În comentariul meu din publicarea inițială, din 16 decembrie 2016, am arătat că termenul de „jidan” a fost folosit, firesc, în limba română, fără să i se adauge un sens peiorativ. Sensul peiorativ îl impune, acum, jidănimea antiromânească, prin manevrarea Academiei române – condusă de jidani -, pentru a se impune cuvîntul artificial „evrei”, inventat de Cahal și impus, inițial, în Rusia, devenită U.R.S.S. Care cuvînt a fost adus de jidanii bolșevici, veniți pe tancurile sovietice, în 1944-1945.
În articolele premergătoare pe această temă, incluse în varianta cărții HOLOCAUSTUL – GOGORIȚA DIABOLICĂ, ediția din 2014 – care, între timp, a fost pusă pe internet, aici, https://www.scribd.com/document/411270991/Col-Vasile-Zarnescu-Holocaustul-Gogorita-Diabolica, de niște binevoitori! -, apoi în ediția a doua, din 2015, intitulată HOLOCAUSTUL – GOGORIȚA DIABOLICĂ. Extorcarea de „bani de holocaust”, vol. 1, 2015, am arătat că, în dicționarul său, însuși filologul jidan Lazăr Șăineanu consemnase utilizarea curentă a cuvîntului „jidan”, relevînd că are și o conotație peiorativă. Apoi, Editura Litera, în Dicționar universal al limbii române, consemnează, pe larg, variantele peiorative ale cuvîntului, folosit în proverbe și în textele scriitorilor români încă din sec. al XVIII-lea!
Deci, nu este vorba că „în ultimii ani”, adică „în zilele noastre”, cuvîntul „ar fi căpătat un sens peiorativ”. Sensul peiorativ i-a fost asociat încă din Antichitate, menținut în Evul Mediu, din cauza comportamentului iudeilor, care, mereu, pînă azi, în mod întemeiat au fost acuzați de deicid și, constant, de cămătărie, de viclenie, de perfidie! În secolele al XIV -XVI, într-o liturghie catolică se menționa îndemnul „Să ne rugăm pentru perfidi giudeii…” ca să fie iertați de păcate!
Și, am arătat în textele mele, că lecțiunea „jidani” provine direct din germanicul „Die Juden”, printr-o ușoară deformare fonetică. În Polonia (firește, inclusiv în Cehia, Slovacia, Țările Baltice, Bielorusia, Ucraina) și acum se folosește exclusiv cuvîntul „Žido”, unde Ž, în limba polonă, se pronunță „J”: jido, care, în rusă, ucraineană etc., l-a dat pe jidov.
Revedeți și comentariile din 16 decembrie 2016.