un englez, de buna dispoziţie se ocupă un neamţ, dar nu te speria – totul a fost organizat de un italian.
Dezbateri
Un belgian a propus ca aceasta să devină gluma oficială europeană, pe care s-o înveţe la scoală toţi copiii. Gluma va îmbunătăţi relaţiile dintre popoare, va stimula autoironia și cunoaşterea multiculturală.
Consiliul European s-a întrunit pentru a lua o decizie: va fi gluma oficială sau nu?
Reprezentantul britanic a anunţat cu o figură foarte serioasă și fără a-și mişca buzele că gluma este de-a dreptul colosală.
Cel francez a protestat, deoarece Franţa a fost descrisă într-o manieră negativă. A explicat că o glumă nu poate fi bună dacă este la adresa francezilor.
Polonia a protestat, de asemenea, deoarece nu este prezentă în glumă.
Luxemburgul a întrebat cine va deţine drepturile de autor asupra glumei.
Suedezul n-a scos o vorba, dar s-a uitat la toţi cu un zâmbet strâmb.
Danemarca a întrebat unde este referinţa sexuală explicită. Dacă este o glumă ar trebui să conţină una, nu-i aşa?
Olanda n-a înţeles gluma, iar Portugalia n-a înţeles ce este o „glumă”. Este un concept nou?
Spania a explicat că gluma este amuzantă, doar dacă știi că prânzul a fost programat la ora 13, când de obicei se ia micul dejun.
Grecia s-a plâns că n-a fost anunţată despre prânz și a ratat astfel ocazia unei mese gratuite.
România a întrebat ce este un „prânz”.
Lituania și Letonia s-au plâns că traducerile lor au fost inversate, ceea ce este inacceptabil, deşi se întâmplă tot timpul.
Slovenia le-a spus că n-a primit deloc traducere, dar nu face caz.
Slovacia a spus că din moment ce în gluma nu apar rățușca și un instalator, înseamnă că traducerea este greşită. Reprezentantul britanic a spus că și povestea cu rătușca și instalatorul pare foarte amuzantă.
Ungaria a anunţat că n-a terminat de citit traducerea de 120 de pagini în maghiară.
Apoi, reprezentantul Belgiei a întrebat dacă belgianul care a propus gluma este vorbitor de flamandă sau de franceză. Deoarece, într-unul din cazuri va sprijini cu certitudine un compatriot, dar în celălalt caz va trebui să refuze, indiferent de calitatea glumei.
În închiderea lucrărilor, reprezentantul Germaniei a anunţat că a fost plăcută dezbaterea de aici, de la Bruxelles, dar că acum trebuie să ia toţi trenul și să meargă la Strasbourg pentru a lua decizia. A cerut ca unul dintre cei prezenţi să-l trezească pe italian, ca să nu piardă trenul și să se poată întoarce la Bruxelles pentru a anunţa decizia.
„Care decizie?” a întrebat reprezentantul Irlandei și toţi au fost de acord că este timpul pentru o cafea.
Bulgaria, ca de obicei, n-a înţeles nimic…
NOTĂ:
Nu vă speriați…așa se întâmplă mai mereu , la toate dezbaterile desfășurate pe orice temă…
Republica Iran vorbeste de „marele Satan”
si de marg-bar…..
(de „praful sa se aleaga”
e un blestem)