Cine se afla in spatele Romprest, firma care tine centrul Bucurestiului sub munti de gunoaie. Batjocura ignorata din 2016: plati nelegale de zeci de milioane de lei
Foto: Facebook/ Politia Locala Sector 1„Abia astept sa ma traga cineva la raspundere pentru ca fac curat. Am asteptat destul si am avut toata bunavointa sa ajungem la intelegere legala. Pare ca cineva nu vrea asta si are alte interese. Sa fie sanatosi. Noi ne apucam de treaba. Gata cu gluma,” scrie Clotilde Armand, intr-o postare pe Facebook.
Ziare.com dezvaluie cum s-a ajuns in aceasta situatie si cine este, de fapt, in spatele companiei Romprest. Curtea de Conturi a constatat, in 2016, ca Primaria face plati nelegale catre firma Romprest. O companie in spatele careia stau firme din Canada si Luxemburg.
Potrivit datelor Confidas, incepand din 2013, firma a avut 260 de contracte de achizitiii semnate cu institutii publice, valoarea totala a acestora fiind de 640 milioane de lei.
Armand: Tarifele au crescut ilegal
Conflictul Romprest- Clotilde Armand s-a acutizat in ultima saptamana, iar Sectorul 1 s-a umplut de gunoi stradal neridicat. Pe de o parte, Romprest anunta primaria ca nu mai face curat pe credit si, pana cand nu va primi macar partial dintr-o datorie de 100 de milioane de lei, nu va ridica sacii de gunoi. De cealalta parte, Clotilde Armand sustine ca sumele pretinse sunt pentru facturi pe care le considera emise nelegal.
Intr-o postare de pe Facebook, edilul arata ca exista o hotarare a Curtii de Conturi care a decis ca tarifele pentru serviciul de salubrizare au crescut ilegal, inca nu exista un buget votat si alocat pentru aceste facturi, nu se poate face rectificarea bugetara din cauza unui deficitul de 1 miliard de lei si ca exista un dosar la DNA privind cresterea nelegala a tarifelor de salubritate. In plus, Romprest ar fi facturat servicii neprestate catre primarie. Totul ar fi iesit la iveala in baza analizelor aparatelor GPS ale masinilor de gunoi.
Armand anunta ca aceste lucruri vor fi aduse la cunostinta anchetatorilor si atragea atentia asupra complicitatii unor functionari din Primarie. „Voi reveni zilele viitoare si voi prezenta cetatenilor (dar si procurorilor) cum o mare companie abonata la bani publici in Sectorul 1 a incercat sa ne factureze recent servicii la suprapret. Asa… niste zeci de milioane in plus. Prin complicitatea unor functionari publici din primarie.”
Drept la replica: „Facturile au fost emise legal”
Reactia Romprest a venit imediat, sub forma unui drept la replica. „In ceea ce priveste legalitatea tarifelor de decontare a prestatiei, consideram ca acest subiect nu poate fi invocat de catre Primar, ca reprezentant al Autoritatii publice locale, si pus in sarcina Operatorului ca si culpa.
In cazul Contractelor de delegare a gestiunii unui serviciu public, tarifele sunt aprobate de catre Autoritate, conform prevederilor contractuale, prin Act aditional la Contract, aprobat prin Hotarare a Consiliului Local. Operatorul delegat este deci obligat sa factureze prestatia in baza acestor tarife aprobate legal, aflate in vigoare,” spune firma de salubrizare. Romprest arat ca facturile sunt emise in deplina legalitate.
„De asemenea, consideram ca, invocarea caracterului nelegal al unor acte aflate in vigoare, care au fost aprobate de catre Autoritatea Locala prin organul deliberativ, Consiliul Local Sector 1, si contestarea acestora exced cadrului contractual in care Operatorul isi desfasoara activitatea, subiectul fiind de competenta institutiilor abilitate in acest sens,” conchide Romprest.
Datele esentiale
Contractul dintre Romprest si Primaria Sectorului 1 fost semnat, in 2008, pe o perioada de 25 de ani, in timpul mandatului lui Adrian Chiliman (2004-2015). In perioada 2016-2020, sectorul a fost condus de Daniel Tudorache. Acesta ocupase anterior, intre anii 2008-2011, functia de viceprimar al Sectorului 1.
Preturile serviciilor din contractul semnat in 2008 au fost ajustate de doua ori, prin contracte aditionale, votate in Consiliul Local:
2012: S-au modificat indicii in baza carora se indexeaza tarifele din indicii preturilor de consum pe economie in indicii preturilor de consum pe ramura;
2019: Au fost modificate preturile fara nici o legatura cu indicii. Sunt situatii diferite, dar in esenta exista cresteri de pana la 300% pe unele operatiuni – in special cele cu frecventa/incidenta mare, iar pe alte tarife se inregistreaza mici scaderi. De exemplu, pretul pentru spalatul mecanizat al strazilor a crescut de la 9,98 lei, la 24,02 lei.
Curtea de Conturi: Plati nelegale
Acuzatiile primarului Clotilde Armand privind cresterea ilegala a tarifelor au legatura cu un control al Curtii de Conturi care a fost finalizat in noiembrie 2016.
Curtea de Conturi a constatat atunci ca Primaria Sectorului 1 a achitat in perioada 2013-2016 suma totala de 94,1 de milioane de lei (inclusiv TVA), reprezentand tarife indexate in baza unui indice al pretului de consum, altul decat cel prevazut in contractul initial atribuit prin licitatie, modificat prin act aditional si contrar prevederilor din caietul de sarcici, fiind calculate dobanzi si penalitati in suma totala de 23, 7 milioane de lei.
Curtea de Conturi arata ca au fost incalcate mai multe prevederi din Legea 273/2006 privind finantele publice locale, dar si alte articole din legislatia secundara. Institutia a decis inregistrarea in evidenta contabila a intregului prejudiciu, adica 117 milioane de lei, luarea masurilor legale pentru recuperarea acestuia si virarea sumelor recuperate la bugetul local.

Primaria deschide procese Romprest
Dupa ce Curtea de Conturi a facut constatarile, Primaria Sectorului 1 a initiat, in 2017, mai multe procese in justitie. In primul rand a contestat, intr-un litigiu privind achizitiile publice, prevederile din actul aditional semnat in 2012. Cererea a fost respinsa, dar Primaria a demarat cai extraordinare de atac.
Apoi, Primria a cerut judecatorilor sa constate ca nelegala indexarea tarifelor de prestatie si nulitatea partiala a actului aditional semnat in 2012. Primaria Sectorului 1 a mai cerut Romprest sa dea inapoi banii achitati- 94 de milioane de lei si penalitatile de 23,7 de milioane de lei. In total, 117 milioane de lei.
In aprilie 2018, Tribunalul Bucuresti a suspendat judecarea acestui caz, pana la solutionarea altui proces deschis tot de Primaria Sectorului 1. Magistratii urmeaza sa interpreteze si, daca este cazul, sa anuleze prevederile din actul aditional semnat in 2012 care au dus la cresterea preturilor.
Judecatorii au decis, in prima faza a procesului, sa respinga cererea Sectorului 1. Magistratii nu au intrat pe fondul problemei, ci doar au constatat ca Primaria nu a parcurs toate etapele de renegociere a contractului inainte de a se adresa instantei.
Prejudiciul a crescut la 125,4 milioane de lei
In 2019, Primaria Sectorului 1 a actualizat situatia prejudiciului, deoarece s-au acumulat dobanzi. Acesta a ajuns la 125,4 milioane de lei. Este vorba de prejudiciu de 94,1 milioane de lei, la care se adauga penalitati de 31, 2 milioane de lei.
Cine este Romprest
Compania Romprest Service S.A este unul dintre cei mai mari operatori de salubritate din Romaniasi a fost infiintat in anul 2001. In prezent, este detinut de mai multe companii, printre care firma canadiana Detaco (42,6%), Europrest Invest (30%), Premium Management Team (13,7%) si Compania Nationala de Aeroporturi Bucuresti (10%) si firma americana Firstcom (3,5%).

Fostii actionari
Detaco este firma canadiana care era controlata de milionarul Walter Florian, decedat in 2019.
In 2014, presa a relatat ca oamenii de afaceri Radu Budeanu si Dragos Dobrescu au ajuns proprietari a peste 43% din actiunile Romprest prin intermediul firmelor Premium Management Team si Europrest Invest SRL. Membri cunoscuti ai „Grupului de la Mocaco”, cei doi ar fi iesit insa din aceasta companie.
In noiembrie 2015, Dragos Dobrescu a cesionat participatia de 99,9% la firma Europrest Invest, actionarului minoritar al Europrest, firmei EnergyMixx Europe, inregistrata in Luxemburg, relata profit.ro. In septembrie 2020, Radu Budeanu, care detine mai multe active media, inclusiv Cancan, ProSport, Gandul, si-a vandut participatia catre firma Euroinvest, scria Ziarul Financiar.
Compania
Avand circa 2.600 de angajati, compania are o cifra de afaceri de 241 de milioane de lei si un profit de 23,7 milioane de lei, o crestere de 100% fata de anul anterior.
In prezent, Romprest este administrata de Marian Bogdan Amidi, director executiv fiind Razvan Duca Ghenoiu. Alti administratori ai firmei: Dinu Stefan Lefter, Marian Magureanu- fiul fostului director al SRI Virgil Magureanu, Viorel Tanase si Orlando Valache, despre care mass-media a relatat ca este omul de incredere al lui Radu Budeanu si administrator al Cancan TV.
Potrivit datelor Confidas, incepand din 2013, firma a avut 260 de contracte de achizitiii semnate cu institutii publice, valoarea totala a acestora fiind de 640 milioane de lei.

Articol diversionist care ocolește magistral tema reală ce ar trebui dezbătută și anume cine este just să administreze utilitățile publice (distribuția de apă, gunoi, curent electric, gaze naturale, transport public). Întrebarea principală este: este corect ca cei ce administrează utilitățile publice să facă profit? Toate țările civilizate, mai puțin România, evident, zic că nu. Așa pare firesc, administrarea utilităților publice nu trebuie să genereze profit iar acest deziderat nu-l poate îndeplini o firmă privată, fie autohtonă fie străină, deoarece principalul obiectiv al firmelor private este maximizarea profitului. Nu vorbim de internet 5G sau de alte mofturi, ci de utilități de care beneficiază întreaga comunitate. Firesc este ca beneficiarii utilităților să poată decide cum să fie administrate acestea iar acest lucru îl poate face doar Consiliile Locale care sunt reprezentanții aleși ai comunităților.
Tendința globală este ca acolo unde administrarea utilităților au fost concesionate în prealabil firmelor private să revină municipalităților. S-a inventat și un termen pentru această procedură. Se numește, firesc, remunicipalizare. Pentru mai multe informații se poate răsfoi saitul http://www.remunicipalisation.org de unde se pot afla lucruri interesante despre cum se poate renunța la contractele de concesiune (rebotezate la români, contracte de delegare). Bineînțeles, dacă clasa politică își dorește așa ceva! Din ce observ, niciun politician sau jurnalist nu pune în discuție această temă, ceea ce este firesc într-o veritabilă colonie.