Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR): Decizia CCR de azi de a interzice candidatura Dianei Șoșoacă la președinția României este una politică, nu una motivată legal
5 octombrie 2024 de Rost Online
Sursa foto: Claudiu Târziu/ Facebook
Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele CNC AUR și liderul delegației partidului în PE, a criticat în termeni duri decizia CCR de a interzice candidatura Dianei Șoșoacă la președinția României, spunând că a fost vorba despre o hotărâre politică, nu una motivată legal.
Potrivit liderului AUR, dacă Diana Șoșoacă ar fi adus atingere ordinii constituționale, nu ar fi putut ocupa nicio funcție de demnitate publică.
„Atenție cu democrația pe scări!
Decizia CCR de azi de a interzice candidatura Dianei Șoșoacă la președinția României este una politică, nu una motivată legal.
E o decizie extrem de gravă, pentru că persoane numite au ajuns să hotărască peste voința poporului și pe baza unor argumente izvorîte dintr-o interpretare strict politică.
Dacă lucrurile ar fi stat altfel, iar candidata ar fi adus atingere ordinii constituționale, nu ar fi putut ocupa nici o funcție de demnitate publică și ar fi înfundat pușcăria deja.
CCR a creat astăzi un precedent foarte primejdios. Și, în plus, prestigiul CCR este grav afectat.
Pentru ce? Pentru că așa își imaginează cineva că va ajunge mai lesne la Cotroceni?
Știți bine că nu am nici o simpatie pentru modul în care înțelege Diana Șoșoacă să facă politică, dar aici nu e atît vorba despre ea, cît despre starea democrației în România”, a transmis, sâmbătă, europarlamentarul Claudiu Târziu.
deocamdata nimeni nu a vazut Decizia scrisa…..
CCR tocmai a deschis „cutia Pandorei” intrucât mâine, poimâine poate să declare, până la depunerea jurământului, că președintele ales, neales de români, dar care are majoritatea voturilor nu poate fi președinte pentru că este antisemit, rasist ori ortodox, adică „fanatic religios”, și e musai să fie președinte cel de pe locul doi. Dacă infividul „strică” jocurile, intervin „constituționalii”. CCR poate, în numele apărării „democrației”, să intre cu bocanicii securiștilor în stabilirea căștigătorului alegerilor. E suficient ca cineva să formuleze o plângere și să spună cu viitorul președinte ales e anti Holocaust, anti semit, pro rus, pro nord coreean etc și cerberii de la CCR să intervină. Adică, niște indivizi numiți politic, nevalidați, nealeși de popor, care pot avea sau nu o anumită expertiză constituțională au ajuns să fie zeii „democrației” și „constituționalismului” în România.
Romania a devenit un stat iudeo-masonic sionist si extremist .
McCarty Hitler si Stalin privesc cu invidie, de acolo de sus, cum sint detronati de pe primele locuti
Da, extrema dreapta din Romania divizata, de ochii lumii, in doua-trei partide cu aceeasi ideologie si aceleasi scopuri si interese ( ca in SUA si mai toata lumea actuala) a renuntat la simularea oricaror aparente de democratie. Nu-i mai pasa. Stie ca numai cine a pus-o in scaun poate s-o scoata de acolo.
Mizeria asta cu doamna Sosoaca nu este nici pe departe sfirsitul. Grosul abia urmeaza cred. Sint convins ca se gindesc intens cum sa i-o coaca si lui Simion.
M-ar mira daca n-ar fi asa; asteptati numai!
Am gasit acest comentariu pe Internet care este consensual cu articolul de mai sus.
––––––––––––––––––––
Ne-am dus dracu de tot.
Precedentul pentru ca orice autoritate publică să facă ce vrea cu orice cetățean:
CCR poate să analizeze o contestație numai raportat la motivele invocate.
Una dintre contestațiile depuse împotriva deciziei BEC de validare a candidaturii Dianei Sosoaca este cea formulată de Mihai Gheorghe Ursa.
Conform comunicatului de presa al CCR, aceasta a admis contestația formulată de dl Ursa.
Care au fost motivele invocate în această contestație?
1. Sunt interzise partidele politice care prin statut, programe, activități, etc încalcă art 30 alin 7, 40 alin 2 sau 4 din Constituția României, iar Diana Sosoaca candida sub semnul electoral al SOS.
Însă, aceasta contestație viza o candidatură a unei persoane fizice, nu reprezenta o cerere de scoatere a SOS în afara legii.
Cat timp SOS nu a fost scos în afara legii, fiind un partid valabil înființat care se regăsește în lista partidelor politice, poz. 248, CCR nu putea să admită acest motive.
2. că Diana Sosoaca are o „prietenie” cu Rusia care este in război indirect cu UE și cu NATO, organizații din care Romania face parte.
La nivel național, opinia cetățenilor raportat la războiul ruso-ucrainean este împărțită, unii considerând că „are dreptate” Ucraina, alții că are dreptate Rusia. Opinia cu privire la un conflict armat nu poate fi nici impusă și nici criticata, fiecare având dreptul să gândească liber, chiar dacă ceea ce crede este greșit din punctul altora de vedere.
Faptul că România face parte din UE și NATO, nu înseamnă că cetățenii nu pot sa critice politicile pe care aceste organisme le adoptă și le pun in practica. Cu atât mai mult cu cât un număr semnificativ de cetățeni consideră că aceste organisme s-au îndepărtat de la scopurile și principiile pentru care acestea au fost create, iar activitatea lor încalcă chiar tratatele care au creat aceste organisme la care România a aderat.
Mai mult decât atât, statul român prin ai săi reprezentanți trebuie să aibă o poziție de țară în cadrul acestor organisme, ca stat membru. Politica de țară a persoanelor care dețin funcții de conducere în statul român este criticată de numeroși cetățeni, deoarece acești reprezentanți nu urmăresc interesul național.
In plus, așa cum România a aderat la un tratat constitutiv al unui organism, tot atât de bine se poate și retrage.
Daca voința poporului este de a se retrage din asemenea organisme, reprezentanții statului român trebuie sa urmeze voința poporului și, drept urmare, nimeni nu poate impune cetățenilor să se abțină de la a critica politica de stat sau de a își exprima public opinia cu privire la activitatea desfășurată de un organism din care Romania face parte sau de a solicita retragerea din aceste organisme daca ele au devenit nocive pentru statul român și poporul român și îi pun in pericol.
Așa că nici acest motiv nu putea fi primit de CCR.
In plus, pe același raționament, fata de declarațiile, activitățile și deciziile luate de candidații care au reținut funcția de premieri ai României, toate candidaturile acestora trebuiau înlăturate pentru că au luat decizii în favoarea diverșilor „parteneri strategici” în contra interesului național și poporului român, prin cedarea resurselor naturale, de ex, prin diverse artificii juridice, bunuri inalienabile potrivit Constituției.
Tot pe același raționament, având în vedere că chiar în contestație se menționează că UE și NATO sunt in război indirect cu Rusia, fata de solicitările și informările transmise către Parlamentul României, potrivit cărora la propunerea prim -ministrului în funcție, direct sau indirect Romania participă la războiul ruso-ucrainean, candidatura acestuia trebuia înlăturata ca urmare a faptului că deciziile lui reprezintă un pericol cu privire la integritatea teritorială, suveranitatea și independența statului român, în cazul în care România ar intra in mod oficial in război. (In această situație, dovezile sunt mai mult decât simple articole de presă, sunt solicitările și informările oficiale ale Președintelui României în care scrie că la propunerea prim-ministrului).
Nici UE și nici NATO nu sunt organisme care s-au înființat pentru provocarea, inițierea, menținerea sau extinderea războaielor. Din contra, acestea sunt organisme create pentru menținerea păcii și restabilirea păcii, iar deciziile și acțiunile prin care o parte beligerantă este ajutata pentru menținerea sau extinderea războiului actual aflat la granița României sunt in contradicție cu tratatele la care România a aderat.
Mai mult decât atât, acestea nu au niciun drept legal de a impune ceva României în baza tratatelor, România mentinandu-si suveranitatea și independența privitor la deciziile militare și în urma aderării la aceste tratate. Așa că nu există nicio justificare de genul „a decis NATO sau UE”. Niciuna dintre acestea neputând să ii impună nimic României, decizia rămânând exclusiv a se lua la nivel național.
3. Că Sosoaca ar declara că face parte din organizații de tip masonic care sunt organizatii secrete.
In Romania exista organizații masonice care sunt înregistrate oficial, inclusiv la ANAF, având cod fiscal. Daca ele desfășoară activitate contrară legii trebuiau întreprinse de autorități măsurile necesare pentru declararea lor că ilegale și desființarea lor.
In plus, daca exista organizatii secrete care desfășoară activitate ilegală în România, structurile de securitate ale statului român și parchetele trebuiau să facă dosare penale, să constate că acestea desfășoară infracțiuni pe teritoriul României, iar persoanele care sunt membre ale acestor organizații să fie trase la răspundere penala, ocazie cu care li se putea aplica și pedepsa interdicției de a fi ales.
CCR nu știe instanță de judecată și nu poate aplica interdicția de a candida unui cetățean, în lipsa unei hotărâri penale definitive.
Așa -zisele dovezi depuse în susținerea contestației – articole de presă sunt aferente unei perioade de câțiva ani. Daca structurile de securitate aveau dovezi că Diana Sosoaca este membru al unei organizații care desfășoară infracțiuni pe teritoriul României, nimic nu le deține să formuleze sesizări penale în urma cărora să se formeze dosare penale, daca se constata că există probe în acest sens.
In cazul unui asemenea dosar penal:
– daca era începută acțiunea penală, rămânea la latitudinea cetățenilor să decidă daca mai vor să o voteze sau nu (nefiind condamnată definitiv, moment până la care există prezumția de nevinovăție).
– daca era condamnată definitiv și i se aplica interdicția de a deține funcții publice, prin hotărâre penala definitiva, atunci interdicția opera că urmare a hotărârii penale definitive pronunțată de instanțele de judecată, CCR constatând numai această interdicție, neputând să o impună CCR, deoarece nu intra in atribuțiile ei.
4. Discursul antisemit, atitudinile și comportamentele rasiste și simpatiile legionare.
Este aceeași situație ca cea menționată anterior.
Exista în legislație infracțiuni în acest sens. Faptul că o persoană a săvârșit sau nu astfel de infracțiuni poate fi decisă numai de instanțele de judecată, în urma unui proces penal în cadrul căruia acuzatul are dreptul la apărare.
Până la o condamnare definitivă în penal și aplicarea sancțiunii, acuzațiile sunt simple afirmații, că urmare a prezumției de nevinovăție.
Nici acest motiv nu putea fi primit de către CCR pentru că nu este instanță de judecată și nici nu poate să judece o persoana în câteva ore și să îi aplice o „condamnare” definitiva.
5. Că Sosoaca și SOS a depus 300.000 semnături de susținere și că nu crede contestatorul că putea să le strângă.
Părerile și prezumțiile unei persoane nu sunt dovezi pentru că vreunui cetățean să i se aplice vreo sancțiune sau interdicție de a își exercită vreun drept fundamental.
Realitatea semnăturilor și existenta sau nu a săvârșirii unor infracțiuni de fals și uz de fals puteau să facă numai obiectul unui dosar penal în cadrul cărora să se facă cercetari amănunțite pentru a se stabili dacă s-au săvârșit sau nu asemenea infracțiuni, iar persoanele acuzate sa poata sa se apere.
Este deja cazul AUR, Simion, Sosoaca Silvestru acuzați de fals și uz de fals cu privire la semnăturile de susținere pentru europarlamentare. Faptul că s-au formulat plângeri penale în acest sens, nu a atras sancțiunea interdicției de a candida, tocmai pentru respectarea prezumției de nevinovăție.
Drept urmare, nici acest motiv invocat, prezumția sau părerea contestatorul nu putea fi primit de CCR pentru admiterea contestației.
In concluzie, în contestație nu se regăseau motive legale și valabile pentru admiterea contestației de către CCR.
Cu toate acestea, potrivit comunicatului CCR, aceasta a admis contestatia.
Aceasta decizie a CCR reprezintă un pericol pentru noi toți, pentru orice cetățean, deoarece înseamnă că în România oricine poate fi sancționat, condamnat, îi pot fi interzise drepturile fundamentale pe simple susțineri, bănuieli, prezumții ale vreunei persoane, fara a putea să te aperi și fără să fii acuzat în cadrul unui dosar penal.
Ceea ce au făcut judecătorii CCR, incalcandu-si rolul constituțional de garantare a supremației Constituției României și de interzicere a drepturilor fundamentale, „de la ei putere”, nu poate să rămână nesancționat de către popor. In caz contrar, daca tăceam, oricare dintre noi putem sa ne trezim că nu se interzice orice drept fundamental, de către oricine deține o funcție publica, inclusiv dreptul la viață, precedentul fiind deja creat de cea mai înaltă autoritate public în statul român, Curtea Constituțională, ai ei judecători încălcând chiar Constituția a cărei supremație trebuiau să o garanteze.
Tocmai că urmare a rolului extrem de important pe care îl au conferit de către Constituție, acești judecători nu pot fi demiși sau revocați, pentru a nu fi constrânși să se abată de la rolul constituțional.
În momentul în care acești judecători ai CCR și-au încălcat rolul constituțional, singura modalitate prin care poporul poate să ceară remedierea încălcării Constituției României de către aceștia este sa li se ceara demisia și să nu renunțe până când aceștia nu își dau demisia.
https://www.facebook.com/1484031871/posts/10233507711583041/?rdid=8GwHmhWKWwCX7Ic7