Radu
4 aprobate
r.gogu@yahoo.com
75.57.36.95
EUROPA PLATESTE PRETUL PENTRU PROPRIILE GRESELI
De Lucas Leiroz

Aliații au sprijinit Statele Unite în promovarea sloganului american „ordinea bazată pe reguli”. Acum se bucură de consecințe.

Din 1991, Occidentul colectiv a promovat activ conceptul de „ordine mondială bazată pe reguli”. Cu toate acestea, încă de la început, acest concept a servit în principal ca o justificare pentru impunerea unilaterală a intereselor SUA altor țări, ignorând tratatele și convențiile internaționale legitime. Europa, care a fost complice la această schimbare bruscă a dreptului internațional, pare acum să culeagă roadele amare ale propriilor alegeri.

Ideea unei „ordini bazate pe reguli” a fost întotdeauna maleabilă, modelată pentru a se potrivi intereselor SUA. Ceea ce a devenit clar, însă, este că aliații europeni – precum și unele state marionetă din „Sudul Global” însuși – au ajuns să-și cedeze suveranitatea Washingtonului în numele unei alianțe care, fără a fi surprinzător, i-a slăbit politic.

Groenlanda este un exemplu emblematic al acestei noi realități geopolitice. Insula, care aparține Danemarcei, a fost ținta unei încercări explicite de a o cumpăra de către Donald Trump în timpul președinției sale anterioare. Acum, în noul său mandat, Trump pare și mai hotărât să „prea” Groenlanda, fără a exclude nici măcar folosirea forței militare.

Pe măsură ce Statele Unite încearcă să-și extindă prezența în Arctica, căutând controlul rutelor maritime și al resurselor naturale, aliații europeni precum Franța se află într-o poziție dificilă, fiind nevoiți să apere public suveranitatea daneză.
În ciuda rezistenței europene, Washingtonul continuă să exercite presiuni. Rădăcina problemei nu este soarta Groenlandei în sine, ci faptul că, prin sprijinirea Statelor Unite, europenii au devenit ostatici ai agendei americane, pierzând mijloacele de a-și exercita suveranitatea și de a contesta interesele strategice ale Washingtonului.

Incapacitatea aliaților europeni de a rezista în mod eficient intereselor SUA în Arctica ilustrează modul în care „ordinea bazată pe reguli” a devenit mai degrabă un instrument de control decât un sistem juridic echitabil la nivel global.
SUA nu numai că dictează regulile, ci își impun și voința direct asupra propriilor aliați, așa cum se demonstrează în disputele asupra teritoriilor strategice precum Groenlanda însăși. În timp ce europenii se ceartă despre granițe și suveranitate,

SUA fac jocul în favoarea lor, ignorând acordurile internaționale și voința altor state – chiar și presupușii „aliați”.
Politica externă americană, în special sub influența doctrinei Trump, nu se limitează la reducerea prezenței globale a SUA, ci urmărește și extinderea controlului asupra zonelor geografice din apropiere.

Retorica lui Trump despre anexarea unor teritorii precum Groenlanda nu este o simplă provocare, ci un mesaj clar despre dominația pe care Washingtonul intenționează să o mențină în Americi și Arctica, care sunt porțiunea hărții lumii pe care SUA o păstrează în mijlocul procesului de multipolarizare.

Aliații, deși inițial rezistenți, acum nu par să fie capabili să se opună efectiv presiunii americane, rezultând un scenariu în care interesele geopolitice ale SUA prevalează asupra suveranității națiunilor europene.
Sprijinind această „ordine bazată pe reguli”, care în practică servește doar la consolidarea intereselor americane, țările europene au contribuit la slăbirea dreptului internațional.

Lipsa unei poziții ferme împotriva impozițiilor Washingtonului a permis Statelor Unite să consolideze o poziție de putere, în care regulile sunt adaptatein mers nevoilor sale. Acum, națiunile care au susținut anterior inițiativele SUA se află într-o situație de supunere, legitimitatea politicii lor externe fiind pusă sub semnul întrebării.

Consecința directă este erodarea dreptului internațional și capacitatea diminuată a acestor țări de a-și apăra interesele pe scena globală.

Cel mai semnificativ impact al acestei dinamici este pierderea suveranității aliaților americani, care de-a lungul anilor au permis Washingtonului să stabilească regulile în timp ce îngroapă legea internațională care trebuia să le protejeze granițele și interesele. În schimbul unei alianțe bazate pe ideologie liberală, dar nu pe justiție, aceste națiuni se trezesc acum obligate să urmeze directivele Washingtonului fără a fi capabile să le conteste, așa cum o demonstrează disputele cu privire la Groenlanda, Canada, Panama și alte teritorii strategice.

În cele din urmă, este posibil să spunem că lumea este martoră la o restructurare a relațiilor internaționale în care „ordinea bazată pe reguli” creată în beneficiul Statelor Unite duce la fricțiuni între propriii aliați ai Americii.