Fw: DECEMBRIE 1989 (Dezvaluiri)
De la Virginia
Today at 8:31 AM
Cu drag.
Dezvăluiri
Click: KGB-ul și „revoluțiile” din Europa de Est
Probabil ca numai in Romania anatomia comuna a evenimentelor istorice din anul 1989 continua sa fie – vorba poetului – lung prilej de vorbe si de ipoteze. In Occident, ca si in restul statelor Europei de Est, evenimentele din 1989 sunt de mult clarificate. Faptul ca multimile au fost atrase in strada de perspectiva ispititoare de a scapa de comunism a fost infatisat de Iliescu & Co drept o explozie populara, spontana. Trecandu-se, ca de obicei, sub tacere evenimentele care au facut posibila eliminarea, printr-o lovitura de stat, a clanului Ceausescu.
Altii insa, ca presedintele Havel, n-au ascuns propriului popor adevarul legat de planul rasturnarii comunismului ca sistem si nici factorii, de mare complexitate, care au guvernat si monitorizat aceasta schimbare istorica generala, a unei jumatati de continent.
Cunoscutul dizident sovietic, Vladimir Bukovski – una dintre sursele cele mai bine informate, in ultimii douazeci de ani, din Estul Europei – dezvaluia urmatoarele, inca din 1990:
– „Niciodata rolul KGB-ului in interiorul tarii [U.R.S.S. – n.n.] si in strainatate nu a fost atat de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la rasturnarea lui Ceausescu in Romania, care au lansat “revolutia de catifea” in Cehoslovacia, care au luat masuri pentru rasturnarea lui Erich Honecker in Germania Rasariteana, producand indeosebi circumstantele favorabile distrugerii zidului Berlinului” („L’Empire du moindre mal’, Libre Journal, Paris, nr. 1, sept-oct, 1990, p.30).
Strategia urmarita de U.R.S.S. fusese pusa la punct, inca din 1984, de Andropov si KGB (Directoratul nr. 1 – PGU) si urmarea un scop strategic. Acest scop strategic a fost definit de contele Alexandre De Maranches (fostul sef al SDECE-ului francez), care l-a citat pe unul dintre apropiatii lui Gorbaciov, anume Gheorghi Arbatov, cel care a afirmat: „U.R.S.S. va face cel mai rau lucru cu putinta: ea va va lipsi de dusmanul vostru” (Le Figaro, Paris, 10 ianuarie 1990).
Mai limpede a expus aceasta strategie sovietica, initiata de Andropov si transpusa in practica de Gorbaciov, Jean-Francois Deniau, membru al Consiliului Europei, care a precizat ca „Uniunea Sovietica isi propusese drept scop acela de a pleca, pentru a ramane” (vezi art. „Les marches lointaines de l ‘Empire: partir pour rester”, in Jean Marie Benoist „Apres Gorbatchev”, Paris, 1990, p.137 si urmatoarele).
Si mai explicit asupra scopului strategic urmarit de Gorbaciov prin schimbarea la fata din 1989, ulterior prin puciul lui Potemkin (august 1991), a fost Lev Nevrozov, cand a scris „In partida sa de sah pentru dominatia mondiala, Kremlinul si-a sacrificat stapanirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-si asigura o mai buna penetrare a economiei si tehnologiei Europei Occidentale („The Kremlin and the Western Politico-Cultural Establishment”, Midstream, 1990, p.1)”.
Insusi Erich Honecker, liderul comunist est-german, a confirmat ca a existat o strategie pe termen lung a KGB-ului si a evocat „o scurta vizita a lui Sevardnadze pe tarmul Marii Negre in toamna lui 1984, adica inca in timpul lui Cernenko, in cursul careia s-a cazut de acord asupra faptului ca totul trebuia sa se schimbe, in Uniunea Sovietica si in alte parti”, Erich Honecker, interviu acordat televiziunii germane DSF, la 10 octombrie 1990, orele 20,15).
Acelasi Honecker dezvaluia, la 21 noiembrie 1990, politica „Casei comune si europene” a lui Gorbaciov si adevaratele sale resorturi, intr-un alt interviu: „Destituirea mea ca sef al partidului si al statului este rezultatul unei manevre de anvergura, ai carei instigatori continua sa ramana in umbra. Cei care astazi se lauda cu aceasta actiune nu sunt altceva decat plevusca. Ne aflam in prezenta unor schimbari extrem de importante, care nu au aparut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multa vreme, la scara europeana si chiar mondiala. (…)
Reunificarea Germaniei trebuia sa fie considerata ca o contributie la construirea “Casei europene si, data fiind situata actuala, lucrul acesta nu putea fi atins decat printr-o transformare a sistemului politic din RDG” Erich Honecker, interviu acordat ziarului „Berliner Wochenpost”, 21 noiembrie 1990). Este, probabil, una dintre cele mai importante dezvaluiri asupra culiselor geostrategice ale rasturnarii comunismului in intreaga Europa de Est, facuta de stapanul STASI.
De remarcat este faptul ca Honecker vorbeste de schimbari planificate de multa vreme, nu numai la scara europeana, ci si mondiala. Evenimentele ulterioare lui ’90 au confirmat aceasta directie: eliminarea lui Mobutu, Suharto etc. pledeaza pentru un proces continuu la scara internationala. Un lucru este cert: tratativele Gorbaciov-Kohl, privind conditiile reunificarii Germaniei, s-au materializat prin pactul Kohl-Gorbaciov, de la Geneva, din septembrie 1990, care a stabilit, intre altele, noile sfere de influenta, din Europa de Est si Balcanica. Razboiul din Iugoslavia, declansat in 1991, este un exemplu notoriu in acest sens.
Daca Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei comuniste – vechi membru al serviciului secret maghiar AVO (vezi declaratia contelui Stephen Bethien, membru al Parlamentului ungar) si documentele transmise de televiziunea ungara in mai l994 – a deschis granita pentru miile de refuigiati est-germani aflati la frontiera cu Austria, in schimb, Zidul Berllnului a cazut, in urma unui asa-zis accident.
In realitate, inca de la mijiocul anilor ’80, KGB-ul a creat la Berlin o antena (rezistenta) ultasecreta, codificata Luci (Fulgerul), care actiona independent de sediul est-german al KGB-ului, de la Kalhorst, si care nu avea nici cel mai mic contact cu STASI. Existenta acestei unitati ultrasecrete nu era cunoscuta decat de membrii Diviziei a 4-a a KGB-ului si de cativa din membrii statului sau major de la Moscova, in primul rand de generalul Anatoli Novikov. Sarcina grupului Luci: restructurarea peisajului politic est-german, conform strategiei Kremlinului, in pregatirea reunificarii (vezi Raif Georg Reuth, Andrea Bonte „Das Komplott”, Munchen, 1993, p.210 si urmatoarele). Printre altele, grupul Luci organiza manifestatii de strada – unele insumand cate 100.000 de oameni – cu caracter anticomunist si chiar antisovietic.
Ori pentru a elimina din viata politica lideri interimari, ca Hans Modrow. Demolarea Zidului Berlinului a fost doar una din sarcinile grupului Luci, in modelarea peisajului est-german, in vederea reunificarii negociate de Kohl cu Gorbaciov.
Cele mai importante declaratii privind rolul KGB-ului in evenimentele din 1989 raman, probabil, cele ale presedintelui ceh Vaclav Havel. Dizident binecunoscut de peste trei decenii, Havel este unul dintre oamenii care – asemenea lui Lech Walesa – au facut istorie in Europa de Est.
Remarcabil este faptul ca, dupa ce a devenit presedinte al tarii sale, Havel nu a rescris istoria, dupa modelele binecunoscute, ci a continuat sa marturiseasca adevarul, indiferent care ar fi fost acesta.
Astfel, Presedintele Havel a dezvaluit ca ‘Revolutia de catifea” de la Praga, din 17 noiembrie 1989, a fost declansata de KGB. Havel a definit aceasta operatiune drept „un complot pentru abolirea regimului comunist”, condus de brejnevistul Gustav Husak. Complotistii, potrivit lui Havel, s-au folosit de protestele studentilor pentru a ridica noul regim in sa, si pentru a realizat reforma de tip gorbaciovist.
Tot Havel a mai dezvaluit ca, initial, s-a dorit aducerea la putere a unui membru al cabinetului Dubcek (din 1968), aflat in exil la Viena, dar acesta a declinat oferta. Marturisirea lui Havel de la BBC (vezi filmul documentar „Czechmate”, (BBC) a fost apoi reluata, in rezumat, si in „Die Welt”, fiind sustinuta astazi si prin alte dovezi.
Astfel, generalul Viktor Grusko, adjunctul lui Vladimir Kriucikov (presedintele KGB-ului), a sosit in ajun, personal, la Praga, impreuna cu un grup de visautniki, ofiteri spetznaz (operatiuni speciale), care actioneaza de regula in civil. Gen. Grusko si gen. Teslenko (insarcinatul la Praga al KGB- ului) au condus, impreuna cu colegul lor, cehul Alois Lorenc (Seful STB, Securitatea cehoslovaca), intreaga desfasurare a revolutiei de catifea dintr-un apartament conspirativ din Praga.
De remarcat ca Lorenc vizitase anterior Moscova, unde fusese instruit asupra viitoarelor evenimente. Practic, evenimentele de la Praga au fost starnite de locotenentul STB Ruzicka, cel care a transformat, cu ajutorul sovieticilor; manifestatia de comemorare a unei victime a militienilor praghezi intr-una de protest.
Ofiterii spetznaz, care de la aeroportul „Ruzine” se imprastiasera in toata Praga, conform planului, l-au tinut permanent la curent pe gen. Grusko, seful lor, cu mersul revolutiei cehe. Un aspect interesant, semnalat de corespondentii straini: militienii praghezi, care s-au manifestat initial extrem de violent fata de manifestanti, au disparut apoi pur si simplu, lasand bulevardele in mana manifestantilor. Pentru multi corespondenti straini, violenta initiala neobisnuita a militiei pragheze a avut un caracter provocator, deliberat.
In noaptea de 17 noiembrie 1989, gen. Grusko si echipa sa spetznaz au parasit Praga, la fel de discret precum aparusera. Revolutia de catifea izbandise.
– In ceea ce priveste Romania, ne multumlm sa-l citam pe Igor Toporovski, unul dintre colaboratorii lui Gorbaciov, care a explicat: „Ion Iliescu avea in vremea aceea legaturi destul de strinse cu PCUS si era desemnat drept candidatul cel mai potrivit pentru a-l inlocui pe Ceausescu” Toporovski adauga: „Pentru a incepe operatiunea propriu-zisa, noi am ales momentul cand Ceausescu se afla la Teheran, deoarece, altminteri, actiunea ar fi prezentat dificultati”. Despre prezenta la Timisoara, apoi la Bucuresti, a turistilor sovietici n-are rost sa mai amintim. Acestia au actionat mana in mana cu ofiterii Romani de profil, de la unitatea 404, ca maiorul Ghergulescu ori simpaticul Trutulescu. Practic, rasturnarea lui Ceausescu s-a produs in cateva ore, in dimineata de 22 decembrie ’89, cand dictatorul a fost parasit, in mod subit, de toti colaboratorii. A fost arestat practic, in sediul C.C.-ului, expediat sub escorta la Targoviste si executat dupa un proces sumar .
2. „REVOLUTIA”, CA TEHNICA A „LOVITURII DE STAT”
In cartea „Gorbacev and the Est-European Revolutions” (Gorbaciov si revolutiile est-europene), publica la Londra in 1990, Mark Almod, profesor de istorie moderna la Oxford University, ajunge si el la concluzia ca revolutia de catifea din Cehoslovacia a fost declansata de un complot al KGB-ului, dirijat la fata locului de gen. Viktor Grusko (sosit special in acest scop de La Moscova la Praga), impreuna cu rezidentul KGB-ului din Cehosiovacia la acea vrerne, gen. Teslenko, si cu seful STB-ului Alois Lorenc, iar Frontul Salvarii Nationale din Romania fusese, in realitate, creat de KGB cu mult inaintea caderii lui Ceausescu. Almond noteaza: „Moscova si KGB-ul au armat pistolul care a slujit la darea startului pentru transformarile din Europa rasariteana si centrala, iar acestea s-au savarsit cu cea mai mare usurinta deoarece a fost suficient sa se activeze rezistentele care existau deja.”
La randul ei, Evghenia Albaz a oferit numeroase amanunte legate de aceste activitati ale KGB, in remarcabila sa carte Geheimimperium KGB (Munchen, 1992, pag.232 si urmatoarele).
In Polonia, in noiembrie 1987, ofiteni SB (securitatea poloneza) au oferit ajutor logistic membrilor opozitiei, grupati in sindicatul Solidaritatea, in numele mimstrului de interne Kiszczak, pentru organizarea grevelor care au izbucnit in aprilie 1988 (vezi Francoise Tolirn, „Les fins du comunisme”, pag. 47). Pe langa aceasta, SB-ul a propus Solidaritatii sa tipareasca si sa distribuie ziarele de opozitie (vezi Andrej Zarach, in Solidarnost Waszoca, nr. 300, feb.1993).
Pana la urma, Gorbaciov i-a dat lui Jaruzeiski ordinul de a abandona puterea in favoarea Solidaritatii. Potrivit unei informatii aparute in presa americana, in septembrie 1995, Solidaritatea numara, inca de la infiintarea sa, peste un milion de membri de partid, inclusiv 42 dintre cei 200 de membri ai Comitetului central ales in 1981.
Anatoli Golitin sustine in cartea sa „New Lies for Old” noi minciuni in locul celor vechi) din 1984 ca in 1981 Solidaritatea fusese suprimata la ordinul KGB de catre Jaruuelski, tocmai pentru a convinge Occidentul de autenticitatea miscarii, iar conducerea sindicatului internata intr-un castel, cu tot confortul. Dupa negocierile lui Walesa cu guvernul comunist (martie 1989), liderul Solidaritatii a acceptat ca 65% din Seim (parlamentul polonez) sa revina comunistilor iar Jaruzelski – adica tocmai cel ce suprimase sindicatul in 1981 si decretase legea martiala- sa devina presedintele primului Seim liber.
In decembrie 1990, Jaruzeleski s-a retras elegant iar Walesa a devenit primul presedinte al Poloniei democrate.
La 2 martie 1989, Walesa a declarat saptamanalului sovietic „Timpuri noi” urmatoarele: „Vom lasa puterea in mainile comunistilor, dar va fi altfel decat pana acum. O sa-i lasam sa-si slujeasca poporul mai bine, sa respecte legea si sa raspunda in fata societatii. Noi suntem pregatiti sa cooperam constructiv cu asemenea autoritati.
In Ungaria, istoricul Istvan Nemeskurty ajungea la urmatoarea concluzie: Ceea ce am trait noi nu a fost o revolutie, fie ea de catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut, si nu stim de ce, este ca marea putere care ne-a subjugat dupa 1945, ne-a eliberat dintr-o data. Ea a desfacut brusc funia pe care ne-o pusese de „gat”. („Magyar Nemzet”, 16 martie 1991).
Aceste intelegeri geopolitice, cu caracter istoric, s-au materializat in 1989 prin prabusirea, in numai cateva luni, a comunismului in toate tarile est-europene, printr-o serie de asa-zise revolutii, toate dirijate, fara exceptie, de serviciile secrete – KGB, in primul rind – dar si de serviciile secrete occidentale, precum si de retelele acestora din tarile est-europene, pe un teren psihologic si de mentalitate pregatit minutios din vreme.
Mai exact, imediat dupa venirea globalistului Gorbaciov la putere in U.R.S.S., in 1985, prin utilizarea tehnicilor de dezinformare si manipulare in masa. Estul si Vestul – Gorbaciov si Occidentul – se pusesera de acord in 1989 ca divizarea Europei sa fie abolita iar Germania sa fie reunificata (intre altele, si prin demolarea, simbolica, a „Zidului Berlinului”, operatiune declansata de grupul „Luci” (Fulgerul KGB-ului).
Scopul: reunificarea politica si economica a Europei, a construirii Casei Comune Europene, cum se exprima insusi Gorbaciov, ca o componenta esentiala a Noii Ordini Mondiale, preconizate de organizatiile globaliste, in primul rand de CFR (Council of Foreign Relations) si de Comisia Trilaterala, organizatii care grupeaza elita politica bancara, stiintifica si militara aflata la putere in SUA de peste jumatate de secol, cu enorme influente si ramificatii in lumea intreaga.
Or, pentru a reunifica Germania, apoi Europa, pentru construirea unei Case Comune Europene era necesar ca, mai intai, vechile regimuri totalitare, comuniste, din estul Europei sa fie rasturnate. Sarcina rasturnarii acestor regimuri a fost incredintata, in chip firesc, profesionistilor serviciilor secrete din est si din vest, specializati in tehnica loviturii de stat si a manipularii in masa.
Calea urmata a fost insa adaptata situatiei concrete din fiecare tara comunista est- europeana, mergand de la puciul de palat (Bulgaria) la revolutii (Cehoslovacia, Germania rasariteana, Romania), mai mult sau mai putin de catifea, mai mult sau mai putin sangeroase.
Trebuie precizat ca exista trei tipuri, trei scenani posibile, pentru a realiza o lovitura de stat si a prelua puterea:
– 1) „lovitura de palat”;
– 2) „puciul militar”;
– 3)”revolutia populara”.
1. Prima forma a loviturii de stat – „lovitura de palat” – se realizeaza departe de ochii si urechile multimii, apartine de regula unei factiuni aflata la putere, apropiata clanului conducator (uneori chiar din cadrul clanului), si se sprijina pe unii sefi militari sau din serviciile secrete cistigatii de partea complotistilor.
2. A doua forma a loviturii de stat, „puciul militar”, se deruleaza la vedere, cu desfasurarea de trupe si tancuri pe strazi, de cateva unitati rebele si poate avea caracter sangeros, mai ales daca exista confruntari cu trupele fidele clanului conducator. Nu antreneaza insa masele si urmareste acelasi obiectiv: arestarea sau suprimarea sefilor statului.
3. A treia forma a lovituni de stat, asa-zisa „revolutie”, este, de regula, sangeroass. “Revolutia populara” are doua componente:
Un „puci militar”, mascat de o „revolta-populara”, provocata prin dezinformare si manipulare. Presupune scoaterea maselor in strada. Tipica pentru „lovitura de palat” a fost, de pilda, arestarea in 1943 a lui Mussolini, chemat pentru o asa-zisa „audienta” la regele Victor Emmanuel sau arestarea (dupa modelul italian) a lui Antonescu, la Palat, in august ’44. In 1989, schimbarea lui Jivkov in Bulgaria, cu Mladenov, a fost o astfel de „lovitura de culise”.
In schimb, o lovitura de stat prin „puci militar” a constituit-o debarcarea presedintelui comunist Salvador Allende Gossens de catre armata (Chile, 1973), in momentul cand acesta pregatea (ajutat de serviciile secrete sovietice si cubaneze) propria sa lovitura de stat, impotriva armatei chiliene, si instaurarea comunismului in Chile.
La fel de tipice au fost toate „puciurile militare”, derulate in anii ’50 si ‘’60 in statele latino-americane, cu sprijinul secret al CIA, ca Operatiunea “Diabolo”, din 1954, contra presedintelui procomunist Jacobo Guzman din Guatemala ori „Lovitura de cocaina” din Bolivia din 1982, contra presedintelui Heman Zauso. Toate, orchestrate de asi ai operatiunilor speciale, paramilitare, din cadrul CIA, ca Howard Hunt, Frank Sturgis ori Guy Bannister.
Cit despre revolutii, mentionam doua asemenea lovituri de stat, exemple tipice in materie. Astfel, asa-zisa mare revolutie bolsevica din octombrie a fost in realitate un simplu puci, finantat de „Banca Imperiala” a Germaniei si realizat cu agenti germani, dupa ce Berlinul ii teleghidase anterior pe Lenin si vreo 400 de bolsevici, cu un tren plumbuit, din Elvetia (unde acestia se aflau in exil) in Rusia.
Pentru ca Lenin sa preia puterea si sa incheie o pace separata in Est cu Germania, iar aceasta sa-si transfere grabnic trupele in Vest (debarcau americanii). In acest scop, pana si presa bolsevica („Pravda”) a fost tiparita cu finantare germana.
Se cunosc astazi foarte exact, din documente, numele ofiterilor germani care au condus puciul de la Palatul de Iarna din Petersburg. Interesant este ca, pana in 1921, agentii germani au asigurat securitatea personala lui Lenin si a conducatorilor bolsevici, in timp ce consilierii militari germani dirijau Armata Rosie in Razboiul civil. Doar masa de manevra a fost ruseasca.
Ceva mai aproape de zilele noastre, realizata printr-o „revolutie populara” dirijata de serviciile secrete, a fost „Operatiunea Ajax” a CIA, de la Teheran din 1953.
Dupa ce sovieticii organizasera anterior o lovitura de stat, rasturnindu-l pe Sah de la putere si impunind in schimb o marioneta a Moscovei, pe presedintele Mossadegh (fostul prim-mimstru), CIA a contraatacat.” Kermit” Roosevelt, cu ajutorul lui Otto Skorzeny (racolat de americani la sfarsitul razboiului, prin intermediul lui Gehien, pe „Filiera sobolanilor”), a declansat o „revolutie populara” la Teheran, incitand populatia religioasa impotriva lui Mossadegh, descris drept un ateu, o marioneta bolsevica a comunistilor iranieni sustinuti de Moscova.
Manipuland astfel populatia revoltata, agentii CIA l-au alungat pe Mossadegh. Sahul (refugiat cu familia la Roma) s-a intors la Teheran, pre!uandu-si tronul iar SUA, influenta asupra Iranului.
O a doua precizare, importanta: toate serviciile secrete ale marilor puteri ori ale puterilor regionale detin unitati specializate in declansarea de revolte populare, revolutii si miscari de eliberare.
Aceste unitati sunt formate din experti in tehnicile dezinformarii si manipularii maselor, care actioneaza in tarile-tinta, sub acoperiri diverse, la momentul oportun: turisti, ziaristi, diplomati, echipe de caritate, preoti, sportivi etc.
Asadar, fiecare serviciu secret important include si o unitate speciala, care se ocupa de organizarea revoltelor populare, revolutiilor si a miscarilor de eliberare.
Facem aceste precizari pentru a clarifica confuziile, cultivate deliberat de cei interesati sa profite in plan politic, prezentandu-se natiunii drept emanati ai unei revolte spontane a poporului, asadar impusi de vointa populara liber exprimata, cu avantajele politice conferite de o asemenea imagine publica. Fara sa mentioneze, bineinteles, si culisele care au facut posibila declansarea revoltei spontane si a manipularii maselor, soldata uneori cu varsare de sange nevinovat, de la cateva persoane pana la cateva sute sau chiar mii de morti.
Pusa, de regula, pe seama odiosului regim proaspat rasturnat si a aparatului de represiune al fostului dictator.
Regizorii adevarati, cei care au stat in umbra revoltei populare, a revolutiei, manipulind opinia publica prin mass-media, precum si nucleul paramilitar utilizat in lovitura de stat, raman ani de zile – ori pentru totdeauna – necunoscuti marelui public.
Caci profanii nu sunt niciodata tolerati in templul conspiratiei. Complotistii prefera sa pozeze, in astfel de situatii, drept persoane aduse la putere pe creasta valului revoltei populare. Oameni care se cunoscusera in acele momente fierbinti, niciodata mai inainte. Fara nici o legatura cu fostul regim ori, mai ales, cu fortele externe. Negarea implicarii fortelor externe in orchestrarea unei revolutii populare este o axioma pentru noii emanati. Culisele sunt categorisite drept scenarii si teorii conspirativiste.
Poporul si revolta spontana, iata cuvintele cheie, rituale.
3. „COMPLOTUL GENERALILOR” – LOVITURA DE STAT ESUATA DIN 1984
In Romania, manevrele KGB-ului si GRU-ului, precum si operatiunile acestora de influentare a principalilor actori ai evenimentelor din decembrie ’89, datau de mai multi ani. In iunie ’89, doua personaje emblematice se intalneau in Parcul Herastrau: Ion Iliescu si generalul Nicolae Militaru. intalnirea conspirativa a celor doi a fost confirmata, ulterior, atat de Petre Roman in „Le Monde” din 05.01.1990, cat si de Silviu Brucan intr-un interviu din martie 1990.
Din declaratia unui fost securist, din echipa de filaj, reiese ca Militaru dorea sa-l informeze pe Iliescu, cu ocazia plimbarii lor conspirative, despre constituirea unei alte grupari cu numele de Front. In iarna lui 1988, Comitetul Salvarii Nationale – infiintat inca din 1984 – se transformase in Frontul Salvarii Nationale. Acum aparuse concurenta.
In 1982, generalul Militaru il contactase pe Iliescu la spitalul „Elias”. Iliescu venise la „Elias” ca sa-i faca o vizita lui Valter Roman iar gen. Militaru, internat si el in spital, profitase de moment si-l abordase direct pe Iliescu: „Dom’le, nu se gasesc in Romania niste forte sa-l arunce peste bord pe Ceausescu?” Prudent, Iliescu s-a ferit sa dea un raspuns transant dar, dupa ce generalul Militaru s-a externat, l-a rugat sa-l viziteze la „Consiliul National al Apelor”, unde Iliescu avea rang de ministru. Cei doi s-au deplasat cu masina institutiei pina in Parcul Herastrau, ca sa se explice.
Principala dilema a celor doi conspiratori a fost explicata mai tarziu, nu fara umor, de generalul Militaru. Iliescu era de parere ca, pentru rasturnarea lui Ceausescu, trebuia organizat un soi de puci militar. „Cativa militari, un fel de pir-pir-pir si cu asta basta!” ii rezumase Iliescu toata filozofia complotului. Militaru, in schimb, sustinea implicarea maselor in lovitura. „Dom’le, daca nu sunt angrenate si masele populare, nu iese nimic.” Pana la urma s-au despartit, fiecare cu ideea lui. „Ne-am despartit cu aceasta idee: el cu pir-pir-ul lui si eu cu masele populare”, si-a amintit, mai tarziu, Militaru. Decizia urma, bineinteles, sa fie luata in alta parte.
La Moscova, in iunie ’89, cand cei doi se plimbau prin Herastrau, lucrurile evoluasera mult fata de anii ’82-’84. In ’87, pe fundalul deschis de operatiunea tip „maskirovka” lansata de Gorbaciov, prin vehicularea conceptelor-capcana de glasnosti (transparenta) si perestroika (restructurare) – care incerca sa induca din nou in mass-media ideea comunismului reformabil (dupa aceea a comunismului cu chip uman, experimentat in cursul Primaverii de la Praga din ‘6 – Iliescu publicase un articol, Creatie si informatie, in care mesajul cifrat catre tovarasii sai era:
Este necesar sa introducem «restructurarea» (perestroika). Filiatia spirituala era foarte clara: Gorbaciov si operatiunea de imagine pe care acesta o derula din 1985, cu sprijinul Directoratului I al KGB. Or, glasnosti si perestroika nu erau niste concepte noi.
In sec. XIX, tarul Alexandru al Il-lea, in instructiunile sale catre cenzura, sustinea ca presa trebuie sa dea dovada de glasnosti – o transparenta limitata si subtil controlata – atunci cand articolele sau cartile dezbateau reformele din Rusia timpului. Mai clar fusese Cernasevski, in „Scrisoare fara adresa” (republicata la Moscova, in 1983), unde la pag. 495 denunta, foarte transant, glasnosti-ul pe care il definea astfel: „expresie birocratica plasmuita sa inlocuiasca conceptul propriu-zis al libertatii de exprimare”. Era imposibil ca acest substitut perfid al libertatii propriu- zise de opinie sa nu atraga atentia bolsevicilor si propagandei lor.
Potrivit lui Michel Hellei, Lenin insusi folosise cuvantul glasnosti de patruzeci si sase de ori in scrierile sale. NEP-ul (Noua Politica Economica), perioada de liberalizare relativa din Rusia dintre 1921 si 1928, fusese prezentata de Lenin drept o perestroika si un glasnosti, dupa anii comunismului de razboi (1918- 1921). Stalin folosise, la randul sau, conceptul de perestroika, in anii ’30 si ’40. Prin articolul „Creatie si informatie” din 1987, Iliescu isi deconspira inca o data legaturile vechi pe care la avea cu U.R.S.S. si aparatul de influenta al Moscovei.
Promovat de Ceausescu dupa 1965, Iliescu devenise, la 38 de ani, membru al Comitetului Central. Apoi, in 1971, secretar al CC al PCR, responsabil cu propaganda. Dupa calatoria lui Ceausescu in China si in Coreea de Nord din 1971, Iliescu primise sarcina sa regizeze un fel de minirevolutie culturala romaneasca si sa organizeze cultul geniului carpatin.
Cum Iliescu se considera, inca din 1968, alternativa la conducerea partidului, nu s-a aratat dispus sa intretina cultul celui pe care, de fapt, abia astepta sa-l inlocrnasca de la putere. Temator fata de perspectiva ca Moscova sa-l schimbe cu Iliescu, Ceausescu l-a expediat pe acesta secretar doi al judetului Timis, apoi prim-secretar la Iasi.
Ruptura de Ceausescu si adevarata marginalizare a lui Iliescu a aparut abia in 1984, cand Iliescu si-a pierdut calitatea de membru al Comitetului Central, devenind director la Editura „Tehnica”. Functie, oricum, inclusa in nomenclatura partidului. in 1986, imediat dupa venirea lui Gorbaciov la putere, Iliescu iese in fata.
Celalalt plimbaret prin Herastrau in iunie ’89, generalul Militaru, participase la toate conspiratiile urzite contra lui Ceausescu. Format in U.R.S.S. – ca si Iliescu – dar la scoala GRU-ului (serviciul secret militar sovietic), gen. Militaru se aliase inca din 1973 cu gen. Ion Ionita ministrul Apararii Nationale, impotriva lui Ceausescu. Dupa ce Militaru a fost martor la o discutie telefonica dura a lui lonita cu Ceausescu, ministrul Apararii l-a chestionat transant:
– „Ma tu esti de acord cu mine?”
– „Da”, a raspuns prompt Militaru.
– „Ramai pe langa mine, vor urma si altele”, a prevestit lonita.
Potrivit lui Militaru, in 1974, in padurea Baneasa, Maurer – mazilit si el de Ceausescu – i-a spus „Esti tanar, poti sa mai faci ceva pentru tara asta, Militarule. Eu te ajut cu ce pot, dar daca o faci, fa-o. Este absolut necesar” Militaru a incercat sa puna in legatura grupul generalului Ionita cu grupul civililor condus de Iliescu, intre care se numara Virgil Magureanu, dar si Vasile Patilinet ori Virgil Trofin (depistat, marginalizat si sinucis in 1982). In 1983, prima tentativa de lovitura esueaza.
Un an mai tarziu, avertizati din vreme de Ioan Ursu cu detaliile vizitei in Germania Occidentala a lui Ceausescu, programata pentru toamna, a fost elaborat alt plan pentru o lovitura de stat militara, cu sprijinul aripii civile a conspiratiei.
Informat de securitate, Ceausescu a dispus trecerea in retragere a mai multor generali si mutarea unitatilor rebele din Bucuresti, intr-o singura noapte, organizatia conspirativa a generalilor s-a dizolvat, cel putin aparent, iar Patilinet a disparut apoi intr-un accident de masina in Turcia. Dispare ulterior, in conditii suspecte, si Ion Ionita.
Militaru considera ca tradatorii din 1984 se pare ca fusesera generalii Dragu si Popa. In iarna ’84/’85 ia fiinta „Comitetul Salvarii Nationale”, devenit in 1988 „Frontul Salvarii Nationale”.
In 1987, Militaru se deplaseaza la Constanta si ia legatura cu consulul sovietic, care il asigura ca U.R.S.S. va fi prima tara care sa recunoaste noile autoritati, in cazul rasturnarii lui Ceausescu. Un alt contact al complotistilor cu Moscova a fost consulatul sovietic de la Constanta, prin gen. Vasile Ionel. Dupa moartea lui Ion Ionita (1987), Iliescu si Militaru stabilisera sa se intalneasca in prima zi de marti, de la inceputul fiecarei luni. In vara lui ’89, au loc alte doua evenimente importante, ramase in umbra: gen Stanculescu si familia isi petrec, ca din intamplare, concediul la Lacul Balaton, in compania ministrului ungar al Apararii, Ferencz Karpati; exilat la Damaroaia, Silviu Brucan face in noiembrie ’89 naveta Damaroaia – Washington – Moscova, unde afirma ca s-ar fi intalnit cu Gorbaciov si ar fi discutat cadrul in care urma sa cada Ceausescu, ca si cel al viitoarei noi puteri, exilat la Focsani, Virgil Magureanu intreprinde si el cateva vizite in U.R.S.S., in a doua parte a lui ’89.
4. „FIRUL ROSU” CU KREMLINUL: ILIESCU, STANCULESCU SI MILITARU AU TINUT PERMANENT LEGATURA CU MOSCOVA DIN SEDIUL M.Ap.N.
Intrat in istorie prin celebrul sau picior de ghips, jocul generalului Stanculescu din ’89 include si cateva pete albe, mai importante poate decit piciorul ghipsat. Prima, si cea mai importanta dezvaluire, este ca Stanculescu si-a petrecut concediul din vara lui ’89 la Lacul Balaton din Ungaria, impreuna cu familia, in compania ministrului ungar al Apararii, gen. Ferencz Karpati, si el in vacanta cu familia.
Provenit dintr-o familie de ofiteri din Tecuci, gen. Stanculescu a jucat un rol cheie sub regimul Ceausescu, in domeniul sensibil al comertului cu arme. Intr-un amplu interviu din Ziua, Stanculescu a amintit cativa parteneri, pe care i-a cunoscut in afacerile cu armament ale clanului Ceausescu.
Printre acestia se numara si sirianul Al-Kassar, unul dintre pionii binecunoscuti ai Moscovei in Orientul Apropiat, implicat in multe dintre afacerile oculte din anii ’79-’80 (inclusiv in afacerile „Lockerbie” si „Achile Lauro”).
Potrivit unor surse ungare, gen. Stanculescu s-ar fi angajat in vara ini ’89 la Balaton ca Armata Romana nu va interveni in cazul unor actiuni anti – ceausiste (informatie confirmata si de Antonia Rados in „Die Verschworung der Securitate” (Hamburg, 1990). De ce in Ungaria?
Este cazul aici sa precizam un aspect foarte important, pentru a intelege mai bine rolul Ungariei in declansarea evenimentelor din vestul Romaniei (Ardeal si Banat).
In primul rand, in Ungaria se afla in ianuarie 1989 comandamentul grupului de Armata Forta-Sud a U.R.S.S., aflat sub conducerea gen.lt.Demidov, corp de armata responsabil cu operatiunile in spatiul sud-est european. In cadrul Fortei-Sud din Ungaria, functiona o unitate spetznaz, pentru operatiuni speciale, cu profil de cercetare-diversiune in spatele inamicului.
Altfel spus, expertii in declansarea, intre altele, de revolte, revolutii ori miscari de strada. Unitatile de tip spetznaz includ, de regula, atat unitati de tip comando (militare) dar si unitati care actioneaza in civil pe teritoriul inamic.
Civilii poarta numele de visuatniki si ei au fost semnalati in Romania, in decembrie’89, in celebrele masini Lada ca turisti sovietici, atat la Timisoara, cat si apoi la Bucuresti. Comandamentul general al unitatilor spetznaz se afla la Moscova, in subordinea GRU (spionajul militar sovietic), aflat in ’89 sub comanda gen. G. F. Krivosiev, adjunct al sefului Marelui Stat Major, maresalul S. F. Ahromeiev.
Interesant este si alt detaliu: Directia a 13-a, de dezinformare activa, creata in 1967 de maresalul Ogarkov, l-a avut la comanda din 1974 chiar pe maresalul (pe atunci general) Ahromeiev. Asadar, la Balaton, gen. Stanculescu i-a avut drept parteneri atat pe ministrul ungar al Apararii, gen. Karpati, cat si pe gen. Demidov. iar prin acesta, pe gen.Krivosiev (comandantul GRU si unitatilor spetznaz), adjunctul maresalului Ahromeiev, Seful Marelui Stat Major sovietic, mana dreapta a ministrului sovietic al Apararii, Dimitri Iazov. Adica, intreaga filiera militara sovietica.
In tot cursul eveninientelor din 22 decembrie 1989 si in zilele urmatoare, gen. Stanculescu nu s-a miscat din sediul M.Ap.N. Chiar atunci cand gen. Guse l-a amenintat cu executia, pentru ca a refuzat sa se prezinte in fata lui, Stanculescu s-a rezumat la a-i da un telefon lui Guse, dar nu a parasit sediul M.Ap.N. De ce oare? Trebuie sa dezvaluim un mic detaliu, ascuns cu grija de complotisti, timp de zece ani: M.Ap.N. era singurul punct care avea o legatura directa cu Moscova si cu toate capitalele tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia, inclusiv cu comandamentul acestuia. Deoarece Comitetul Central nu era un obiectiv militar, aceasta nu avea o legatura directa cu Moscova. Cand gen.Guse a fost apelat in ruseste la C.C. si a dat celebrul raspuns, tot in ruseste, ne panimaiu pa ruski (nu inteleg ruseste), el fusese apelat din Romania, in scop de compromitere. Militarii si Stanculescu, in schimb, au tinut permanent legatura cu Moscova si comandamentul Tratatului de la Varsovia din sediul M.Ap.N. lata de ce s-a deplasat acolo si Iliescu.
La sediul M.Ap.N. se primeau ordinele Moscovei si ale Tratatului de la Varsovia.
Poporului roman nu i s-a spus insa nimic despre acest detaliu, in deceniul care a trecut, pentru a se crea astfel legenda revolutei spontane, cea care l-ar fi emanat pe Iliescu, prin vointa maselor, pe creasta valului popular etc. In realitate, dupa cum vom vedea, toate directivele veneau de la Moscova si comandamentul Tratatului de la Varsovia, prin legatura telefonica dfrecta de la M.Ap.N. Dar despre firul rosu, secret, romanii n-au aflat decit in anul 2000.
Intr-un interviu dat de Brucan in mai 1990, acesta a confirmat ca, impreuna cu Iliescu, vizita aproape saptamanal in 1989 ambasada sovietica de pe soseaua Kiseleff. Chipurile, pentru a citi “Pravda”. Desi Ceausescu il exilase in Damaroaia, Brucan a putut pleca totusi nestingherit la Washington, cu un pasaport furnizat chiar de gen.Vlad. De la Washington, Brucan s-a deplasat direct la Moscova.
El a sustinut apoi ca a discutat cu Gorbaciov cadrul in care urma sa se desfasoare revolutia romana, precum si cel trasat de Kremlin viitoarei puteri: conservarea partidului unic, cu tolerarea factiunilor si toata cosmetizarea, dupa modelul perestroika.
O serie de participanti celebri la revolutie, desi se aflau sub supravegherea stricta a Securitatii, au putut calatori in RFG, in U.R.S.S. etc. Sovieticii, in vara lui 1989, incep sa intoarca vizitele.
Din marea tara vecina de la rasarit, in care unii avusesera marea bucurie sa studieze (intre altele la sectia A a Directoratului I din KGB) sosesc la Bucuresti vizitatori misteriosi, care intra discret in contact cu diversi comunisti, cazuti in dizgratia lui Ceausescu de-a lungul anilor, pe care ii atrag in discutii detaliate privind necesitatea reformarii comunismului, tatonandu-i cu privire la atitudinea fata de glasnosti si perestroika. In ciuda spontaneitatii evenimentelor din decembrie 1989, toti cei contactati de sovietici au dat fuga, in 22 decembrie ’89, sa raspunda apelului televizat al lui Iliescu, pentru intalnirea de la orele 17 fix, din fata C.C.-ului.
In preajma Congresului al XIV-lea al P.C.R., desfasurat in noiembrie, Elena Ceausescu l-a convocat pe gen. Iulian VIad si i-a inmanat o lista cu proscrisii, printre care si Marcel, alias Iliescu, fostul favorit cazut in dizgratie dupa 1980, mazilit la Ape, apoi la Editura Tehnica. Proscrisii trebuiau arestati si tinuti sub supraveghere, pe tot timpul Congresului. Vlad a luat lista si i-a trimis imediat vorba lui Marcel sa nu stea acasa, in vila de la Floreasca. Marcel a cerut insa ajutorul familiei Petre Roman, reusind sa se ascunda la Snagov. (Vezi declaratia data de gen. Militaru lui Jean Paul Man in „Nouvel Observateur”, mai ’90).
Cele patru zile ale Congresului P.C.R. au fost petrecute de Ion Iliescu in linistea si splendoarea specifice sfarsitului de toamna de la Snagov (vezi Antonia Rados, op.cit.). Marcel nici n-avea de ce sa se impacienteze. El stia prea bine pentru cine bat clopotele. Nu scrisese el, inca din 1987, in articolul de camuflaj Creatie si Informatie ca: „Este necesar sa introducem restructurarea”, deci perestroika gorbaciovista?
5. CITEVA MII DE TURISTI SOVIETICI, DIN FORTA SPETZNAZ, AU PARTICIPAT LA LOVITURA DE STAT DIN DECEMBRIE 1989
Punerea in scena a loviturii din decembrie ’89 a avut o repetitie generala in noiembrie 1987 cand, la doar cateva luni dupa vizita lui Gorbaciov la Bucuresti, pe 15 noiembrie 1987, a izbucnit revolta de la Brasov, o manifestatie muncitoreasca care a coagulat repede nemultumitii orasului, intr-o duminica in care in Romania aveau loc alegeri. Devastarea regionalei de partid, cele cateva momente de libertate ale brasovenilor, apoi interventia in forta a trupelor de interne au prevestit dezastrul lui Ceausescu din decembrie ’89.
Postul Europa Libera a intrat in actiune, difuzand comentanile lui Silviu Brucan, pe marginea evenimentelor, cateva saptamani la rand.
Un fapt a iesit in evidenta: gradul de nemultumire al maselor atinsese pragul exploziei sociale. Era suficient un detonator pentru ca bariera psihologica a fricii colective sa fie depasita iar populatia, bine manipulata, sa ia cu asalt obiectivele din oras.
Repetitia generala din ’87 nu s-a rezumat la Brasov. Incidentele din 15 noiembrie ’87 au fost sustinute apoi de manifestatii ale studentilor la Iasi si Timisoara. Axa Iasi-Brasov-Timisoara a revoltei din ’87 va functiona si in 89, chiar daca evenimentele planuite pentru 15 decembrie ’89 la Iasi nu au amorsat o revolta de proportii ca la Timisoara, datorita proastei organizari.
Un lucru aparea clar: in ’87, pentru rasturnarea guvernului Ceausescu, era necesara declansarea simultana a revoltei in mai multe orase industriale, culminand cu Bucurestiul. La Brasov, in noiembrie 1987, a iesit la iveala si capacitatea de represiune a regimului dar, mai ales, faptul ca mamaliga poate exploda. Invatamintele din 15 noiembrie ’87 vor fi aplicate doi ani mai tarziu, cand spetznaz-ul sovietic va intra in actiune.
Declansarea evenimentelor din decembrie ’89 a fost precedata de un fapt ocultat sistematic de „emanati”, in ultimii 10 ani. Dupa data de 10 decembrie ’89, in Romania patrund un numar fara precedent de turisti sovietici. Coloane intregi de automobile Lada, cu cate patru barbati atletici, sunt semnalate la granita cu U.R.S.S., Bulgaria si Ungaria. Un detaliu merita, deasemenea, mentionat: turistii sovietici au patruns in Romania fara pasapoarte, ceea ce dovedea o complicitate la nivel inalt. Conform unor statistici, se estimeaza la cateva mii numarul turistilor sovietici patrunsi in Romania in decembrie ’89.
Pe 13 decembrie ’89, rapoartele inspectoratelor de securitate Olt si Dolj semnalau deplasarea masiva a coloanelor de automobile Lada, cu turisti sovietici, in directia Timisoara. La o singura statie PECO, de exemplu, a fost semnalata o coloana de 12 autoturisme Lada. Turistii sovietici, atletici si sobri, au evitat orice contact cu bastinasli romani. S-a remarcat faptul ca, de regula, sovieticii evitau hotelurile, preferand sa ramana peste noapte in masini, prin parcari si campinguri. Si serviciile secrete occidentale au remarcat invazia de turisti sovietici din Romania in prima jumatate a lui decembrie ’89.
Turistii sovietici formau forta de SOC spetznaz, constituiti din operativi ai GRU, care actionau in civil (visuatniki), la care ne-am referit mai inainte. Totodata, la granitele Romaniei se semnaleaza constituirea unor forte de invazie militara straina. La granita cu U.R.S.S., in zona Galati-Braila, s-a semnalat o forta de interventie sovietica alcatuita din trupe de infanterie si tancuri. La granita cu Bulgaria, la Ruse, se semnaleaza o concentrare a unitatilor franceze GIGN. In timp ce la frontiera romano-ungara se aflau, gata de interventie, unitati vest- germane din cadrul cunoscutei forte GSG 9.
Elemente ale AVO ungar si UDB iugoslav sunt semnalate in Banat si Ardeal, in ciuda faptului ca Ceausescu, reintors la Bucuresti de la o intalnire a Pactului de la Varsovia desfasurata la Moscova (unde avusese o discutie la cutite cu Gorbaciov, care ii daduse un ultimatum privind introducerea in Romania a schimbarii, a politicii de perestroika), dispusese, subit, ca trupele de graniceri (17.000 de militari) sa treaca in subordinea Ministerului de Interne. La 1 decembrie ’89, la o sedinta a CEPEX, Ceausescu isi criticase aspru clica de potentanti. Dupa caderea regimurilor totalitare din Europa de Est, cu complicitatea vizibila a Moscovei, potentantii lui Ceausescu intelegeau insa perfect ca jocurile erau facute intre Gorbaciov si Occident, si ca zilele lui Ceausescu erau numarate.
Pe 17 decembrie, la un CEPEX de criza, Ceausescu anunta:
„Stim deja ca atat Est-ul cat si Vest-ul vor sa schimbe totul.” A doua zi pleca in Iran. La reintoarcere, pe 20 decembrie, i se spune ca la Timisoara lucrurile s-au mai calmat. Rosteste un discurs televizat din studiourile TV aflate in subsolul Comitetului Central. La sugestia, se pare, a lui Barbu Petrescu, Ceausescu organizeaza un miting a doua zi, 21 decembrie. In timpul discursului rostit de Ceausescu la mitingul din fata C.C.-ului se aud brusc tipete de femei, rapait de gloante si scrasnete de tancuri. Ce se intamplase? La mitingurile lui Ceausescu, de regula, echipa de sonorizare utiliza o banda de magnetofon cu urale, aplauze si lozinci, amplificate prin statii in intreaga zona. Pe 21 decembrie, o echipa instalata in podul Ateneului s-a cuplat la reteaua de amplificare a Pietii Palatului si, in plina cuvantare a lui Ceausescu, a introdus in statie o banda sonora inregistrata anterior, la represiunea din fata Catedralei de la Timisoara. Pe banda se aud urlete de femei, rapait de mitraliere si scrasnete de tancuri. Pe 21 decembrie, cand banda este introdusa in statia de amplificare de echipa din podul Ateneului, lumea adunata la miting aude rapaitul de gloante si urletul femeilor dinspre zona Victoriei. Cei prezenti intra in panica, refugunda-se. Ceausescu, lipsit de vizibilitate in balconul C.C.-ului, nu intelege ce se petrece si striga: „Stati linistiti tovarasi.” Elena striga si ea. Prea tarziu. Mitingul s-a spart. Alti manifestanti intra in Piata Palatului, cu pancarte anticeausiste. Se formeaza in Piata Universitatii un nucleu de rezistenta. Printre manifestanti se afla insa numerosi securisti in civil, care pozeaza in anticomunisti. Dupa-amiaza si noaptea are loc represiunea. De pe blocul Dalles si de pe fostul Carlton, echipe speciale de lunetisti trag asupra manifestantilor (conform declaratiilor locatarilor).
Avertizat, Ion Iliescu isi ia ramas bun de la colegii de la Editura Tehnica si pleaca intr-o directie secreta. S-a spus ca s-ar fi deplasat la Televiziune. Conform anchetei Antoniei Rados (op.cit.) Iliescu s-a deplasat mai intai la sediul M.Ap.N. care, cum am aratat anterior, avea legaturi telefonice cu Moscova si cu tarile membre ale Tratatului de la Varsovia. De la aparatul cu nr. 261, Iliescu a luat contact cu toate capeteniile Armatei si Securitatii, asigurandu-se mai intai de sprijinul lor, apoi a convocat o reuniune pentru orele 15.00, in biroul ministrulul Apararii. Abia dupa aceea, Iliescu a plecat in graba la TVR. Pe fir direct, M.Ap.N.-ul ramane in contact permanent cu gen. Piotr Lusev, cel care preia conducerea operatiunilor din Romania. (vezi interviul lui Militaru din „Nouvel Observateur”, mai 1990, precum si interviul cu Mihai Lupoi)
In sediul C.C.-ului, gen. StancuIescu apare pentru prima data in civil in fata lui Ceausescu, cu piciorul in ghips, si il anunta ca afara sunt muncitori, dupa ce dictatorului i se spusese tot timpul ca sunt doar niste huligani. Il convinge apoi sa paraseasca cladirea C.C., insotit de o garda civila. Desi Ceausescu putea sa plece din C.C. pe mai multe cai, Stanculescu il convinge sa ia elicopterul, solicitat insistent chiar de el. In felul acesta, masele pot vedea ca dictatorul fuge. Intre timp, Securitatea deschide emisia in televiziune. O legaturi directa, facuta dintr-o camera de la etajul 7, de langa blocul studiourilor, permite Televiziunii Romane Libere sa transmita in releu, via Praga si Belgrad, atat in Est cat si in Vest. In „Studioul 4,” sunt adusi grabnic o multime de artisti, regizori, poeti, filosofi, figuri binecunoscute, in frunte cu dizidentul Mircea Dinescu (eliberat din arestul la domiciliu de ambasadorul o!andez Stork). Toata lumea face declaratii entuziaste. Din „Studioul S”, insa, Securitatea vegheaza. La etajul II, directorul Petre Constantin, un vechi activist, este asistat de Dan Martian, lector la „Stefan Gheorghiu”, un apropiat al lui Iliescu.
Dupa regizorul Sergiu Nicolaescu, apare la TVR gen. Militaru care il cheama insistent pe Iliescu. Apare si Lupoi, omul lui Stanculescu, care ramasese la M.Ap.N., unde exista legatura directa cu Moscova. Soseste in cele din urma si Iliescu, care tuna si fulgera impotriva lui Ceausescu, la. ora aceea arestat la Targoviste. Anunta formarea „Consiliului Salvarii Nafionale” si cheama oamenii responsabili, la orele 17.00, la C.C. Dupa o jumatate de ora, Iliescu reapare, dar in „Studioul S”. Mult mai sigur pe el, apeleaza membrii de partid, disociindu-i de cel care intinase nobilele idealuri ale socialismului. Pleaca imediat, insotit de Silviu Brucan. Citeva minute dupa ce Iliescu a parasit TVR, cei din „Studioul 5” inchid emisiunea si „Studioului 4”. Pretext: s-a incins aparatura. Poetilor, filosofilor si artistilor li s-a pus astfel pumnul in gura. Rolul lor, in acreditarea lui Iliescu in ochii Romanilor, se incheiase. Nu mai era nevoie de figuratie.
In acest timp, Iliescu se grabea la intalnirea secreta de la Ministerul Apararii din Drumul Taberei, unde ii asteptau capii Armatei si Securitatii. Dupa un accident minor de masina, in Piata Victoriei, Iliescu si-a facut aparitia la Ministerul Apararii cu oarece intarziere. Generalii Stanculescu, Chitac, Mortoiu si altii ii asteptau nervosi. Sedinta secreta a debutat pe un fond de haos si neliniste: multi se intrebau ce cauta un civil, ca Iliescu, printre ei. Iliescu a cerut crearea unui organism provizoriu, care sa preia puterea in tara, pina la viitoarele alegeri. La sfarsit, l-a numit pe generalul Guse, seful Statului Major General, ca sef al comandamentului central al revolutiei, iar adjunct pe generalul Chitac, in acel moment comandantul trupelor de Securitate. I-a numit pe generali, desi in acel moment Ion Iliescu nu avea nici o functie oficiala, era un simplu cetatean, director al unci edituri de stat. Apoi, insotit deo parte dintre cel prezenti, Iliescu s-a grabit sa ajunga in Piata Palatului. ii insoteau, printre altii, Militaru, Guse, Brucan si Roman. Capitanul Lupoi, omul lui Stanculescu, le deschidea drumul prin multime. Ajuns in balconul C.C.- ului care, dupa intreruperea de o ora sij umatate a emisiei televiziunii, devenise singura tribuna a evenimentelor, Iliescu si-a modificat stilul. Saluta cu semnul victoriei, renunta la apelativul tovarasi, si se prezenta multimii drept sef al „Comitetului Salvarii Nationale”. Cum rumoarea din piata crestea, Iliescu adauga, pentru a linisti multimea: „Securitatea nu mai exista.
Trupele Ministerului de Interne au fost subordonate Armatei.” Rumoarea ostila a multimii l-a determinat insa pe Iliescu sa-si intrerupa discursul. A intervenit, salvator, gen. Guse, ca reprezentant al Armatei, care a reusit pentru moment sa mai calmeze atmosfera. Sfatuit de cei din grupul sau, Iliescu se baga iar in fata, si incearca sa castige multimea din piata cu diverse promisiuni. „Dictatorul va fi dus in fata justitiei’, a anuntat Iliescu, o afirmatie pe care curand o va regreta. Cum multimea nu reactiona pozitiv, Iliescu mai adauga cateva fraze populiste, apoi anunta: „Vom trece acum la formarea conducerii provizorii.”
Abandonind balconul, unde se va instala Dumitru Mazilu (creatorul „Forumului Cetatenesc”, dupa modelul ceh), intregul grup, cu Iliescu in frunte – afisind un aer destul de panicat – a disparut in sediul C.C.-ului.
Pentru a scapa de supravegherea permanenta si neincrezatoare a revolutionarilor lui Nica Leon si a altora, micul grup al lui Iliescu a pretextat ca avea nevoie de liniste, pentru a lucra.
Cu totii s-au baricadat in camera 226 de la etajul II, unde s-au incuiat, lasandu-l afara, in fata usii, pe post de cerber pe Cazimir Ionescu iar in interior, pe acelasi post, pe capitanul Lupoi. Din acest moment n-au mai intrat in cameri decat persoanele agreate de Ion Iliescu. Afara, pe coridor, se adunau treptat barzii vechiului regim (ca Dumitru Popescu „Dumnezeu”), dornici cu totii sa se puna la dispozitia noii puteri democratice, dar si capi ai Securitatii, dintre care cel agreat de Iliescu a fost col. Gheorghe Ardeleanu, seful unitatilor anti-tero (U.S.L.A.). Care si-a pus pe loc, la dispozitia grupului de pucisti, toti cei 1600 de oameni ai sai. „Vom rezolva treaba, asa cum s-a discutat cu Victor” (Stanculescu), i-a spus Iliescu lui Guse, in timp ce avea in mana lista cu „persoane care ar putea ocupa posturi de raspundere”.
In camera 226 isi facea acum prezenta si Virgil Magureanu, cel care asteptase grupul ore in sir, in cladire, avand mare grija ca sa ramana permanent in spatele camerei de filmare. Postat in fata unei harti, Iliescu a luat legatura telefonica cu tovarasul Stanculescu, la Ministerul Apararii, cel care tinea permanent legatura directa cu gen. Piotr Lusev si ceilalti comandanti ai Tratatului de la Varsovia. Iliescu era obligat sa o faca. Comitetul Central nu era un punct operativ de comanda militara. Doar la Ministerul Apararii existau legaturi directe, secretizate, cu toti aliatii Pactului de la Varsovia. In primul rand, cu Moscova, cu Gorbaciov. Intre timp, cei din grup dezbateau aprins firma sub care pucistii urmau sa se infatiseze natiunii si lumii. Generalul Militaru o tinea una si buna: „Dom’le, sa ramanem la Frontul Salvarii Nationale”.
Cum nimeni nu parea foarte entuziasmat, Militaru a adaugat: „Frontul Salvarii Nationale exista de sase luni!” (De fapt, el exista din 1988, cand fusese constituit conspirativ, la sugestia sovieticilor. Cum am vazut, cu sase luni mai inainte, Militaru se intalnise cu Iliescu in Parcul Herastrau pentru a-l informa de existenta Frontului, asadar ca aveau o concurenta la gratiile sovieticilor).
Iliescu, fara jena, i-a informat pe ceilalti din camera ca el luase deja legatura cu ambasada sovietica, pentru a-i lamuri „cine suntem si ce vrem”. Cel putin atit gasea de cuvinta Iliescu sa-i informeze pe cei din jur, in legatura cu convorbirea (ori convorbirile) cu sovieticii din acea zi. Sub pretextul ca sediul C.C. nu era un loc prea sigur – lipsea telefonul direct, firul rosu, cu Moscova si cu Pactul de la Varsovia – intregul grup s-a decis sa se refugieze la Ministerul Apararii, in Drumul Taberei.
Conform amintirilor publicate de Dumitru Mazilu dar si a altor marturii, se pare ca, pe drum, grupul s-a abatut mai intai pe la ambasada sovietica. Episodul este controversat, din motive usor de banuit. Totusi, lasind deoparte alte marturii, intr-un documentar realizat la Bucuresti de CNN – in care sunt infatisate si tunelurile subterane, asa cum erau cele de sub sediul C.C. si Piata Palatului, pe care Ceausescu s-ar fi putut cu usurinta evacua – se sugereaza ca grupul lui Iliescu ar fi facut o halta la ambasada, in acea seara.
Imediat dupa plecarea lui Iliescu si grupului sau din sediul C.C.-ului, in Piata Palatului rasunau primele rafale. In jurul orelor 21 cadeau primii morti. In mod subit, aparuse pericolul terorist, oameni descrisi de Iliescu ca fiind antrenati sa „traga din toate pozitiile”. Timp de doua zile, asa- zisul pericol terorist ii va permite grupulul lui Iliescu sa castige timp, cu un dublu scop: 1) sa acapareze total puterea si 2) sa scape de Ceausescu, care cunostea mult prea multe despre Iliescu, familia sa si legaturile acestora cu Moscova. La orele 23, Iliescu reapare la TVR si citeste primul comunicat al Comitetului Provizoriu al „Frontului Salvarii Nationale”. De fapt, textul fusese redactat initial de Dumitru Mazilu dar fusese modificat, pe ici pe colo prin punctele esentiale, de Silviu Brucan care nu agrease nici macar formula finala: „Asa sa ne ajute Dumnezeu”, deoarece i se parea, ca amintea prea mult de monarhie. Iliescu a mai citit o lista cu membrii Comitetului Provizoriu, lista in care el se trecuse ultimul, sugerand astfel telespectatorilor aparenta sa lipsa de apetenta pentru putere.
In realitate, lui Iliescu ii vor mai trebui inca doua zile pentru pune mana complet pe putere – doua zile in care teroristii vor trage din toate pozitiile, provocand astfel peste o mie de morti si sute de raniti, cu totii oameni nevinovati – ca si pentru a se debarasa de incomodul (in viata) Ceausescu, tinut inca din 22 decembrie, la pastrare, intr-o unitate militara de la Targoviste, dar a carui arestare nu fusese anuntata poporului decat douazeci si patru de ore mai tarziu. Timp de doua zile, in mare taina, Iliescu nu se ocupase decit cu restructurarea aparatului militar si cel al Securitatii. Ultimul, activat din 24 decembrie, cind ofiterii fostei Directii a 5-a, care avusese misiunea sa apere sediile, fusesera convocati la Ministerul de Interne. Pe 23 decembrie, in editia unica a „Scanteii poporului”, distribuita cu o remarcabila promptitudine, aparea urmatorul comunicat al lui Iliescu:
„Noi, romanii, nu dorim sa copiem modelul vecinilor nostri. Protestul nostru era indreptat impotriva lui Ceausescu, dar era in acelasi timp (un semnal) favorabil mentinerii unei etici socialiste. Avem nevoie de diversitatea de opinie si de “ordine socialista” [subl. n.].
Insotit de fidelul sau paznic, Gelu Voican Voiculescu, Ion Iliescu a mai aparut de doua ori la TVR, in dorinta de a linisti cele 4 milioane de membri de partid. Din Studioul 4 fusesera alungati intre timp artistii si poetii. Stirile erau citite de acelasi Marinescu George care citise in 22 decembrie decretul de instituire a starii de necesitate. Iliescu a anuntat ferm, cu acest prilej: „Va veni vremea unui proces drept, condus de “justitia poporului” (subl. n.).” La a doua aparitie, Iliescu a devenit mai pragmatic: „Toti civilii vor preda armele pe care le poseda pana la 25 decembrie, orele 17”, altminteri ar fi urmat sa fie considerati teroristi. Grijuliu, Iliescu a reamintit ca toate organizatiile din tara se subordoneaza Frontului Salvarii Nationale.
Apoi, instalat in biroul directorului general al Televiziunii de la etajul II si pazit de Gelu Voican Voiculescu, Iliescu a inceput sa primeasca in audiente comunisti de rang inalt. Un preot si trei tineri timisoreni, sositi cu o declaratie a „Comitetului Democratic” prin care se cereau alegeri libere si pluripartitism, au fost intimpinati cu un refuz politicos. Peste cateva zile, Comitetul Democratic va fi integrat Frontului Salvarii Nationale.
6. UN ACT ISTORIC: PE 24 DECEMBRIE ’89, INTR-UN WC DE LA M.Ap.N., CETATEANUL ILIESCU A DECIS ILEGITIM SA CONSTITUIE UN „TRIBUNAL MILITAR EXCEPTIONAL”, CARE SA JUDECE PE CEAUSESTI
Arestati, practic, inca din dupa-amiaza de 22 decembrie, sotii Ceausescu au fost tinuti, sub paza militara, la unitatea de la Targoviste. initial, pucistii au mers pe varianta suprimarii imediate a cuplului Ceausescu. Scenariul asasinarii urma sa fie declansat de parola „Recursul la metoda”.
Populatiei i s-a ascuns, cel putin douazeci si patru de ore, ca sotii Ceausescu fusesera arestati inca din dupa-amiaza zilei de 22 decembrie, si tinuti sub o paza militara sigura. Mai mult, prin televiziune s-au vehiculat in acest rastimp fel de fel de zvonuri privind urmarirea sotilor Ceausescu, si actiuni teroriste de eliberare a celor doi, care aveau doar scopul sa mentina panica in randul cetatenilor, sugerandu-li-se astfel pericolul pe care il reprezenta, in continuare, un Ceausescu in viata.
Pe 24 decembrie, planul „Recursul la metoda” a fost insa abandonat: se pare ca, la Moscova, Gorbaciov staruia inca din 22 decembrie pentru un proces al fostului dictator, in locul unui simplu asasinat. Acesta este si motivul pentru care planul „Recursul la metoda” nu a fost pus in practica, intre 22 si 24 decembrie. Ion Iliescu a luat decizia istorica de a constitui un tribunal militar exceptional, care sa-i judece pe sotii Ceausescu, in W.C.-ul din apropierea cabinetului ministrului Apararii din Drumul Taberei, unde grupul pucist se refugiase. In susurul apei de la W.C., Iliescu credea ca decizia va fi mai bine protejata si evitate, astfel, surprizele.
Miza era imensa: lichidarea fizica a sotilor Ceausescu, cei care stiau prea multe despre Iliescu si grupul de pucisti. Decretul, redactat si semnat de Iliescu pe 24 decembrie 1989, fara numar de inregistrare, decidea – in numele Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN) din Romania – instituirea unui Tribunal Militar Exceptional care sa procedeze de urgenta (subl. n.) la judecarea faptelor comise de Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena.
Acest document istoric este semnat de Ion Iliescu, in calitate de presedinte al Comisiei Frontului Salvarii Nationale (subl. n.). Numai ca la data de 24 decembrie 1989, CFSN-ul nici macar nu exista! Asa cum se stie, prima intrunire a CFSN a avut loc abia patru zile mai tarziu, pe 28 decembrie, la Palatul Victoria. Nici atunci Ion Iliescu nu a fost ales presedinte al CFSN. Rezulta ca Iliescu a semnat ilegitim – printr-o tipica uzurpare de titlu – un document ilegal, lovit de nulitatea absoluta din punct de vedere juridic.
Prima Consecinta: Tribunalul Militar Exceptional care i-a judecat pe sotii Ceausescu la Targoviste, datorita semnaturii ilegitime a lui Ion Iliescu pe decretul de constituire, este la randul sau ilegal.
A doua consecinta: sotii Ceausescu n-au fost executati dupa un proces, ci asasinati. Gelu Voican Voiculescu a sustinut, ulterior ca sa-si salveze tovarasul de drum, cum ca: „Acest decret a ramas scris de mana din ratiuni de protectie a secretului, neriscandu-se dactilografierea”. Ceea ce a urmat nu este, de asemenea, prea bine cunoscut opimei publice. Astfel, deplasarea la Targoviste, unde urma sa aiba loc procesul, a asa-zisului Tribunal Militar Exceptional, s-a facut cu cinci elicoptere. Intr-unul din elicoptere se aflau cele doua prelate verzi, in care urmau sa fie infasurate cadavrele sotilor Ceausescu. Asadar; se stia inca inaintea procesului ca sotii Ceausescu urmau sa fie ucisi. Procesul nu a fost decat o mascarada, pusa la cale de Iliescu.
Dupa aterizare, in timp ce gen. Victor Stanculescu se ocupa de detaliile executiei, Gelu Voican a cerut ca procesul sa nu dureze mai mult de 10-15 minute. Detaliile procesului se cunosc. Interesante sunt insa concluzule profesorului legist francez Louis le Riboux privind momentul si conditiile in care sotii Ceausescu au fost impuscati.
Dupa executie, cadavrele celor doi au fost aduse, infasurate in prelate, cu elicopterul, pana la stadionul Ghencea, unde au fost abandonate, in timp ce Stanculescu si Voican Voiculescu s-au dus la o gustarica. In realitate, asa cum demonstreaza o videocaseta, cadavrele celor doi, infasurate in prelate, au fost plimbate prin cladirea C.C., si in alte institutii, unde au fost expuse, deoarece multi nu credeau ca Ceausestii fusesera impuscati, in ciuda filmului prezentat pe 25 decembrie, intr-o versiune prescurtata, la TVR. Cert este ca abia a doua zi dimineata, la ora 8, trupurile sotilor Ceausescu au fost aduse la morga Spitalului Militar, unde cadavrul lui Ceausescu se pare ca a fost profanat de un autopsier, curios „sa vada p…a, cu care fostul dictator a f..t o tara timp de 24 de ani”.
Din dimineata de 26 decembrie pana in 30 decembrie 1989, cand s-a decis inhumarea, cadavrele Ceausestilor au ramas sigilate in instalatia frigorifica de la morga. De inmormintarea celor doi s-a ocupat tot Gelu Voican Voiculescu, in calitatea sa de viceprim- ministru, cu prietena sa Cerasela Baijac Demetrescu, care a sterpelit cu aceasta ocazie bijuteriile Elenei Ceausescu.
Au mai asistat: Mugurel Florescu, lt. maj. Trifan Matenciuc si col. Ion Baiu, cel care a asigurat, ca si la Targoviste, filmarile. De procurarea sicrielor se ocupase, anterior gen. Stanculescu, fostul protejat al familiei Ceausescu. Ambele cadavre au fost perchezitionate de Cerasela Baijac, grijulie mai ales cu cadavrul Elenei. Apoi, ambele cadavre au fost acoperite cu pinze de cearceaf. Mai intii s-a pus capacul peste cosciugul Elenei. Apoi peste cosciugul lui Nicolae Ceausescu, pe care Voican, prudent, a desenat cu o creta semnul lui Marte. Langa fiecare groapa se gaseau dale din beton si cate o roaba cu ciment. Groparilor li se spusese ca era vorba despre doi colonei in rezerva, ucisi de teroristi.
Ceausestilor nu li s-au pus cruci: fusesera uitate la morga. Pentru asasinarea Ceausestilor s-au intocmit doua dosare, care poarta acelasi numarul: 1/SP 1989. Nu vom intra in detalii privind continutul acestor doua dosare, precum si implicarile lor. Vom mentiona doar un singur detaliu: certificatele medicale, prin care se constata decesul sotilor Ceausescu, ca si actele de deces, au fost eliberate fara autopsiere si fara actele de identitate ale celor doi.
Astfel, in absenta buletinelor de identitate, toate celelalte acte eliberate de medicul constatator, Vladimir Belis, si de notarul Sectorului 1 Bucuresti, Adrian Toma, sunt ilegale.
Exact ca decretul, semnat ilegitim prin uzurpare de titlu, de Ion Iliescu, prin care s-a constituit asa-zisul Tribunal Militar Exceptional, care i-a trimis la moarte pe sotii Ceausescu. Numai pentru ca acestia sa nu poata dezvalui public ceea ce stiau despre proaspatul emanat, si despre firul rosu care il lega, inca din tinerete, pe Ion Iliescu de Kremlin.
[…] aug 2014: Decembrie 1989 – lung prilej de vorbe și ipoteze: In Ungaria, istoricul Istvan Nemeskurty ajungea la urmatoarea concluzie: Ceea ce am trait noi nu a […]
Lol!!!! Cum zice fiu’miu!
e vorba de textul lui
Vladimir Alexe, “KGB si revolutiile din Europa de Est” Ziua, 19 noiembrie 1999 si 20 decembrie 1999
Pentru cominternistul sionist care ne amenință: Dar pe mama mă-tii n-o pui și pe ea la dosar, derbedeule?!
COMENTARIU ȘTERS
REIMPROSPATAREA ILEGALITATILOR UNIUNII EUROPENE COMISE DE LEGIFERARILE EI CARE INCALCA DREPTURILE OMULUI
COMENTARIU MAI VECHI, DAR EXTREM DE IMPORTANT DE RECITIT, INCLUSIV DE CATRE CEI CE NE PLANUIESC INCA UN PROCES DE CIRC AL MAIMUTELOR IUDEO-BOLSHEVICE – dar care uita ca ne-am obisnuit si ca stim exact la ce sa ne asteptam din partea unor criminali cu asa traditie veche si bogata!
un_roman says:
February 1, 2013 at 7:01 am
SOS ! Asta ce mai este ???? Stiati ?
Conform deciziei UE, Israelul controlează datele personale ale românilor!
MONITORIZAREA ROMANILOR DE TIP
BOLSEVIC-MODERN , VIA ISRAEL
IATA DE CE INSISTA GUVERNANTII NOSTRI SA COLECTEZE TOATE DATELE PERSONALE ALE ROMANILOR:
Conform deciziei UE, Israelul controlează datele personale ale românilor!
Iata ultimul “beneficiu” al apartenentei noastre la noua Uniune Sovietica, adica UE: absolut toate datele noastre personale, urmeaza sa fie transferate pentru “pastrarea în siguranta deplina”, statului Israel. Fireste, ele vor fi tinute la curent în timp real. De ce se face asta? Asa, pentru ca baietii pot sa o faca! Nu se ofera absolut nici o justificare pentru aceasta aberanta masura anti-libertate si nici nu este vorba de vre-o reciprocitate.
Nu întreaba nimeni dintre “reprezentantii” nostri ce treaba are statul evreu cu numele, chipurile si vârsta copiilor nostri, cu parerile noastre politice si cu starea de sanatate a românilor precum rezultata din fisele de asigurare ale CAS? Dar cu veniturile noastre si cu numerele de telefon sunate, cu rudele si prietenii nostri, bagati împotriva vointei lor într-o uriasa baza relationala de date?
Domnilor politicieni de la putere,de-aceea am intrat noi în UE, ca sa ne dati pe tava unora care nu au nici o treaba cu Europa, înafara faptului ca ne cumpara literalmente tara de sub noi si înfaptuiesc în ascuns planuri secrete de colonizare a României, împreuna cu guvernantii nostri ?
Are cineva idee daca romanii au fost pusi la curent cu faptul ca, pe 31 ianuarie CE a aprobat transferul datelor personale ale cetatenilor tarilor membre, catre Israel ? Decizia adoptata pe 31 ianuarie 2011 prin care se prevede transferul datelor personale ale cetatenilor CE catre Israel explica faptul ca acest Stat raspunde directivei 95/46 privind protectia datelor. Justificarea deciziei nu apare in text.
Comisarii nostri au fost de acord cu aceasta decizie? Cum se justifica hotararea?
Date personale inseamna numerele de telefoane,conturile bancare,datele de sanatate, familia, deplasarile.. TOATE datele pe care guvernele statelor membre le colecteaza despre noi.
Toate Statele trebuie sa puna in aplicare directiva 95/46 in termen de trei luni….
Iata textul in cauza, pentru cititorii care nu cred cele relatate mai sus:
Decizia Comisiei
din 31 ianuarie 2011
în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind nivelul de protecție adecvat asigurat de Statul Israel privind prelucrarea automată a datelor cu caracter personal
[notificată cu numărul C(2011) 332]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/61/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [1], în special articolul 25 alineatul (6),
După consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,
întrucât:
(1) În temeiul Directivei 95/46/CE, statelor membre li se cere să ia măsuri astfel încât transferul datelor cu caracter personal către o țară terță să poată avea loc numai în cazul în care țara terță în cauză asigură un nivel adecvat de protecție și în cazul în care legile statelor membre care pun în aplicare alte dispoziții ale directivei sunt respectate înainte de transfer.
(2) Comisia poate constata că o țară terță asigură un nivel adecvat de protecție. În acest caz, datele cu caracter personal pot fi transferate din statele membre fără să fie nevoie de garanții suplimentare.
(3) În temeiul Directivei 95/46/CE, nivelul de protecție a datelor trebuie evaluat ținând seama de toate împrejurările care au legătură cu o operațiune de transfer de date sau cu o serie de operațiuni de transfer de date și acordând o atenție specială mai multor elemente relevante pentru transfer, enumerate la articolul 25.
(4) Având în vedere diferitele abordări privind protecția datelor din țările terțe, evaluarea caracterului adecvat trebuie efectuată și orice decizie în temeiul articolului 25 alineatul (6) din Directiva 95/46/CE trebuie adoptată și pusă în aplicare astfel încât să nu creeze discriminări arbitrare sau nejustificate față de țările terțe în care există condiții similare ori între acestea, și să nu se constituie o barieră mascată în calea comerțului, ținând seama de angajamentele internaționale actuale ale Uniunii Europene.
(5) Sistemul juridic din Statul Israel nu dispune de o constituție scrisă, însă Curtea Supremă din Statul Israel a acordat un statut constituțional anumitor “legi de bază”. Această “legislație de bază” este completată de o jurisprudență extinsă, întrucât sistemul juridic israelian aderă în mare măsură la principiile dreptului comun. Dreptul la protecția vieții private este inclus în legislația de bază: “Demnitate umană și libertate”, în secțiunea 7.
(6) Standardele legale pentru protecția datelor cu caracter personal în Statul Israel sunt bazate în mare parte pe standardele stabilite prin Directiva 95/46/CE și sunt prevăzute în Legea privind protecția vieții private 5741-1981, modificată ultima dată în 2007 pentru a stabili noi cerințe privind prelucrarea datelor cu caracter personal și organizarea detaliată a autorității de supraveghere.
(7) Legislația în domeniul protecției datelor este completată, de asemenea, de decizii guvernamentale privind punerea în aplicare a Legii privind protecția vieții private 5741-1981 și organizarea și funcționarea autorității de supraveghere, bazată în mare parte pe recomandările formulate în raportul adresat Ministerului Justiției de către Comitetul de examinare a legislației în ceea ce privește bazele de date (raportul Schoffman).
(8) Mai multe instrumente juridice care reglementează diferite sectoare, precum legislația din sectorul financiar, reglementările în domeniul sănătății și registrele publice, conțin, de asemenea, dispoziții privind protecția datelor.
(9) Standardele juridice în materie de protecție a datelor aplicabile în Statul Israel includ toate principiile de bază necesare pentru a asigura un nivel adecvat de protecție a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal din bazele de date automatizate. Capitolul 2 din Legea privind protecția datelor 5741-1981, care prevede principiile de prelucrare a datelor cu caracter personal, nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal din bazele de date neautomatizate (bazele de date manuale).
(10) Aplicarea standardelor juridice în materie de protecție a datelor este garantată prin căi de atac de ordin administrativ și judiciar, precum și printr-un control independent exercitat de autoritatea de supraveghere, și anume de Autoritatea privind legislația, informația și tehnologia din Statul Israel (ILITA), care este învestită cu atribuții de investigație și intervenție și care acționează în deplină independență.
(11) Autoritățile israeliene responsabile de protecția datelor au dat explicații și asigurări referitoare la modul în care trebuie interpretată legislația israeliană și au confirmat că legislația israeliană privind protecția datelor este pusă în aplicare conform acestei interpretări. Prezenta decizie ține seama de explicațiile și asigurările respective și este, prin urmare, condiționată de acestea.
(12) Prin urmare, ar trebui să se considere că Statul Israel asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal, astfel cum este prevăzut în Directiva 95/46/CE, în ceea ce privește transferurile internaționale automatizate de date cu caracter personal din Uniunea Europeană către Statul Israel sau transferurile neautomatizate supuse unor prelucrări automatizate în Statul Israel. Pe de altă parte, transferurile internaționale de date cu caracter personal din UE către Statul Israel, atunci când atât transferul în sine, cât și prelucrarea ulterioară a datelor se efectuează exclusiv prin mijloace neautomatizate, nu intră sub incidența prezentei decizii.
(13) Pentru a asigura transparența și pentru a garanta capacitatea autorităților competente ale statelor membre de a asigura protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal, trebuie specificate circumstanțele excepționale în care poate fi justificată suspendarea anumitor fluxuri specifice de date, fără a aduce atingere constatării unui nivel adecvat de protecție.
(14) Constatările prezentei decizii privind nivelul adecvat de protecție se referă la Statul Israel, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internațional. Transferurile ulterioare către un destinatar din afara Statului Israel, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internațional, ar trebui considerate transferuri de date cu caracter personal către țări terțe.
(15) Grupul de lucru pentru protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, stabilit în temeiul articolului 29 din Directiva 95/46/CE, și-a dat avizul favorabil cu privire la nivelul adecvat de protecție a datelor cu caracter personal în ceea ce privește transferurile internaționale automatizate de astfel de date din Uniunea Europeană sau transferurile neautomatizate supuse unor prelucrări automate în Statul Israel. În avizul său favorabil, grupul de lucru a încurajat autoritățile israeliene să adopte noi dispoziții care să extindă aplicarea legislației israeliene la bazele de date manuale, care să recunoască în mod explicit aplicarea principiului proporționalității la prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul privat și care să interpreteze excepțiile pentru transferurile internaționale de date în conformitate cu criteriile prevăzute în documentul său de lucru privind interpretarea comună a articolului 26 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE [2]. Acest aviz a fost luat în considerare pentru pregătirea prezentei decizii [3].
(16) Comitetul instituit în temeiul articolului 31 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele acestuia,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În sensul articolului 25 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE, se consideră că Statul Israel oferă un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Uniunea Europeană în ceea ce privește transferurile internaționale automate de date cu caracter personal din Uniunea Europeană sau în cazul transferurilor neautomate, dacă aceste sunt supuse unor prelucrări automate în Statul Israel.
(2) Autoritatea israeliană competentă în materie de supraveghere a aplicării standardelor juridice privind protecția datelor în Statul Israel este “Autoritatea privind legislația, informația și tehnologia din Statul Israel (ILITA)”, menționată în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
(1) Prezenta decizie se referă exclusiv la nivelul adecvat de protecție oferit în Statul Israel, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internațional, în vederea îndeplinirii cerințelor de la articolul 25 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE și nu aduce atingere altor condiții sau restricții care pun în aplicare alte dispoziții din directiva menționată anterior care se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal în statele membre.
(2) Prezenta decizie se aplică în conformitate cu dreptul internațional. Aceasta nu aduce atingere statutului Înălțimilor Golan, Fâșiei Gaza și Cisiordaniei, inclusiv Ierusalimului de Est, astfel cum este definit în conformitate cu dreptul internațional.
Articolul 3
(1) Fără a aduce atingere atribuțiilor lor de a lua măsuri pentru a asigura respectarea dispozițiilor naționale adoptate în temeiul unor alte dispoziții decât cele prevăzute la articolul 25 din Directiva 95/46/CE, autoritățile competente din statele membre își pot exercita atribuțiile pentru a suspenda fluxurile de date către un destinatar din Statul Israel în vederea protejării persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora, în următoarele cazuri:
(a) atunci când o autoritate israeliană competentă a stabilit că destinatarul încalcă standardele de protecție aplicabile; sau
(b) atunci când este foarte probabil ca standardele de protecție să fie încălcate, există motive întemeiate să se creadă că autoritatea israeliană competentă nu ia sau nu va lua măsuri adecvate și în timp util pentru a rezolva cauza respectivă, continuarea transferului ar crea un pericol iminent de prejudiciere gravă a persoanelor în cauză, iar autoritățile competente din statul membru au depus eforturi rezonabile în aceste circumstanțe de a avertiza partea responsabilă de prelucrarea datelor din Statul Israel și i-au oferit posibilitatea de a răspunde.
(2) Suspendarea încetează de îndată ce sunt asigurate standardele de protecție, iar autorității competente din statele membre în cauză i se aduce la cunoștință acest lucru.
Articolul 4
(1) Statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la măsurile luate în temeiul articolului 3.
(2) Statele membre și Comisia se informează reciproc cu privire la cazurile în care măsurile luate de autoritățile israeliene răspunzătoare de respectarea standardelor de protecție nu asigură această respectare a standardelor.
(3) În cazul în care informațiile culese în temeiul articolului 3 și al alineatelor (1) și (2) din prezentul articol demonstrează că un organism însărcinat cu asigurarea respectării standardelor de protecție în Statul Israel nu își îndeplinește eficient rolul, Comisia informează autoritatea israeliană competentă și, în cazul în care este necesar, prezintă un proiect de măsuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE în vederea abrogării sau suspendării prezentei decizii ori a limitării domeniului de aplicare a acesteia.
Articolul 5
Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentei decizii și raportează orice constatare pertinentă comitetului înființat în temeiul articolului 31 din Directiva 95/46/CE, incluzând orice dovadă care ar putea afecta constatarea de la articolul 1 din prezenta decizie conform căruia protecția datelor în Statul Israel este adecvată, în sensul articolului 25 din Directiva 95/46/CE, precum și orice dovadă din care rezultă că prezenta decizie este aplicată în mod discriminatoriu. Comisia va monitoriza, în special, prelucrarea datelor cu caracter personal în bazele de date manuale.
Articolul 6
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii în termen de 3 luni de la data notificării acesteia.
Articolul 7
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 31 ianuarie 2011.
Pentru Comisie
Viviane Reding
Vicepreședinte
[1] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
[2] Documentul WP114 din 25 noiembrie 2005.
Disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/justice_home/fsj/privacy/docs/wpdocs/2005/wp114_en.pdf
[3] Avizul 6/2009 privind nivelul de protecție a datelor cu caracter personal în Israel. Disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/justice_home/fsj/privacy/docs/wpdocs/2009/wp165_en.pdf
————————————————
–
ANEXĂ
Autoritatea competentă în materie de supraveghere menționată la articolul 1 alineatul (2) din prezenta decizie:
The Israeli Law, Information and Technology Authority (Autoritatea privind legislația, informația și tehnologia din Statul Israel)
The Government Campus
9th floor
125 Begin Rd.
Tel Aviv
Israel
Adresa poștală:
P.O. Box 7360
Tel Aviv, 61072
Tel.: +972-3-7634050
Fax: +972-2-6467064
E-mail: ILITA@justice.gov.il
Site: http://www.justice.gov.il/MOJEng/RashutTech/default.htm
Planul de distrugere a ROMANIEI (1)
https://www.causes.com/posts/909514?conversion_request_id=114981626&ctag=095bd83f8931c018dbc3717b8013fa40cb&ctoken=Rgnzxu6gnoaqM_BGN9cuOqQaK47XOPlWbrbFlt2jzPkkQmQVapBRc6hZhBlaSfSWInfSFwmpESAHLFQ5hh18vfSIVcCGUyeV&message_id=4c7a1c485916aad2951394dd73bb82d9%40causes.com&uid=155388846&utm_campaign=user_post_mailer%2Ftrending.cb_56091&utm_content=preview_article&utm_medium=email&utm_source=causes
Planul de distrugere a ROMANIEI 1
https://www.youtube.com/watch?v=OveLl3OXSv8
Distrugere dirijata
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare.
Am depasit 200 de miliarde datorii externe?
CE S-A CONSTRUIT IN 25 DE ANI???
S-AU DISTRUS, JEFUIT, VANDUT SI VANDALIZAT IN 20 DE ANI :
1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu
gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara
41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a
combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
70 Combinatul minier Suceava Suceava
71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
86 Intreprinderea salina Praid Harghita
87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
94 Trustul petrolului Pitesti Arges
95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis
109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt
121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a
centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei
inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
171 Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis
172 Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti
173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a
centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
176 Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj
177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti
186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
190 Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare
191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
192 Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova
193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor
198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud
200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin
201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
206 Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj
207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
208 Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu
209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
210 Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti
211 Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti
212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
214 Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov
215 Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila
216 Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi
217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
222 Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
223 Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti
224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei
inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov
225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
235 Santierul Naval Braila Braila
236 Santierul Naval Constanta Constanta
237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a
centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei
inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
336 Combinatul chimic Victoria Brasov
337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a
centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei
inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea
proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a
centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti
591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava
620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si
a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj
636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
646 Intreprinderea textila “Intex” Paul esti Prahova
647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti
662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune
economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta
743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a
centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti
811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si
a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si
a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
844 Intreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea Bihor
845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
846 Intreprinderea “11 Iunie” Galati Galati
847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
849 Intreprinderea “Jiul” Bals Olt
850 Intreprinderea “Flacara” Ploiesti Prahova
851 Intreprinderea de masini casnice emailate “23 August” Satu Mare
852 Intreprinderea “Emailul rosu” Medias Sibiu
853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
854 Intreprinderea “Flamura rosie” Sibiu Sibiu
855 Intreprinderea “Metalurgica” M. Bucuresti
856 Intreprinderea “Inox” M. Bucuresti
857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si
a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
867 Intreprinderea poligrafica “13 Decembrie 1918″ M. Bucuresti
868 Intreprinderea poligrafica “Informatia” M. Bucuresti
869 Intreprinderea poligrafica “Arta grafica” M. Bucuresti
870 Intreprinderea poligrafica “Filaret” M. Bucuresti
871 Intreprinderea poligrafica “Buletinul Oficial” M. Bucuresti
872 Casa de discuri “Electrecord” M. Bucuresti
873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria
alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune
economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
881 Intreprinderea “Tehnoutilaj” odorhei Harghita
882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie
a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
955 Intreprinderea pentru producerea si industriali
De aici rezulta ca Walter Neulander Roman (tatal lui Petrica Roman Git Lung) a fost un copilas cu tancurile lui sovietice, pe linga Petrica…sa mai zici ca ce naste din pisica NU maninca soareci!
Are cumva Petre Roman – si el acolo – vreun dosarel la DNA? N-are! oare de ce khazarul nostru n-are! ca:
„Toate lumea are nare, numai cirnul n-are nare.”
Lasati asta si sa trecem la treaba! Ce facem ca ungurii vor presedinte pe trei judete?
Dacă nu aveți nimic împotrivă, aș candida eu!
Superb! Sustinem cu totul!!!!!
Doamne, ajuta Romania si Neamul Romanesc!
De acord! Doamne Ajuta!
Dar ce facem cu finantarea domnului Coja? La capitolul asta „forurile superioare” stau cam prost!
Ati vazut ce-a patit sarcu’ data trecuta cind a candidat!
Candidatura la acest post tine de un proces pragmatic, clar, de natura protestanta, rece, fara emotii…doar bani si extrem de multi… BANII FURNIZEAZA CERNEREA celor alesi de EI.
Suntem mult prea imbibati de DUHUL ACESTOR VREMURI cu o majoritate covirsitoare de indobitociti fara sanse de recuperare.
Aici este problema.
Nu ungurii ,ci evreii infiltrati in secuime ,sponsorati de Soros ! Bagati la cap ! Gabor Vona instigatorul Jobik este evreu iar coada de topor locala BorbeLy Laszlo jidan ,sau invers …! Cu siguranta ca bozgorii sint jidanii -cei fara tara !
Moro,
Cred ca esti un mister pentru toti!
Ce conteaza cine „e de vina”?
Poporul este obisnuit sa fie SUB CINEVA, ca daca nu-i turcu, atunci este tatarul, sau neamtul sau rusul, grecul, sau unul sau altul sau IMPREUNA.
Ce importanta are? Ce anume rezolvi facindu-i pe unii si altii albie de porci?
Lumea treptat devine imuna la aratatul cu degetul.
Lasa mai Citadela ca nimeni nu se obisnuieste sa traiasca sub teroare cuiva, si’i f. bine sa se arate, cat se mai poate, vinovatii!
Lasa mai Citadela ca nimeni nu se obisnuieste sa traiasca sub teroare cuiva, si’i f. bine sa se arate, cat se mai poate, vinovatii! Tare nu’ti place „misterul Moromete” , pai ia si citeste’l pe Nea Marin Preda sa vezi ce’o sa’ti placa :).
Subscriu!
Precis ca in felul acesta au actionat evreii la revolutie in Romania .Pe baza de agenti activi direct si indirect http://www.michelcollon.info/Les-sayanim-des-agents-dormants.html?lang=fr
Se pune la dosar!!!!!
Mai Yanke ben zona , lech timtzotz zain !……………. Pune-o si p-asta la dosar ! He ,he .he !
Lol!!! Cum zice fiu’mio!