Mihai
866 aprobate
mihai@yahoo.com
82.77.237.107
Desi sunt de acord cu ce spune autorul articolului, nu cred ca romanii pot fi salvati de actele biometrice asa cum nu au putut fi salvati de vax.
Asa cum au gasit metode simple adecvate IDIOTILO pentru a-i vaxa contra a trei mici si-o bere, asa vorgasi metode sa-i faca sa accepte actele Satanei.
,,Pe fauna cuvântătoare apasă greu osândă grea, prostia e molipsitoare, pe când înţelepciunea ba.
Oare nu-ţi mai aminteşti, vorba din bătrâni lăsată, din beţie te trezeşti, din prostie niciodată ?’’
,,Dacă vă pare rău că v-ați capsat cu serul magic experimental, gândiți-vă că unii dintre noi v-am atras atenția asupra riscurilor încă din 2020, cu mult înainte ca produsul, denumit impropriu „vaccin”, să fie disponibil pe piață. Așa că ciuliți bine urechile la ce am de spus acum.
SE PREGATESC CARȚILE DE IDENTITATE BIOMETRICE.
Cine face iarăși pe încrezătorul în „știință” și are impresia că nu e nicio problemă, că buletinul respectiv e un fel de pașaport (adică bagi două degete în cerneală și gata), ar trebui să afle că, peste câțiva ani, va fi în situația bizară de a se întreba de ce n-a avut suficientă minte și un pic de gândire critică la momentul potrivit.
Deci. Așa cum am explicat când cu magia din sticluță, explic și acum.
Cine pricepe, pricepe. Cine nu, măcar să nu spună că n-a fost informat.
1. Riscurile să-ți pirateze cineva identitatea și să facă tranzacții sau împrumuturi în numele tău sunt semnificative, chiar dacă ți se vor da asigurări că documentul respectiv e „sigur și eficient”.
2. Pot apărea probleme serioase dacă sistemul dă eroare, dacă este blocat, dacă se șterg sau se pierd anumite date importante. Acum putem face doar speculații, dar, după cum se știe, viața bate orice imaginație. De exemplu, dacă se pierd (se șterg) datele unui părinte decedat, poți pierde accesul la contul lui bancar, la moștenire etc. Efectele pe termen lung sunt imprevizibile!
3. Cine exclude posibilitatea supravegherii și a controlului permanent, nu știe pe ce lume viețuiește. Există destule instituții interesate să știe unde te afli, ce cumperi, cu cine interacționezi etc. Iar placa cu „n-am nimic de ascuns” e pentru cei cu IQ subunitar. Pentru că nu e normal să dai tot ce se poate da, nici să arăți tot ce se poate arăta, nici să cedezi tot ce se poate ceda, nici să renunți la viața privată și la intimitatea ta de om doar pentru că „nu ai nimic de ascuns”.
4. La un moment dat verificarea se va face doar prin aparate specializate, așa cum se întâmplă în momentul de față, când cu mare greutate mai dai de un operator uman, ca să-ți rezolvi problemele cu anumite instituții.
Asta înseamnă, atenție, că de fiecare dată când te „identifici” vei fi nevoit să scanezi fața sau mâna înaintea unui aparat. De fiecare dată, ABSOLUT de fiecare dată, va trebui să ceri permisiunea de la un aparat să îți „certifice ” că ești tu. Și nu doar tu, ci și întreaga ta familie, inclusiv părinții bătrâni sau copiii tăi vor face același lucru. Cum stai la coadă la supermarket ca să scanezi bonul, așa va sta toată familia la rând, ca să-și pună fața sau palmele la un aparat. Ceea ce este jenant, umilitor, degradant și totalmente lipsit de sens.
5. Actul de identitate este extrem de important. Nu vei putea să lucrezi fără el, să înveți, să cumperi o locuință, să plătești un impozit. De aceea, după ce l-ai acceptat, vei ajunge foarte repede în situația celui care dă un deget și i se ia toată mâna.
De exemplu:
– Ți se va putea asocia cardul de identitate cu portofelul digital, deci se va putea trece oricând la m.oneda unică, în condiții pe care nu le poți controla sau dicta.
– Ți se va putea asocia cardul de identitate cu cel de sănătate, ceea ce poate însemna obligații medicale diverse, inclusiv vaccinare obligatorie, donare de organe, „testări” periodice etc. Plus posibilitatea ca situația ta medicală să ajungă la asigurator, angajator sau la cine mai poate fi interesat de datele tale personale.
– Ți se vor putea cere ORICE DATE de autentificare, „pentru siguranța ta”. De la scanarea oculară la recunoașterea vocii, de la amprentarea palmelor la profilul ADN. Cutia Pandorei, odată deschisă, creează alte și alte constrângeri și nu vei mai putea da înapoi.
6. De la cardul de plastic, la codul de pe mână (sau de pe frunte) nu e decât un pas. Un pas mic pentru om, dar foarte mare pentru cine vrea să amestece cărțile la masa de joc.
În concluzie, cine primește actul de identitate de modă nouă, va intra într-un malaxor din care nu va mai putea ieși niciodată.
Nu întâmplător mi-am început postarea cu o aluzie la marea țepuială. Cine n-a pus botul la capsare, să analizeze cu mare atenție aici: cât e „știință” cu ghilimele, cât e bătaie de joc la adresa ființei umane, ce înseamnă toate aceste lucruri pe termen lung și ce poate face un om care s-a născut om, pentru a rămâne el însuși, onest, integru și demn.
P.S. Adaug un comentariu. Știu că pentru unii e greu de înțeles, la fel cum a fost și cu serul.
Adică oricâte argumente aș invoca, nu contează, ei vin tot cu placa de bază, pe modelul „da’ ce-are, ce-ți poate face o bucată de plastic cu CIP”.
Păi bucata de plastic nu-ți face nimic, dar îți fac persoanele interesate. Atât hackerii (nu neapărat din România, ci de la mama naibii, ca să nu poți da de ei), cât și instituțiile care au acces la baza de date – sau care pot solicita completarea bazei de date cu absolut tot ce le dă prin cap!
Când a fost cu „vaccinul”, mulți au justificat alegerea prin teama de boală.
Acum nu au nicio justificare, în afară de comoditate și de fanteziile din capul lor.
Da, e mai comod să folosești un cod și niște cifre, dar trebuie să te gândești ce dai la schimb pentru ce primești, adică să analizezi raportul dintre riscuri și beneficii.
E mai comod să plătești un impozit de acasă, dar asta se poate face și acum. Poți să comanzi produse online, să faci rezervare la hotel etc. POȚI deja și e ok. Nu cred că ai chiar așa mare nevoie să cumperi un apartament sau o insulă direct de pe net, fără să vezi proprietatea, dar să bifezi cu buletinul.
În ceea ce privește comoditatea la aeroport, există deja pașapoarte electronice. Deci cam TOATE facilitățile pe care și le poate dori cineva se obțin deja FĂRĂ buletin cu CIP.
E foarte dubios când te gândești că sunt o grămadă de riscuri, pe care le-am enumerat în postare, pe care unii vor dori să și le asume pentru ZERO beneficii !
Nu mai spun de riscurile grave pentru persoanele în vârstă, care vor fi total expuse la înșelăciunile de orice fel. Dar, na, o salvăm pe „bunica” fără să ne pese de bunica, așa cum a fost și la covid.’’
https://www.activenews.ro/opinii/Daca-vi-s-a-parut-grava-campania-de-intepare-aflati-ca-urmeaza-cartile-de-identitate-biometrice-196164
SUVERANITATEA DIGITALĂ
– Cum BRICS poate remodela puterea tehnologică globală
De Sesona Mdlokovana – luni, 31 martie 2025 https://infobrics.org/post/43797
Înțelegerea colonialismului de colectionare/jefuire de date
Colectarea datelor de colonialisti este extracția nereglementată, comercializarea și monopolizarea datelor din țările în curs de dezvoltare de către corporații multinaționale care au sediul în principal în Occident.
Companii precum Meta (interzisă în Rusia), Google, Microsoft, Amazon și Apple domină infrastructurile digitale de pe tot globul, oferind servicii la preț redus sau gratuite în schimbul unor cantități mari de date guvernamentale, personale și comerciale.
În țările din America Latină, Africa și Asia de Sud, aceste conglomerate tehnologice își folosesc dominația tehnologică și financiară pentru a impune dependențe digitale inegale. De exemplu:
– Dominația Google în cloud și în serviciile de căutare înseamnă că milioane de instituții guvernamentale și companii din Sudul Global stochează date extrem de sensibile pe servere deținute de Vest, adesea situate în afara jurisdicțiilor lor.
– Meta controlul platformelor de social media precum WhatsApp, Facebook și Instagram a condus la politici de moderare a conținutului care au un impact disproporționat asupra vocilor non-occidentale, profitând simultan de conținutul local generat de utilizatori.
– Amazon Web Services (AWS) găzduiește o cantitate imensă de stocare în cloud și creează un scenariu în care guvernele și startup-urile locale din țările BRICS trebuie să se bazeze pe infrastructura digitală străină.
– Modelele AI și sistemele fintech se bazează pe date de la utilizatorii din Sudul Global, dar aceste țări văd puține beneficii economice de pe urma monetizării acesteia.
Răspunsul blocului BRICS: Întărirea suveranității digitale Pentru a contracara colonialismul datelor, țările BRICS trebuie să acorde prioritate strategiilor și politicilor care afirmă suveranitatea digitală, facilitând în același timp creșterea tehnologică indigenă. Există mai multe abordări în care acest lucru ar putea fi realizat:
1. Dezvoltarea infrastructurilor digitale independente
Țările BRICS trebuie să-și reducă dependența de infrastructura digitală deținută de străini, investind în structuri guvernamentale independente de internet, servicii cloud suverane și dezvoltarea IA locală. Rostelecom din Rusia, Alibaba Cloud din China și Centrul Național de Date din India servesc drept modele promițătoare. Brazilia și Africa de Sud ar putea, de asemenea, să urmeze exemplul prin îmbunătățirea serviciilor cloud interne pentru a stoca și proteja datele care sunt generate local.
2. Implementarea tendințelor de localizare a datelor
Legile privind localizarea datelor prevăd că datele care sunt generate într-o țară ar trebui stocate și procesate în interiorul granițelor acesteia, contribuind la reducerea vulnerabilităților la supravegherea și exploatarea străină. Legea generală privind protecția datelor (LGPD) din Brazilia și Legea privind protecția datelor cu caracter personal exemplifică încercările care vizează reglementarea fluxurilor transfrontaliere de date, asigurând în același timp că companiile de tehnologie străine respectă cadrele legale locale.
3. Extinderea cooperării digitale BRICS
Blocul BRICS și-ar putea consolida colaborările existente folosind instituții precum New Development Bank (NDB) sau Institutul BRICS de Rețele Viitoare pentru a finanța proiecte tehnologice comune, consolidarea capacității digitale și cadre de securitate cibernetică.
O alternativă la SWIFT condusă de BRICS și dezvoltarea de soluții de plată digitală transfrontalieră, cum ar fi BRICS Pay și Sistemul Rusiei de Transfer de Mesaje Financiare (SPFS), ar putea provoca dominația occidentală în domeniul fintech și ar putea spori suveranitatea financiară în cadrul blocului.
4. Încurajarea inovației indigene cu sursă deschisă
Dependența de software-ul proprietar occidental limitează autonomia tehnologică. Încurajând dezvoltarea de software și investind în alternative open-source, țările BRICS pot promova un ecosistem foarte autosuficient. Obiectivele Indiei pentru sistemele de operare indigene, susținerea Braziliei pentru software gratuit în instituțiile guvernamentale și pivotul Rusiei către mai multe platforme open-source evidențiază căi viabile pentru reducerea dependenței de tehnologia controlată de Occident.
5. Stabilirea comerțului digital echitabil și reglementarea Bug Tech
Țările BRICS trebuie să se unească în susținerea unor reglementări globale ale comerțului digital care să asigure accesul echitabil la piețele tehnologice, reducând în același timp practicile monopoliste ale firmelor occidentale. Aceasta include:
– Obligarea transparenței în algoritmii AI, acest lucru va preveni părtinirile care afectează în mod disproporționat Sudul Global.
– Impunerea de taxe digitale companiilor străine de tehnologie care profită de pe piețele locale fără a reinvesti în acele economii.
– Solicitarea unor modele de partajare a veniturilor care sunt echitabile în care contributorii de date din Sudul Global primesc compensații pentru progresele lor în învățarea automată și pentru rolul lor în AI.
În timp ce națiunile BRICS împărtășesc o viziune puternică asupra unității și colaborării, diversele lor structuri politice, cadre de reglementare și priorități economice au creat provocări unice în alinierea inițiativelor digitale. Cu toate acestea, aceste diferențe prezintă, de asemenea, o oportunitate de învățare și inovare, deoarece lucrează spre o mai bună coordonare a politicilor.
În plus, pe măsură ce amenințările cibernetice evoluează, țările BRICS se concentrează tot mai mult pe consolidarea infrastructurii lor de securitate cibernetică pentru a-și proteja ecosistemele digitale și a reduce vulnerabilitățile. Deși mulți se bazează în continuare pe serviciile cloud, software-ul și infrastructura de telecomunicații dezvoltate în Occident, această dependență evidențiază potențialul BRICS de a investi în tehnologii și parteneriate autohtone, favorizând o cale către o mai mare suveranitate și rezistență tehnică.
Concluzie: Viitorul autonomiei digitale a sudului global
Destinul tehnologic al Sudului Global va fi determinat de conflictul dintre suveranitatea digitală și colonialismul datelor. Țările BRICS riscă să continue să servească doar ca furnizori de date pentru un sistem dominat de afaceri multinaționale.
Pentru a depăși acest lucru, BRICS trebuie să facă investiții în competențe digitale și cercetare pentru a sprijini inovația tehnologică națională. În timp ce extinderea cooperării comerciale digitale ar putea crește puterea colectivă pe piețele internaționale, consolidarea cadrelor de securitate cibernetică este esențială pentru protejarea datelor.
Dar reglementările de localizare a datelor în sine sunt insuficiente. O abordare completă care să atingă un echilibru între inovare, colaborare internațională și reglementare este necesară pentru a obține suveranitatea reală. Acționând rapid acum, BRICS poate îndruma Sudul Global către o economie digitală mai justă, utilizând datele sale pentru creșterea durabilă și abilitarea internă, mai degrabă decât pentru exploatare externă.
Sesona Mdlokovana – Asociat la BRICS+ Consulting Group, specialist în Emiratele Arabe Unite și Africa.