Iată traducerea unui articol din presa alternativă occidentală – această știre probabil nu va fi niciodată difuzată în media oficială la ordin :

Zborul MH 17 – 10 întrebări adresate de Moscova, Kievului

În timp ce presa occidentală abundă în ipoteze, acuzații și speculații, în cazul tragediei zborului MH 17, suntem obligați să constatăm că niciun titlu important, n-a găsit util să aducă la cunoștința publicului cele 10 întrebări ale vice-ministrului apărării, Anatoly Antonov, adresate autorităților ucrainiene, privind anumite aspecte ale acestui incident.

În declarațiile sale, făcute canalului Russia Today, difuzate la 18 Iulie 2014, vice-ministrul rus al apărării se întreabă intre altele, cum au putut să ajungă anumite țări occidentale „la numai 24 de ore după faptul petrecut” la concluzia că Rusia ar fi implicată în prăbușirea avionului de linie malaezian, ce-a costat viata a aproape 300 de persoane …

Observând că nu există dovezi care să susțină aceste alegații, vice-ministrul rus al apărării a estimat că ele provin dintr-un război mediatic declanșat împotriva Federației Ruse și forțelor sale armate.

Vice-ministrul rus a formulat Kievului 10 întrebări „simple” asupra cărora media atlantistă păstrează o profundă tăcere :

1. Imediat după tragedie, autoritățile ucrainiene, au atribuit la modul firesc responsabilitatea forțelor de autoapărare [federaliștilor]. Pe ce anume își fondează acestea acuzațiile ?

2. Poate furniza Kiev-ul toate detaliile asupra utilizării lansatoarelor sistemelor BUK (sistem de apărare antiaeriană, compus din rachete sol-aer cuplate la un modul complex de radar, capabil să urmărească mai multe ținte simultan) în zona de confruntare ? Și – lucru esențial – de ce aceste sisteme antiaeriene au fost dislocate, devreme ce insurgenții nu poseda avioane ?

3. Pentru ce autoritățile din Kiev nu fac nimic pentru a institui o comisie internațională ?

4. Ar accepta forțele ucrainiene ca comisari internaționali să facă un inventar al stocului de rachete aer-aer și sol-aer, inclusiv a celor deja utilizate ?

5. O eventuală comisie internațională ar putea avea acces la graficele deplasărilor avioanelor de război ucrainiene corespunzând zilei când a avut loc tragedia ?

6. Pentru ce controlorii aerieni ucrainieni au autorizat avionul să se îndepărteze de la cursul utilizat în mod normal spre nord, și să se aproprie de la denumita „zona de operație antiteroristă”?

7. Pentru ce spațiul aerian deasupra zonei de război n-a fost închis zborurilor civile, mai ales că nu este acoperită în întregime de radarele sistemelor de navigație ?

8. Ce poate declara oficial Kiev-ul în legătură cu comentariile postate pe rețelele sociale, ale unui controlor aerian spaniol, lucrând în Ucraina, privind prezența a două avioane militare ucrainiene ce-ar fi zburat alături de Boeing-ul 777 pe teritoriul Ucrainei ?

9. De ce Serviciul de securitate Ucrainian (SBU) este interesat de înregistrările comunicațiilor intre controlorii aerieni ucrainieni și echipajul Boeing-ului, precum și de sistemele de stocare a datelor radarelor ucrainiene, și nu așteaptă participarea unor anchetatori internaționali ?

10. Ce învățăminte a tras Ucraina din incidentul similar survenit în 2001, când un avion rus Tu-154 s-a prăbușit în Marea Neagră ? Atunci, autoritățile ucrainiene au negat orice implicare a forțelor armate ucrainiene, până în momentul când o evidență irefutabilă a demonstrat oficial implicarea Kievului.

Înaintea declarațiilor vice-ministrului, ministerul rus al apărării, a revelat că 27 de sisteme de apărare antiaeriană BUK-M1 aparținând armatei ucrainiene, au fost dislocate în regiune, înaintea incidentului.

Ministerul rus al apărării, a mai anunțat că itinerarul avionului și locul prăbușirii se găseau în raza de acțiune a două baterii DCA ucrainiene cu rază lungă, și a trei sisteme de rachete sol-aer BUK-M1deasemenea ucrainiene, și că instalațiile ruse au înregistrat funcționarea unui radar de apărare antiaeriană ucrainian, chiar în ziua prăbușirii.

Niciuna din aceste informații difuzate oficial de Rusia n-a fost menționată în presa atlantistă. Aceasta n-a găsit de-asemenea important de reprodus nici declarațiile procurorului general ucrainian, Vitaly Yarioma, când acesta a declarat la câteva ore după catastrofă, că militarii ucrainieni au informat președintele Poroshenko asupra faptului că rebelii federaliști n-au reușit niciodată să pună mâna pe sisteme de rachete antiaeriene ucrainene.

Intre timp nu putem decât constata că tapajul mediatic în jurul catastrofei zborului MH 17 și imaginile prezentate în buclă în media occidentala, arătând zona prăbușirii, sunt destinate în fapt disimulării faptului că Kiev își continuă ofensiva asupra orașelor Lugansk și Donietsk în care numeroși civili și-au găsit moartea, sub focul artileriei ucrainiene.

sursa : http://www.voltairenet.org/article184808.html

Diogene