GRUPUL PARLAMENTAR PSD

 

 

DECLARAŢIE POLITICĂ

 

Senator: VALER MARIAN

Circumscripţia electorală: SATU MARE

Colegiul electoral: 1

Grupul parlamentar: PSD

 

Şedinţa Senatului din: 26.03.2012

 

Titlul declaraţiei: Demiterea procurorului general al României şi a procurorului şef al DIICOT

 

Principalii vinovaţi pentru fuga din ţară a deputatului (ex-PDL şi UNPR) Mihail Boldea, care a scăpat astfel de măsura arestării preventive, sunt procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, care ar trebui demişi ori să-şi dea demisia. Responsabilitatea directă a acestora derivă, în primul rând, din faptul că, potrivit prevederilor art. 72 alin 2 din Constituţia României, art. 23 alin.2 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi art. 209 alin 4 raportat la art. 29 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul de procedură penală, competenţa de cercetare penală a parlamentarilor aparţine în exclusivitate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nicidecum unei structuri teritoriale a acestuia sau a DIICOT, care în speţă funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi. Responsabilitatea directă a acestora derivă şi din faptul că procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, au fost cei care i-au solicitat ministrului Justiţiei luni, 19 martie a.c., respectiv cu două zile înainte de a se afla de plecarea din ţară, încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Mihail Boldea, cercetat de procurorii DIICOT pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune. Pentru a preveni o eventuală scăpare a deputatului Boldea, mai ales că acesta îşi anunţase public, la o televiziune, intenţia de a pleca din ţară, Kovesi şi Olaru ar fi trebuit să dispună subalternilor lor să ia măsura preventivă a obligării (interdicţiei) de a nu părăsi ţara, cum s-a procedat în cazul senatorului PSD Cătălin Voicu şi a ex-senatorului PDL Mircea Banias, pentru această măsură nefiind necesară încuviinţarea instanţei judecătoreşti şi aceasta neconstituind un impediment pentru arestarea sa preventivă ulterioară, cum susţin acum reprezentanţii Parchetului. Pe de altă parte, Kovesi şi Olaru ar fi trebuit să dispună Poliţiei şi Serviciului Român de Informaţii să ia măsuri de supraveghere a deputatului Boldea până la pronunţarea instanţei de judecată asupra cererii de arestare preventivă, cum s-a procedat în cazul senatorului PSD Cătălin Voicu.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, sunt „operele geniale” ale fostei ministrese genitoare de justiţie, Monica Macovei. Pentru a-şi impune geniile şi ideile, Macovei a modificat în 2005, cu concursul preşedintelui Traian Băsescu şi a PDL, legile de organizare judecătorească în sensul ca numirea procurorilor să se facă de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei (membru al puterii executive), nu a Consiliului Superior al Magistraturii (autoritatea judecătorească supremă), cum era anterior. După ce a obţinut acest favor legislativ, ministresa Macovei a pus în fruntea Parchetului procurori selectaţi conform principiului nulităţilor controlabile (relativ tineri, originari din provincie, mediocri profesional şi şantajabili moral)

Spre exemplu, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, a fost numit în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2007, la vârsta de 37 de ani, la propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei, în urma unei preselecţii organizate de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. Anterior, în perioada 1996-1999 a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, în anul 2000 a fost numit prim-procuror al acestei unităţi de parchet, în anul 2002 a fost promovat procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, iar în 2003 s-a transferat în cadrul Biroului Teritorial Bacău al DIICOT. În anul 2006, sub ministeriatul Monicăi Macovei, este numit procuror şef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT, dar, sub conducerea sa,  această structură teritorială nu s-a remarcat cu niciun rechizitoriu de răsunet la bilanţul anual.

Procurorul Codruţ Olaru a fost numit în fruntea DIICOT fără ca procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul justiţiei, Monica Luisa Macovei şi preşedintele Traian Băsescu să ţină cont de mapa sa profesională, din care rezulta că  a fost implicat într-o serie de scandaluri şi că a fost subiectul unor acuzaţii grave venite din partea unor subalterni sau şefi ierarhici, privind săvârşirea unor fapte de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi favorizarea infractorului, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Concret, actualul şef al DIICOT a fost acuzat că, în anul 2001, ar fi încercat să determine pe prim-procurorul adjunct Gabriela Burcă să-i scape de starea de arest, pe membrii unei reţele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 2 milioane de euro, care au fost trimişi în judecată în stare de arest în dosarul nr. 672/P/2000  (cunoscut sub numele “dosarul interlopilor Niki-Tonio-Duţu-Laloi-Bulgaru”).

În acest sens, prezentăm conţinutul referatului cu nr. 610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001, întocmit şi semnat de către prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, Gabriela Burcă, aflat în mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru: „ Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, nr.610/VI/14/2001. Referat – 28 februarie 2001. Burcă Gabriela, prim-procuror adjunct: Din anul 1998, lucrez în sectorul judiciar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numită în funcţia de prim procuror adjunct. În condiţiile unui volum foarte mare de activitate, în cadrul conducerii s-a stabilit împărţirea sarcinilor în aşa fel încât eu mă ocupam în întregime de sectorul judiciar, prin aceasta înţelegându-se şi semnarea întregii corespondenţe, planificarea serviciilor pe unitate şi planificarea procurorilor. Fără vreo discuţie prealabilă, de circa două luni, domnul Codruţ Olaru, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a început să modifice planificările făcute de mine, treptat ajungându-se în situaţia în care am constatat că atunci când voiam să fac planificările ele erau deja făcute de domnul Olaru (…), din aceste planificări el excluzându-l pe procurorul Cristi Ursulescu, deşi acesta are în lucru dosare. Am întocmit prezentul referat în urma discuţiei purtate în şedinţa de analiză din data de 23 februarie 2001. În data de 22 februarie 2001, am declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din dosarul nr.1412/2001 al Judecătoriei Bacău, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a interzicerii de a nu părăsi localitatea a inculpaţilor Mitoiu Antonio şi Ştefan Adrian, arestaţi de Parchetul Judeţean Bacău pentru art. 215, art. 282, art. 283 şi art. 285 C.P. În aceeaşi zi, domnul Codruţ Olaru a venit la mine în birou, întrebându-mă de ce nu l-am anunţat că am promovat recurs, reproşându-mi că fac asemenea gafe în timpul controlului de fond, afirmând că îl rugase cineva de la Curte şi că-i promisese, şi nu ştie ce să raspundă când îl va întreba. În final m-a întrebat ce mai putem face, iar eu i-am răspuns, cum era şi normal, că nu-mi rămâne altceva de făcut decât să motivez recursul. În ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codruţ, foarte agitat şi supărat, mi-a reproşat că am declarat recurs în dosarul sus-menţionat fără să-i spun, că i-am stricat relaţiile cu judecătorii, că a promis cuiva de la Curtea de Apel că nu va declara recurs şi că acum nu mai ştie ce să-i spună acelei persoane şi că, oricum, recursul ar fi fost declarat şi ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit să aştept ziua de vineri, să discutăm şi abia apoi să declarăm recurs. Precizez că am declarat acest recurs după ce am văzut soluţia din dosarul Judecătoriei, la fel ca în alte cauze cu arestaţi, întrucât, atunci când am aşteptat până în ultima zi de recurs, inculpaţii erau deja puşi în stare de libertate, iar judecătorii ne reproşau că am aşteptat atât. (…) Comportamentul domnului Olaru Codruţ a creat disensiuni în cadrul unităţii, toată discuţia purtându-se de faţă cu ceilalţi procurori”.

Totodată, redăm şi conţinutul adresei nr.776/VI/4/2001 din 5 martie 2001 întocmită şi semnată de prim-procurorul de atunci al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Valeriu Macovei, aflată de asemenea în mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru : „Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Nr.776/VI/4/2001 – 5 martie 2001. Catre Procurorul General al PCA Bacau, Vasile Alixandri:

– este necesară o notă explicativă din partea domnului prim procuror Codruţ Olaru cu privire la cele petrecute şi de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în legatură cu soluţia instanţei, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind luată de PT Bacău, care a soluţionat şi dosarul cu rechizitoriu;

– din referat rezultă că atmosfera din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău este proastă, drept pentru care cerem explicaţii cu privire la modalitatea în care înţelege domnul Codruţ Olaru să conducă o unitate cu un mare volum de activitate în aceste condiţii (…). Prim-procuror Valeriu Macovei”.

Pe de altă parte, în calitate de procuror şef al DIICOT, Codruţ Olaru, a fost bănuit, potrivit fostului său adjunct Ciprian Nastasiu, că ar fi dosit stenogramele discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu, consilier pe probleme de apărare de siguranţă şi apărare naţională al preşedintelui Traian Băsescu, şi inculpatul arestat Omar Hayssam din sediul Parchetului General privind două dosare strict secrete de importanţă deosebită, referitoare la Omar Hayssam, Viktor Bout şi traficul internaţional de armament (628/D/P/2005 şi 121/D/P/2007). Fostul procuror şef adjunct al DIICOT, Angela Ciurea i-a acuzat în noiembrie 2009 pe procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, şi pe procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, că i-au cerut „să lase mai moale” ancheta în dosarul privatizărilor strategice. Pentru că nu au lăsat mai moale ancheta privind privatizările strategice, pentru că au mers în cazul Alro până la foştii consilieri prezidenţiali Elena Udrea şi Theodor Stolojan şi pentru că au ajuns la numele ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, în dosarul traficantului de armament Viktor Bout, fosta adjunctă a procurorului şef al DIICOT, Angela Ciurea, a fost demisă, iar fostul său adjunct Ciprian Nastasiu a trebuit să demisioneze.

În toamna anului 2011, guvernul Statelor Unite ale Americii şi ambasadorul american la Bucureşti au adresat mulţumiri poporului şi guvernului român pentru contribuţia procurorilor români la anchetarea şi la condamnarea de către un juriu federal din SUA a lui Viktor Bout, considerat cel mai mare traficant de armament din lume. Având în vedere aceste aprecieri elogioase, am solicitat printr-o interpelare adresată ministrului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii să mi se comunice numele procurorilor implicaţi în dosarul Viktor Bout, dacă au fost recompensaţi în vreun fel şi dacă mai activează în Parchet. Am rămas stupefiat când mi s-a comunicat răspunsul  că DIICOT a refuzat să-i nominalizeze pe procurorii respectivi, probabil fiindcă era vorba de ostracizaţii Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea.

Procurorul şef Codruţ Olaru ridică mari semne de întrebare şi pentru că DIICOT nu s-a sesizat şi nu a instrumentat dosare cu privire la contrabanda şi corupţia generalizate din vămile României, în condiţiile în care aceste infracţiuni comise în regim de crimă organizată ar fi fost în primul rând de competenţa sa, nu a DNA. Suspiciunile au fost întărite de relaţia sa apropiată cu preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, care s-a lăudat că sunt parteneri de pahar şi de vânătoare, în tandem cu fostul şef de cabinet al preşedintelui ANAF, Codruţ Marta, care a fost şi este cercetat de DNA în mai multe dosare penale. În vara anului 2008, procurorul şef Codruţ Olaru a fost implicat într-un accident de circulaţie cu maşina Parchetului General, iar anterior a fost implicat într-un accident de vânătoare, în care era să fie împuşcat de fostul primar al municipiului Bacău , Dumitru Sechelariu.

Solicit Consiliului Superior al Magistraturii să verifice motivele pentru care DIICOT nu s-a sesizat cu privire la contrabanda şi corupţia din vămile României, în condiţiile în care acestea aveau caracter de crimă organizată, şi să efectueze cercetări sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului, având în vedere relaţiile apropiate dintre procurorul şef al DIICOT şi preşedintele ANAF. Solicit Consiliului Superior al Magistraturii să verifice împrejurările care au făcut posibilă scăparea deputatului Mihail Boldea şi să-i sancţioneze pe reprezentanţii Parchetului care sunt vinovaţi de aceasta. Solicit Consiliului Superior al Magistraturii să verifice măcar acum mapa profesională a procurorului şef al DIICOT, Codruţ Olaru, şi să solicite demiterea acestuia.

 

 

Senator

Valer Marian

 

 

   Vicepreşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României