Dolarul în picaj?

CD

HEGEMONIA DOLARULUI SE DIMINUEAZA VIZIBIL
de CD

Hegemonia dolarului a inceput sa se diminueze atunci când, datorita războiului din Vietnam cat și cheltuielilor militare din anii 1960 și 70 au fortat iesirea dolarului Statelor Unite de pe aur, în 1971, președintele Nixon a luat aceasta decizie.

Toată lumea credea că America controlează economia mondială de la Primul Război Mondial incoace, având cea mai mare parte a aurului și fiind creditorul lumii. Insa aurul prin diverse manopere si manevre oculte a parasit voltele trezoreriei si a fost parcat in voltele bancilor particulare. Tarile occidentale prinse in acest joc financiar nu se mai puteau retrage fara pierderi imense, asa ca au preferat sa riste mai departe alaturi de SUA, chiar și când Statele Unite înregistrează un deficit imens, în loc să mai fie un creditor.

Obligativitatea platilor la petrol, la nivel international de a se face in dolari a salvat dolarul in 1972, care a primit numele de petro-dolar. Si pentru ca nu prea era ce sa cumperi cu dolarul, in afara petrolului si a armamentului, bancile centrale ale tarilor detinatoare de dolari au incercat sa recicleze dolarul in SUA cumparand bilete de trezorerie – bonduri/actiuni emise de trezoreria SUA.

Totusi, discret si sigur, multe tari au inceput insa sa cumpere proprietati si firme in SUA ca sa-si mai recicleze surplusul de dolari pe ceva mai palpabil.
Cumpararea proprietatilor americane a scazut cantitatea de dolari reciclati la trezorerie, SUA nu a mai avut asa de multi bani sa se imprumute de la trezorerie, caci tarile ce cumparau bonduri de trezorerie investeau de fapt in datoria tot mai crescanda a SUA.

SUA a inceput sub orice pretext, legal sau illegal sa obstaculeze achizitia de proprietati SUA de catre China, cel mai mare investitor al datorieii SUA, 1,3 trilioane de dolari. Trebuie precizat ca cea mai mare parte a deficitului American provine din cheltuielile militare exorbitante. Pentagonul plateste preturi incredibile la companiile de armament si management militar.

Intr-un raport al GOA, care tinea cat de cat evidenta cheltuielilor militare, in 2001 chiar inainte de 9-11, s-a raportat o gaura in bugetul Pentagonului de 2 bilioane de dolari. Iar daca urmareai lista de preturi practicata de furnizorii Pentagonului puteai remarca ca un capac de VC, de cca..16 dolari era achizitionat de Pentagon cu 16 000 dolari.
Deci cheltuielile exorbitante ale inarmarilor nu aduc o calitate sau cantitate proportionala cu banii cheltuiti ci, datorita preturilor, cantitati si calitate limitate.

Hegemonia dolarului a creat sistemul în care băncile centrale străine își păstrează rezervele de economii monetare internaționale în dolari, iar dolarii sunt folosiți pentru a finanța bazele militare din întreaga lume, peste opt sute de baze militare care înconjoară Rusia si China. Practic, băncile centrale iși păstreaza economiile investind in bonduri, militarizându-le, împrumutându-le Statelor Unite, pentru a continua să cheltuiască în străinătate.

Increderea, cat de limitata era ea, in posibilitatea de a-si revedea investitiile, returnate cu dobanda promisa a fost spulberata când Statele Unite au confiscat, deci nu doar blocat pe o perioada, ci furat cu totul, rezervele Rusiei, după ce au furat rezervele externe ale Afganistanului și rezervele valutare ale Venezuelei și pe ale altor multor țări.

Henrik Muller, colaborator Spiegel, susține:”Există acum unele semne că dominația dolarului s-ar putea apropia de sfârșit”, a scris observatorul, subliniind, de exemplu, rolul coroziv al inflației, care a crescut enorm la 10% în februarie, potrivit noilor statistici ale Departamentului Muncii din SUA.

Acest lucru înseamnă că cele mai multe țări nu mai au increderea ca își mai pot păstra în siguranță rezervele trimițându-și banii înapoi, depunându-i în bănci americane sau cumpărând titluri de trezorerie americane, sau având alte investiții americane, deoarece acestea ar putea fi pur și simplu confiscate așa cum s-a întâmplat cu rezervele Rusiei.

Investitorii din Japonia au incetat sa mai cumpere in 2022 treasury bonds – actiuni in datoria americana si mai mult au inceput sa vanda aceste bonduri discret dar continuu in ultimele 5 luni, in suma de 40 de bilioane. Japonia este al doilea mare detinator de bonduri de trezorerie SUA, cu peste 1 trilion de dolari.

Deci, dintr-o dată se vede cum economia mondială se fracturează în două părți, o parte dolarizată și alte țări care nu respectă politicile neoliberale pe care Statele Unite insistă ca aliații săi să le urmeze.
Asistăm la nașterea unei noi economii mondiale dualiste.

Acum este clar că escaladarea de astăzi a Noului Război Rece a fost planificată în urmă cu peste un an, cu o strategie serioasă asociată cu planul Americii de a bloca Nord Stream 2 ca parte a obiectivului său de a bloca Europa de Vest („NATO”) să caute prosperitate prin comerț reciproc și investiții cu China și Rusia.

După cum au anunțat rapoartele de securitate națională ale SUA, China este văzută ca principalul dușman, reprezentând Teroarea Supremă: prosperitatea prin socialism. Industrializarea socialistă a fost întotdeauna percepută in SUA ca fiind marele dușman al economiei de inchiriere, care a patruns in majoritatea națiunilor de la sfârșitul Primului Război Mondial și mai ales din anii 1980.
Rezultatul de astăzi este o ciocnire a sistemelor economice – industrializarea socialistă versus capitalismul financiar neoliberal rentier.

Strategia SUA de a ingenunchia China este de a-i înlătura aliații economici cei mai probabili ai Chinei, în special Rusia, Asia Centrală, Asia de Sud și Asia de Est. Întrebarea a fost, de unde să înceapă inlaturarea și izolarea.
Rusia a fost văzută ca prezentând cea mai mare oportunitate de a începe izolarea, atât din partea Chinei, cât și din zona euro a NATO. A fost elaborată o secvență de sancțiuni din ce în ce mai severe – sperate fatale – împotriva Rusiei pentru a bloca tarile NATO să facă comerț cu aceasta. Tot ce era necesar pentru a aprinde cutremurul geopolitic a fost un casus belli.

Escaladarea Noului Război Rece a fost lansată în Orientul Apropiat cu incercarea de acapararea de către America a câmpurilor petroliere irakiene sau împotriva Iranului si în Africa de Est. Planurile pentru lovituri de stat, revoluții de culoare și schimbarea regimului au fost elaborate pentru toate aceste regiuni, iar armata africană a Americii a fost construită deosebit de rapid în ultimii doi ani.

Ucraina a fost supusă unui război civil susținut de SUA timp de opt ani, de la lovitura de stat Maidan din 2014 și a oferit șansa unei prime victorii în această confruntare împotriva Chinei, Rusiei și aliaților lor.
Astfel, regiunile Donețk și Lugansk, vorbitoare de limbă rusă, au fost bombardate cu o intensitate din ce în ce mai mare, iar când Rusia s-a abținut să răspundă, se pare că au fost elaborate planuri pentru o mare confruntare care să înceapă la sfârșitul lunii februarie – începând cu un atac blitzkrieg dat de vestul ucrainean organizat de consilierii americani sau britanici și înarmat de NATO.

Apărarea preventivă de către Rusia a celor două provincii est-ucrainene și distrugerea militară ulterioară a armatei, marinei și forțelor aeriene ucrainene în ultimele două luni au fost folosite ca scuză pentru a începe impunerea programului de sancțiuni conceput de SUA, pe care îl vedem desfășurându-se astăzi. Europa de Vest a mers alaturi cu duioșie de-a lungul întregului lant penalizator, ceea ce a devenit un „război al sancțiunilor”.

În loc ca UE să cumpere gaz rusesc, petrol, cereale si ingrasaminte, UE le va cumpăra din Statele Unite la preturi aproape inaccesibile, împreună cu obligatia de a crește brusc importurile de arme.
Este oportun să se analizeze modul în care acest lucru este de natură să afecteze balanța de plăți a Europei occidentale și prin urmare, cursul de schimb al euro în raport cu dolarul.

Comerțul și investițiile europene înainte de războiul de impunere a sancțiunilor au promis o prosperitate reciprocă în creștere între Germania, Franța și alte țări NATO față de Rusia și China. Rusia furniza energie abundentă la un preț competitiv, iar această energie urma să facă un salt cuantic cu Nord Stream 2. Europa urma să câștige schimbul valutar pentru a plăti pentru acest comerț de import în creștere printr-o combinație de export mai multe produse industriale în Rusia și investiții de capital în dezvoltarea economiei rusești, de exemplu de către companiile auto germane și investițiile financiare.

Acest comerț și investiții bilaterale sunt acum oprite – și vor rămâne oprite mulți, mulți ani, având în vedere confiscarea de către tarile NATO a rezervelor externe ale Rusiei păstrate în euro și lira sterlină britanică, iar rusofobia este propagatată de mass-media de propagandă americană si a sucursalelor sale.

Țările NATO vor achiziționa GazNaturalLichefiat din SUA – dar vor trebui să cheltuiască miliarde de dolari pentru a construi o capacitate portuară suficientă, ceea ce ar putea dura până poate în 2024. (Mult noroc până atunci.)
Penuria de energie va crește brusc prețul mondial al gazelor și petrolului. De asemenea, țările NATO își vor intensifica achizițiile de arme de la complexul militar-industrial american.

Cumpărarea in stare de panică va crește, de asemenea, prețul armelor, iar prețurile la alimente vor crește de asemenea, ca urmare a deficitelor disperate de cereale care rezultă dintr-o încetare a importurilor din Rusia și Ucraina, pe de o parte, și a lipsei de îngrășăminte amoniacale/azot obținute din gaze.

Toate aceste trei dinamici comerciale vor consolida dolarul față de euro. Întrebarea este cum își va echilibra Europa plățile internaționale cu Statele Unite? Ce trebuie UE să exporte ca economia SUA sa accepte?
Acum, că Europa a încetat destul de mult să mai fie un grup independent de state din punct de vedere politic, începe să semene mai mult cu Panama și Liberia – centre bancare offshore „de pavilion de conveniență” care nu sunt adevărate „state” pentru că nu folosesc propria monedă, ci folosesc dolarul american.

Din moment ce zona euro a fost creată cu cătușe monetare care limitează capacitatea sa de a crea bani pentru a cheltui în economie doar la limita de 3% din PIB, de ce nu, pur și simplu, adopta dolarul american, cum au facut Ecuadorul, Somalia, Insulele Turks și Caicos etc.? Acest lucru ar oferi investitorilor străini securitate împotriva deprecierii monedei euro în comerțul lor în creștere cu UEși finanțarea exporturilor sale.

Pentru Europa costul în dolari al datoriei sale externe pentru a-și finanța deficitul comercial tot mai mare cu Statele Unite pentru petrol, arme și alimente va exploda. Costul în euro va fi cu atât mai mare cu cât moneda scade în raport cu dolarul. Ratele dobânzilor vor crește, încetinind investițiile și făcând Europa și mai dependentă de importuri. Zona euro se va transforma într-o zonă moartă din punct de vedere economic.

Pentru Statele Unite ale Americii acest lucru este hegemonia dolarului pe steroizi – cel puțin vis-a-vis de Europa. Continentul European ar avea să devină o versiune ceva mai mare a Puerto Rico.

Versiunea completă a Noului Război Rece declanșată de „Războiul din Ucraina” riscă să se transforme în salva de deschidere a celui de-al Treilea Război Mondial și este probabil să dureze cel puțin un deceniu, poate două, pe măsură ce SUA extind lupta dintre neoliberalism și socialism pentru a cuprinde un conflict mondial.

În afară de cucerirea economică a Europei de către SUA, strategii americani încearcă să faca în țările africane, sud-americane și asiatice proiecte similare cu ceea ce a fost planificat pentru Europa.
Creșterea bruscă a prețurilor la energie și alimente va afecta puternic economiile cu deficit alimentar și petrol – în același timp în care datoriile lor denominate în dolari străini față de deținătorii de obligațiuni și bănci sunt scadente, iar cursul de schimb al dolarului este în creștere față de propria monedă.

S-a vorbit despre problemele FMI cu privire la noile DST – Dynamic Solvency Testing -Testul Dinamic de Solventa -pentru a finanța creșterea deficitelor comerciale și de plăți. Dar un astfel de credit vine întotdeauna cu conditii atașate. FMI are propria politică de sancționare a țărilor care nu se supun politicii SUA. Prima cerere a SUA va fi ca aceste țări să boicoteze Rusia, China și alianța lor emergentă de autoajutorare comercială și valutară. „De ce ar trebui să vă oferim sau să vă extindem noi împrumuturi în dolari, dacă pur și simplu le veți cheltui în Rusia, China și alte țări pe care le-am declarat dușmani”, vor întreba oficialii americani.
Cel puțin, acesta este planul si strategia americana.

Nu ar fi o surpriza să vezi unele țări africane devenind „următoarea Ucraina”, cu trupe proxy SUA luptand împotriva armatelor și populațiilor acestor țări care doresc să se hrănească cu cereale de la fermele rusești și energizarea economiilor lor cu petrol sau gaze rusești – să nu mai vorbim de participarea la Centura Chinei și Inițiativa Rutieră, care a fost, la urma urmei, declanșatorul lansării de către America a noului său război pentru pastrarea si intarirea hegemoniei neoliberale globale.

Economia mondială este în flăcări, iar Statele Unite s-au pregătit pentru un răspuns militar și o înarmare a propriului comerț cu petrol și export agricol, a comerțului cu arme și a cererilor ca țările să aleagă ce parte a Noii Cortine de Fier doresc să se alăture.

O lovitura puternica data conglomeratului bankar neoliberalist a fost infiintarea de catre China a Bancii de Investitii Asiatice, cu dobanzi decente si fara conditii atasate si obligatorii.
Banca foloseste dolarii din vanzarile massive chinezesti si ii investeste peste tot in lume in loc sa-i investeasca in militarizarea Americana, iar pe dealta parte da o sansa tarilor saraca sa evite tot mai mult FMI-ul criminal.

Cum insa va reactiona in realitate Europa?
Sindicatele din Grecia demonstrează deja împotriva sancțiunilor impuse. Iar în Ungaria, premierul Viktor Orban tocmai a câștigat alegerile cu viziunea sa asupra lumii, anti-UE și anti-SUA, începând cu plata gazului rusesc în ruble.
Câte alte țări vor rupe rândurile – și cât timp va dura?

Ce este situatia insa in țările din Sudul Global[Tarile Lumii a Treia] victime sigure ale penuriilor profunde și creșterea prețurilor la energie și alimente?
Obiectivele strategiei SUA incurajand marea divizare a economiei mondiale în două. India le-a spus deja diplomaților americani că economia sa este în mod natural legată de cele ale Rusiei și Chinei. Pakistanul se găsește si el pe aceiași listă alături de cele 15 tarile member ale ASEAN.

Încă din etapele sale de planificare, strategii diplomatici americani au privit războiul mondial ca imminent, cel de-al Treilea Război Mondial fiind un război al sistemelor economice.
Ce parte vor alege țările: propriul interes economic și coeziune socială sau supunerea față de liderii politici locali corupti si tradatori instalați de SUA va fi de vazut.

Cele 5 miliarde de dolari pe care secretarul de stat adjunct Victoria Nuland s-a lăudat că le-a investit în partidele neo-naziste din Ucraina în urmă cu opt ani pentru a iniția luptele care au izbucnit în războiul de astăzi este un exemplu viu al optiunilor populatiei dezorientate si manipulate.

În momentul în care lumea va înțelege cu adevarat ce se întâmplă, ca fractura globală ce a permis deja Rusiei, Chinei și Eurasiei să creeze o adevărată Nouă Ordine Mondială, non-neoliberală, care nu are nevoie de țările NATO, cei care și-au pierdut încrederea și speranța in frontul hegemonic al NATO, vor alege neindoios partea care le poate asigura dezvoltarea economica si un climat de relatii internationale bazat pe principiile de reciprocitate win-win.
Câmpul de luptă va fi plin de cadavre economice.