• somaterban@yahoo.co.uk78.97.92.176

    Ex-regele Mihai a fost oaspetele lui Nicolae Ceauşescu

    Pare de necrezut, dar realitatea aceasta este; Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen a venit incognito în România, ca invitat personal al şefului statului şi Partidului Comunist. Ceauşescu, un politician abil, şi-a zis că era mai bine să-1 ţină aproape pe acest bătrîn decrepit, să-i arunce şi lui, acolo, un ciolănaş de ros, decît să lase ca vila de la Versoix să se transforme într-un stup de bîzîitoare. A dat comandă ofiţerilor din Departamentul de Informaţii Externe să se apropie cu paşi de felină de guzgan şi să-l influenţeze în direcţia apropierii de ţară. Nu a fost prea greu, întrucît Mihai nu avea linişte, nu avea somn tot gîndindu-se la fabuloasa avere pe care n-a putut s-o scoată peste graniţă, aşa cum a procedat cu cele 42 de capodopere ale picturii universale, furate din colecţia de tablouri, lăsată moştenire de Carol I Statului Român. Cînd Ceauşescu a socotit că para s-a copt, i-a lansat invitaţia, pe căi oficioase, de a vizita România pe o durată de două săptămîni, asigurîndu-1 de toată discreţia. Însoţitorii lui permanenţi, şi ghizi în acelaşi timp, au fost Emil Bodnăraş, pe care Mihai îl cunoscuse bine cînd împreună au complotat împotriva Mareşalului Antonescu, şi social-democratul Ştefan Voitec, cunoscut, de asemenea, de „majestatea-sa”. Vom reţine două din etapele călătoriei excursionistului Mihai: Delta Dunării şi Săvîrşin. În Deltă a lăcrimat cînd şi-a amintit de plimbările de basm în mirifica împărăţie a apelor stufului, peştilor şi păsărilor la bordul Yahtului regal, însoţit de Messaline apetisante. La Săvîrşin a fost invitatul lui Ceauşescu la o partidă de vînătoare, de altfel fructuoasă, dar şi la cină şi la o discuţie de cîteva ore.
    S-au înţeles de parcă făceau amîndoi parte din acelaşi partid; Mihai a promis că-şi va ţine gura, nu va acţiona împotriva ţării şi nici a regimului comunist. Cu o condiţie: bunurile Casei Regale să fie bine conservate, colecţia de tablouri la care ne-am referit. O precizare: Ceauşescu nu avea cunoştinţă de statutul juridic al Colecţiei şi nici de furtul celor 42 de opere de artă. Mihai s-a plimbat prin castelul de la Săvîrşin, revenindu-i în memorie scene dintre cele mai plăcute, petrecute în acel splendid edificiu, pe care el, regele, îl cumpărase cu „bani munciţi” în 1943, şi din nou a lăcrimat. Cum avea să lăcrimeze şi cînd Ceauşescu i-a comunicat vestea plăcută că îi va face o rentă (o pensie) viageră. La întrevederea de la Săvîrşin a participat şi primul-ministru. Acesta este, pe scurt, filmul vizitei ex-regelui Mihai în România, ca oaspete al şefului statului şi partidului, Nicolae Ceauşescu.
    Orice comentariu ar fi de prisos. Cititorul îşi poate da seama că avem de-a face cu o lichea – Mihai, dar şi cu un geniu al combinaţiilor politice favorabile României – Ceauşescu. Voi mai spune doar că în urma vizitei şi a interesului aparte manifestat de Mihai pentru bunurile fostei Case Regale, ministrul de Interne a emis un ordin prin care se cerea tuturor cadrelor să identifice bunurile de patrimoniu, inclusiv cele care au aparţinut membrilor familiei regale, care nu se aflau într-o evidenţă organizată, să raporteze la Centrală, unde se crease şi funcţiona o comisie cu atribuţiuni pe linia îndeplinirii acestui ordin. Iată, deci, că tot a fost bună la ceva vizita lui Mihai.

    General de divizie (r) NEAGU COSMA

    Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 20 octombrie 2000
    http://www.ziartricolorul.ro/e…