Dumitru Buta
115 aprobate
Dumitrubuta189@yahoo.com
79.115.35.54
.
.
De ce in Ungaria evreii nu vor sa fie o minoritate
În Ungaria, unde la 1 octombrie a început recensământul, există 13 minorităţi sau etnii recunoscute legal. Ele figurează pe foaia de recensământ, fiind introduse în plus alte grupări etnice noi ca arabii sau chinezii care trăiesc în număr mare în ţară. Evreii nu se află nici printre cele 13 minorităţi şi nici în altă categorie. De aceea, este foarte greu de stabilit care este numărul lor real (se afirmă că ar fi în jur de 100.000, dar este o aproximaţie). Doar în ceea ce priveşte religia, mozaismul se află printre cultele recunoscute, acolo pot să se declare cei care-i aparţin, dar a aparţine de mozaism nu te obligă să te declari în mod automat evreu. Numărul celor ce îşi asumă religia mozaică este de câteva mii, departe de a reflecta adevărata pondere a evreilor unguri. Din punct de vedere organizatoric comunităţile evreieşti de cult (sau o parte dintre ele) activează sub egida MAZSIHISZ, (Uniunea Comunităţilor Evreieşti din Ungaria) , ea este reprezentantul oficial al evreilor în relaţiile cu organismele de stat, dar – la ora actuală – este contestată de mulţi, afirmându-se că nu reprezintă decât un mic procent. În ultimii ani, în Ungaria au apărut şi organizaţii ale ortodoxismului unei linii mai dure, dar şi ale curentului reformist la care aderă mai ales tineri.

Dar oare de ce nu se constituie evreii într-o minoritate? Cu ani în urmă, când atitudinile, manifestările antisemite din Ungaria nu erau atât de pronunţate ca astăzi şi formaţiunea “Jobbik” abia se organiza, având puţini aderenţi, l-am întrebat pe preşedintele MAZSIHISZ, Péter Feldmájer, despre acest lucru.

I-am descris situaţia din România unde evreii sunt în acelaşi timp etnie şi cult şi avantajele acesteia, inclusiv faptul că are reprezentare parlamentară. Atunci mi-a răspuns cu este vorba de tradiţie, că în general în Ungaria evreii nu s-au considerat etnie, ei erau maghiari, că nu vor să-şi schimbe statutul, uitând cumva că guvernele interbelice şi din perioada celui de-al doilea război mondial nu au ţinut cont de opţiunea lor, supunându-i legilor rasiale şi , în ultimă instanţă, deportându-i la Auschwitz . Dar există şi unii care ar dori acordarea statutului de minoritate pentru evrei, s-a format chiar un grup de iniţiativă, erau necesare 1000 de semnături pentru a cere parlamentului fixarea pe ordinea de zi şi dezbaterea problemei statutului evreilor. La prima vedere, mi s-a părut că nu e greu să se adune cele 1000 de semnături, dar m-am înşelat,., iniţiativa nu s-a concretizat.

Acum, înainte de recensământ, tocmai MAZSIHISZ a cerut ca, deşi nu există pe formular etnia evreiască, oamenii să se declare şi unguri şi evrei. Propunerea a fost respinsă, în primul rand oficial deoarece nu există opţiunea dublei etnii, dar nici evreii nu au agreat ideea. Firesc, acum explicaţia dată de mulţi este mai plauzibilă, când are loc o intensificare a a manifestărilor antisemite în Ungaria, a te declara evreu nu este prea plăcut. Tot prin această logică se explică şi respingerea reprezentării separate în parlament, împreună cu celelalte etnii, în condiţiile în care după decenii de aşteptări, va fi legiferată prezenţa unor deputaţi ai minorităţilor în parlament..Şi această situaţie – argumentează unii – i-ar provoca pe antisemiţi.

Sigur că forma ideală de a fi ales deputat este să faci parte dintr-un partid politic , ale cărui interese, platformă, ideologie să le reprezinţi în parlament. În fond, în afara unei comunităţi pe bază de etnie, membrii unei minorităţi pot avea cele mai variate orientări politice. Dar acest obiectiv se poate realize numai dacă în programul partidului politic respectiv există un capitol dedicat chestiunilor minorităţilor sau dacă minorităţile se bucură de drepturi extinse şi le sunt satisfăcute cerinţele rezonabile care le asigură menţinerea culturii proprii. Din păcate, cel puţin în zona noastră, suntem departe de situaţia ideală, iar în ce-i priveşte pe evrei, antisemitismul îi afectează din nou şi chiar dacă un deputat evreu care reprezintă etnia, nu poate face mare lucru, el poate ridica problema în parlament, aduna susţinători, vota rezoluţii sau condamnări, nemaivorbind de alte aspecte comune comunităţilor evreieşti din Europa centrală şi de est. Aşa că, cel puţin din punctul meu de vedere, nu înţeleg reticenţa atât a evreilor cât şi a unor organizaţii evreieşti, din Ungaria de a se constitui într-o minoritate oficial recunoscută. Poate au încredere că reprezentanţi ai partidelor politice în care se află numeroşi evrei, le vor susţine cauza? Nu neg că nu au existat luări de poziţii sau manifestări în acest sens. În urmă cu un an şi jumătate a s-a organizat un marş cu prilejul Zilei Holocaustului din Ungaria, cu mii de participanţi, printre care oameni politici din diferite partide. Dar aceasta a fost doar o picătură în mare. Poate totuşi, o mai puternică reprezentare, deasupra diviziunilor dintre organizaţiile evreieşti, ar putea duce o activitate mai eficientă. Dar este o propunere venită de la cineva care nu trăieşte în Ungaria şi a da sfaturi din afară este lucrul cel mai uşor din lume.

Eva Galambos