Velico Dacus
miercuri, 11 martie 2015
Erată la „Copii botezați cu numele DECEBAL în ANGLIA, acum 1700 de ani… Iată ce spun englezii despre asta:”
AdD ne servește o nouă creație prin care ne învață cât de nemuritoare este civilizația dacică, într-o formă nealterată din pleistocen până în anul 2533 prin noul articol intitulat: „Copii botezați cu numele DECEBAL în ANGLIA, acum 1700 de ani… Iată ce spun englezii despre asta:”
În acest articol ne este prezentată succint Cohorta I Aelia Dacorum care păzea un punct strategic din zidul lui Hadrian din Britania. Datele le presupun corecte deoarece par a fi traduse corespunzător dintr-un articol englezesc: Holding the Fort. Nu voi insista asupra acestui subiect. Problema apare, evident, în comentariul dacomanului șef, Daniel Roxin și anume:„Nota mea (Daniel Roxin): Iată, englezii ne spun că sunt impresionați că o mână de daci (câteva mii cel mult) au fost în stare să își păstreze cultura după 200 de ani de la războaiele dintre Decebal și Traian, izolați de țara mamă, pe un teritoriu străin, asta în condițiile în care impostorii și incompetenții din mediul științific românesc încearcă să ne bage pe gât teoria aberantă că dacii din Dacia romană, chiar și cei din teritoriul neocupat de romani, și-au abandonat limba și cultura în favoarea celei romane, după 150 de ani de ocupație parțială!!! Adică, mai băbește, în timp ce dacii din Anglia și-o păstrau, dacii din Dacia Romană și dacii liberi aflați la sute de km în afara granițelor imperiului și-o abandonau. Curat murdar, fraților! Ce spuneți de asta?”Iată ce spunem noi despre asta:
1. Acest fapt este cunoscut și studiat de istoriografia românească de mult timp și intens. Nu este un secret, dimpotrivă este una din cele mai importante surse străine referitoare la civilizația dacică. Este o surpriză, eventual pentru autorii AdD care, probabil, tocmai au aflat despre acest subiect.
2. Subliniem din nou ajustarea datelor la modul convenabil, ocupația romană oficială fiind de 165 de ani, elementele romanizatoare întinzându-se însă spre 8, 9 secole în regiune iar dpdv geografic, acest „parțial” nu înseamnă minoritar ci majoritar.
3. Haideți să vedem, însă, ce scriu acești daci care „au fost în stare să își păstreze cultura [… dar cei din Dacia nu] și-au abandonat limba și cultura în favoarea celei romane, după 150 de ani de ocupație parțială!!!”: „DEO COCIDIO COH I AELIA DACORVM C P TERENTIVS VALERIANVS TRIB VSLM”. Înțelegeți ce scrie acolo? Majoritatea nu. De ce? Deoarece este în latină… Hopa! Știm că latina este de fapt fiica limbii dacice și limba dacică nu a fost abandonată și limba română este de fapt limba dacică. Și atunci de ce nu înțelegeți nimic? Nu vă mai chinuiți, am să vă traduc: „Pentru zeul Cocidius, Cohorta I Aelia Dacorum, comandaţi de către tribunul Terentius Valerianus, cu hotărâre şi asa cum se cuvine şi-au îndeplinit jurământul.” Hopa! Cui închină dacii inscripția? Lui Zamolxe cumva? Lui Gebeleizis cumva? Nu. Unui zeu romano-britanic.
Exact acest lucru înseamnă romanizare: dacii au continuat să-și numească uneori (deoarece numele romane cresc exponențial ca număr, după cucerire) copiii cu numele Decebal și și-au păstrat arma tradițională, falxul, dar au început să o facă în limba latină și, uneori, în numele unor zei străini. Adică puțin de la daci, puțin de la romani. Aceasta este una din marile greșeli ale dacomanilor care consideră că romanizarea este un abandon imediat și total a elementelor de cultură și civilizație.
În concluzie: Daniel Roxin își dă singur cu stângul în dreptul aducând împotriva romanizării un argument care susține tocmai romanizarea și dovedește din nou, incultura și lipsa puterii de analiză la nivel de bază, ca să nu mai vorbim de rafinamente. și prin acest fapt introduce în spațiul public o nouă șarjă de prostii.
Ce să zic? Felicitări autorilor, iar cititorilor săi: distribuți! Că lumea trebuie să citească prostii!
În acest articol ne este prezentată succint Cohorta I Aelia Dacorum care păzea un punct strategic din zidul lui Hadrian din Britania. Datele le presupun corecte deoarece par a fi traduse corespunzător dintr-un articol englezesc: Holding the Fort. Nu voi insista asupra acestui subiect. Problema apare, evident, în comentariul dacomanului șef, Daniel Roxin și anume:„Nota mea (Daniel Roxin): Iată, englezii ne spun că sunt impresionați că o mână de daci (câteva mii cel mult) au fost în stare să își păstreze cultura după 200 de ani de la războaiele dintre Decebal și Traian, izolați de țara mamă, pe un teritoriu străin, asta în condițiile în care impostorii și incompetenții din mediul științific românesc încearcă să ne bage pe gât teoria aberantă că dacii din Dacia romană, chiar și cei din teritoriul neocupat de romani, și-au abandonat limba și cultura în favoarea celei romane, după 150 de ani de ocupație parțială!!! Adică, mai băbește, în timp ce dacii din Anglia și-o păstrau, dacii din Dacia Romană și dacii liberi aflați la sute de km în afara granițelor imperiului și-o abandonau. Curat murdar, fraților! Ce spuneți de asta?”Iată ce spunem noi despre asta:
1. Acest fapt este cunoscut și studiat de istoriografia românească de mult timp și intens. Nu este un secret, dimpotrivă este una din cele mai importante surse străine referitoare la civilizația dacică. Este o surpriză, eventual pentru autorii AdD care, probabil, tocmai au aflat despre acest subiect.
2. Subliniem din nou ajustarea datelor la modul convenabil, ocupația romană oficială fiind de 165 de ani, elementele romanizatoare întinzându-se însă spre 8, 9 secole în regiune iar dpdv geografic, acest „parțial” nu înseamnă minoritar ci majoritar.
3. Haideți să vedem, însă, ce scriu acești daci care „au fost în stare să își păstreze cultura [… dar cei din Dacia nu] și-au abandonat limba și cultura în favoarea celei romane, după 150 de ani de ocupație parțială!!!”: „DEO COCIDIO COH I AELIA DACORVM C P TERENTIVS VALERIANVS TRIB VSLM”. Înțelegeți ce scrie acolo? Majoritatea nu. De ce? Deoarece este în latină… Hopa! Știm că latina este de fapt fiica limbii dacice și limba dacică nu a fost abandonată și limba română este de fapt limba dacică. Și atunci de ce nu înțelegeți nimic? Nu vă mai chinuiți, am să vă traduc: „Pentru zeul Cocidius, Cohorta I Aelia Dacorum, comandaţi de către tribunul Terentius Valerianus, cu hotărâre şi asa cum se cuvine şi-au îndeplinit jurământul.” Hopa! Cui închină dacii inscripția? Lui Zamolxe cumva? Lui Gebeleizis cumva? Nu. Unui zeu romano-britanic.
Exact acest lucru înseamnă romanizare: dacii au continuat să-și numească uneori (deoarece numele romane cresc exponențial ca număr, după cucerire) copiii cu numele Decebal și și-au păstrat arma tradițională, falxul, dar au început să o facă în limba latină și, uneori, în numele unor zei străini. Adică puțin de la daci, puțin de la romani. Aceasta este una din marile greșeli ale dacomanilor care consideră că romanizarea este un abandon imediat și total a elementelor de cultură și civilizație.
În concluzie: Daniel Roxin își dă singur cu stângul în dreptul aducând împotriva romanizării un argument care susține tocmai romanizarea și dovedește din nou, incultura și lipsa puterii de analiză la nivel de bază, ca să nu mai vorbim de rafinamente. și prin acest fapt introduce în spațiul public o nouă șarjă de prostii.
Ce să zic? Felicitări autorilor, iar cititorilor săi: distribuți! Că lumea trebuie să citească prostii!
.
.
NR Text preluat de pe site-ul velicodacus. Nu cunoaștem autorul textului. E de felicitat.
Mamă, ce ură aveți pe Roxin și pe daciști în general!!
Felicitat? Nu mă miră. Sînteți din același aluat.Autorul nici nu are curaj să semneze.Vă unește ura pentru Roxin.
Rusii n-au decat interesul sa te vada slabit si sa-ti rada in nas cand citesc o teorie imbecila despre formarea unui popor asa cum e acceptat oficial azi, adica dintr-o adunatura de peste tot. La fel si ungurii, fiindca se rupe continuitatea si ei spun ca au dat peste o adunatura care nu era formata ca popor cand au venit, poate si cativa urmasi ai dacilor, insignifiant. La fel si catolicilor si greco catolicilor le convine de minune, fiindca romanizarea e puntea mult visata spre egumenism, interfata religioasa a noii ordini. Ce le spui neprietenilor tai, cap sec? Ca poporul român s-a format din „daci si romani”? Pai, orice istoric serios, de oriunde, pleaca fara sa se uite inapoi, daca nu te trimite la balamuc, fiindca stie ca „roman” era un statut juridic si nu avea chiar nicio legatura cu etnicitatea.
Pana la scindarea Bisericii, din 1054, nu e niciun istoric, unul singur care sa pomeneasca un proces care sa aduca a romanizare. Chiar dupa acest an, autori de referinta ca Ana Comnena, fiica de imparat si initiata a vechilor hrisoave, dar si a realitatilor vremii sale, Chalcocondil, Kekaumenos si altii se refera la cei din vremea lor numindu-i Daci sau Geti.
Bizantinii ii numeau pe maghiari turci si pe avari tot turci si pe geti sciti si tot asa…in schimb Boris al bulgarilor e imparat al romanilor si bulgarilor.Pune mana pe carte si citeste-l pe Lisseanu Dacia in autorii clasici!ca sa intelegi cum sta traba cu izvoarele bizantine.
In antichitate exista o Albanie si o Iberie in Caucaz mai exista si un trib germanic al burilor descris de Tacit, mai exista si o Dahia in Afganistan,unde mai pui ca majoritatea barbarilor din Balcani si pana in Asia purtau boneta frigiana,deci statuile de pe arcul lui Septimius nu sunt daci ci parti. Vezi tu si cu istoria e pentru oameni care mai si gandesc.
P.S Vezi ca romanii faceau distinctia intre Geti si Daci si Dio Cassius spune clar ca Traian a ocupat TOATA Dacia lui Decebal altfel cum se justifica pe teritoriul nostru cele 120 de castre romane si o retea de drumuri de 12000 km. Ai idee cate drumuri nationale si autostrazi are Romania in 2015?Cate autostrazi strabat Carpati?Cate drumuri romane sunt prin pasurile Carpatiilor?
https://www.youtube.com/watch?v=fyDmKRmDrK8
Si rugati-va sa nu ma ia somnul prea aproape de castrul vostru. Ca daca sforai, e cutremur si se prabuseste peste legiune turnul unde stati pititi si va indemnati.
Ia te uita ,,ca au iesit de sub closca. Mititeilor, daca va adunati mai multi, trimit o grupa de pifani.
Vreţi Gaugamela? E mai mare râsul. Mi-ar fi ruşine să trimit şi o falangă să vă radă adunătura romanizatoare, de la academician la simplu legionar.
Pune mana pe cartea de istorie! Vezi si tu ce au patit falangele in lupta cu legiunile.
Ai auzit de Dio Cassius? Citeste- l! Vezi si tu cum au decurs razboaiele romanilor cu dacii si pe urma comenteaza.
Nu ar strica sa inveti si putina Logica ( se invata in Roma Antica) ca sa poti sa iti expui ideile…nu de alta,dar e un mare deranj in capul tau.
Ii explici dumnealui ce s-a intamplat cu falangele in lupta cu legiunile (si inca cu cele inca neprofesioniste, pre-mariane)? Ce treaba are dumnealui cu asta sau cu istoria in general? El mai are obsesia cu dacii liberi care i-au alungat pe romani peste Dunare.
Iti amintesti de huiduitorii lui Ghita Pristanda din O Scrisoare Pierduta? Eh, asta e el. Stilul e urmatorul: vine la gard si urla un „huooo romanizarea, huooo toti de pe-aici”. Pina te intorci spre el sa-l intrebi „da’ vrei sa spui ceva anume”, nu mai e acolo. Apare iar dupa o ţâră de vreme sa mai huiduie postul vreunuia „huooo si tie”. Mai baga chestia cu generalul batran care se uita cu compatimire la recrutii cu sabiute de lemn sau care se chinuie prin transee. Mai anunta ca informatia si teoria lor (!!??) a ajuns unde trebuie.
Cam asta sa te astepti ca e contributia lui pe aici.
molâi trişti, când nu sunteţi certăreţi şi bezmetici, cu săbiuţa raţionamentelor tocită. Degeaba Eminescu, dacă n-aţi învăţa să luptaţi în Cuvânt. (Ne)norocul vostru e că nu sunteţi în tabăra mea, vă mânam târâş până scoteam din voi Oameni. Dar cum fugiţi de Adevăr, ca drak de tămâie, …rămâneţi ce sunteţi: o adunătură.
Ohooo, uite cine a revenit pe-aici. Trebuie sa marturisesc ca mai deunazi am suspectat pe altcineva in alt context ca ai fi d-ta, dupa intrarea pe care si-a facut-o. Dar de la al doilea post a dres busuiocul si nu mai semana. Dar cum d-ta persisti ca stil, nu prea mai am indoieli.
Hai sa vedem:
„Duhul ploii •8 luni în urmă
Am stat neclintit, ca un general batran, doar-doar o aparea unul mai de soi, dar numai copii cu sabiute de lemn.
Cum vreti voi, urmasi ai legionarilor, sa aparati teroria romanizarii? Fiindca pana acum numai aiureli ati indrugat!
Sunt dispus sa va ofer un avantaj, in seara asta sunt generos: va cedez fortareata unui rationament puternic in favoarea romanizarii. Sunt numai5 (cinci) oameni care il pot face praf – cei patru generali ai mei; afara de mine. Dar pentru asta vreau capul unuia dintre strategii vostri notorii, e de ajuns sa mi-l aduca Coja aici.”
De ce mi se paruse ca si respectivul e aceeasi persoana:
„Duhul ploii•8 luni în urmă
in capul nebunului de trefla orice interactiune intre civilizatii si
orice urma datorata stapaniri romane aici – EVRIKA! E urma a
„romanizarii” ”
In fine, cu alta ocazie afirma el:
„Duhul ploii
04.07.2014 la 1:45 pm
si, acum, la modul serios vorbind, istoricii de astazi s-au pronuntat deja:
– o parte s-au implicat/ se implica impotriva romanizarii;
– majoritatea sprijina tacit aceasta lupta;
– iar despre minoritatea a ramas pe pozitii de acum 80 – 90 de ani … singura alege daca vrea sa fie obiect de ironii;
despre istorici improvizati si ticalositi, gen boia sau djuvara, nici nu are rost sa vorbim”
Intrebat de acele nume, de lista cu acei istorici, el spune:
„Duhul ploii • 8 luni în urmă
Nu mai e nevoie de nicio lista. Deja noua teorie a fost lansata si la ea au ajuns mii de oameni. Se va impune destul de repede, de la sine, fiindca nu are cum sa fie combatuta; doar explica ce s-a intamplat atunci.”
Adica identic cu:
„Vezina•4 zile în urmă
Va agitati degeaba, trecerea la teoria care explica cum s-a format
poporul nostru s-a facut deja. Chestiune de timp pana va ajunge la toata lumea.”
Ori esti aceeasi persoana, ori frecventati aceeasi scoala de dacomani.
Am o teorie despre numele lui DECEBAL.
si anume DE sau DI cum a fost atestat si cuvantul
CHEBAL sau CHEVAL si toata lumea stie ce inseamna CHEVAL in franceza adica CAL .
De aici DE-CHEBAL ar insemna DE-CHEVAL adica CAVALER ,CALARETZ.
Dacul dd
Cheval vine din latinescu caballus care inseamna cal de povara spre deosebire de equus care insemna cal (nu de povara) iar equites insemna cavaleria in armata romana.
In izvoarele antice numele apare sub urmatoarele forme: Dekebalos, Decebalo, Decibalo, Decibali.Aceste denumiri sunt date de greci si romani in realitate tu nu sti cum isi spunea Decebal ori cum ii spuneau dacii…Si ca sa intelegi ce vreau sa iti spun uite cum ii spunea cronicarul muntean lui Sigismund Bathory (Báthory Zsigmond in maghiara) , Batir Jicmon pentru ca asa l-a inteles din pronuntia maghiara Bathory Jicmund. Cam pe aproape ….
Si latinescu cabalus vine din limba gala sau traco-geta pentru ca in anul zero sau 100 nu aveau cuvantu in limba latina.
Cu cronologia o dai putin in bara…anul 0 . Ce sti tu de anul zero? Romanii utilizau alta cronologie.Cronologia actuala este conventionala si gresita si nu pleaca de la anul zero….
Revenind la caballus utilizat pentru cal de povara,martoaga sau cal castrat se considera ca termenul ar proveni fie din galica, fie din greaca.
Despre limba tracilor nu stim nimic,tracii nu scriau conform istoricilor romani. Cu siguranta ca nu exista o unitate lingvistica in lumea traca asa cum nu exista o unitate lingvistica in Italia unde se vorbeau numeroase limbi,unele inrudite intre ele.
Nu te supara! Anul zero?! Ce sti tu de cronologie?Romanii foloseau alta cronologie…iar cronologia actuala a lui Dionisie cel Mic este gresita …nu numai ca a sarit anul zero dar nu a luat in calcul anii in care Imparatul Augustus a domnit sub numele de Octavian.
Caballus se considera ca ar proveni fie din limba celta/galica , fie din greaca cu siguranta nu din traca.
Este normal ca o unitate romana sa invoce zeii oficiali ai romanilor chiar daca era formata din daci. Nu este un argument nici pro nici contra romanizarii. Nu avem dovei daca veteranii din aceasta cohorta s-au stabilit in Britania sau in Dacia. Veteranii care primeau cetatenia romana erau obligati sa-si aleaga doua nume romane alaturi de cel dac.
Poftim un argument in inscriptia latina gasita la Gherla :
Imp(erator) Caesa]r divi Traiani Parthici f(ilius) divi / [Nervae nep]os Traianus Hadrianus Aug(ustus) pon/[tif(ex) max(imus) t]ribunic(ia) potestat(e) VII co(n)s(ul) III proco(n)s(ul) / [equit(ibus) et pe]d(itibus) qui mi(li)t(averunt) in al(is) duab(us) et coh(orte?) / [una? qua]e appell(antur) II Pannon(iorum) et I Brit/[ton(um?) c(ivium) R(omanorum) e]t I Britann(ica) quae sunt in / [Dacia Po]rolis(s)ensi sub Livio Grapo / [proc(uratore?) et ala] Britann(orum) c(ivium) R(omanorum) quae est / in Pannon(ia) inferiore quin(is) et vicen(is) / pluribusve stipend(iis) emerit(is) dimis/sis honesta missione per Marcium / Turbonem quor(um) nomina subscripta / sunt ipsis liberis posterisq(ue) eorum ci/vitatem dedit et conubium cum uxo/rib(us) quas tunc habuissent cum est / civit(as) iis data aut siqui caelibes essent / cum iis quas postea duxissent dumtaxat / singuli singulas a(nte) d(iem) IIII Id(us) Aug(ustas) T(ito) Salvio Ru/fino Minicio Opimiano Cn(aeo) Sentio Aburiano co(n)s(ulibus) / alae Brit(t)on(um) c(ivium) R(omanorum) cui praefuit / M(arcus) Minicius Marcellinus / ex gregale / Glavo Navati f(ilio) Sirm(io) / et Iubenae Bellagenti fil(iae) uxori eius Eravis(cae) / descriptum et recognitum ex tabula ae/nea quae fixa est Romae in muro post tem/plum divi Aug(usti) ad Minervam
Si traducerea facuta I.I Russu in Inscriptiile Daciei Traiana ,vol.I,
Bucuresti 1975,pag. 88,89 :
„Imparatul cezar, fiu al raposatului Traianus Parthicus, al raposatului Nerva nepot, Traianus Hadrianus augustul, preot suprem, cu tribunicia potestas a 7-a oara, consul a 3-a oara, proconsul, calaretilor si pedestrasilor care au servit in doua ale si o cohorta care se numesc a II-a de Pannoni şi I de Britoni de cetateni romani si cohorta I Britannica de 1000 ce sunt in Dacia Porolissensis sub comanda lui Livius Grapus procuratorul [?] si ala I de Britani cetateni romani stationata in Pannonia Inferior, dupa un serviciu de 25 sau mai multi de ani, eliberati din armata, cinstiti si rasplatiti de catre Marciu Turbo, ale caror nume se află scrise mai jos, lor copiilor si urmasilor le-a dat cetatenia si dreptul de legiuita casatorie cu sotiile pe care le-a dat cetatenia sau celor care erau celibi (neinsurati) cu acele femei pe care le vor lua dupa aceea, dar numai pentru cate una. A patra zi inaintea idelor lui august, Titus Salvius Rufinus Minicius Opimianus şi Cnaeius Sentius Aburianus fiind consuli. Pentru ala de Brittoni cetateni romani care a fost comandata de Marcus Minicius Marcellinus, fostul ostas de rand Glavus fiul lui Navatus din Sirmium si Iubenei fiica lui Bellagentus, sotia lui, evarisca. Acest text este copia controlata dupa tabla de bronz afisata la Roma pe zidul dinapoia templului fericitului Augustus langa Minerva”
Va agitati degeaba, trecerea la teoria care explica cum s-a format poporul nostru s-a facut deja. Chestiune de timp pana va ajunge la toata lumea.
Daca va referiti la „teoria” dacistilor,v-ar fi de ajutor sa va dati seama ca si virusul gripei a ajuns la toata lumea si nu toata lumea s-a imbolnavit.Unii au sistem imunitar mai puternic decat altii.Metaforic vorbind.
Domnul ADD, blogul dv si celelalte de gen (prezentul sau Velico Dacus de exemplu) sunt o adevarata binefacere, o pastila foarte necesara in combaterea acestei gripe.
Am tot spus ca ar fi al naibii de benefice si niste emisiuni televizate cu istorici si lingvisti. Ar fi ideal ca toti acei „guru” „dacologi” sa fie invitati la o confruntare directa. Cum nu prea cred ca vor accepta vreodata si vor ocoli asta precum dracul tamaia, emisiunile se pot face si fara ei (fara o astfel de confruntare). Ar putea fi lamurite pe larg si demontate toate aberatiile dacopate care infecteaza internetul rom^nesc. Materialele video s-ar putea incarca peste tot ulterior (diverse site-ri, bloguri, youtube etc).
Ar fi o problema, costul unor astfel de emisiuni, dar eu cred ca efortul merita si e necesar. E inutil sa trimiti marea masa de dacomani (ma rog, cat de mare o fi) la biblioteca, dar niciunuia din ei nu le-ar veni greu sa vizioneze niste astfel de emisiuni.
Pe de alta parte, miscarea (gripa asta) pare intrata pe o panta clar descendenta. Au flendurat mult prea multe aberatii, falsuri, fabricatii si dat cu stangu-n dreptul ca sa mai reziste multa vreme. Pina si pe filmele lui Roxin criticile se inmultesc de la un material la altul.
Da o pastila foarte buna pentru hunguri si rusi care au boala pe DACI.
Motivul e simplu.Pamantul dacilor de la Nistru pan la Tisa.
Parca dacismul era promovat de rusi, cum sa aiba boala pe daci?acum e promovat si de americani? Dom-le, da ce onoare pentru daci! Am gasit cheia succesului. Am gasit cheia pacii : si rusii, si americanii se declara daci, si am terminat cu razboiul rece, cu conflicte, cu Ucraina…cu tot…
Multumesc mult pentru apreciere,domnu’ Sorin!
Ati pus punctul pe „i”.Si eu cred ca succesul de care se bucura teoriile dacomane se datoreaza in primul rand promovarii lor prin mijloace multimedia.Mut mai putini simpatizanti ar fi avut D.Roxin daca nu le-ar fi dat mura-n gura informatia si i-ar fi pus sa citeasca pagini intregi de material.De aceea cred ca ar trebui sa procedam similar si sa facem cat mai accesibile informatiile ce contrazic teoriile dacomane.
Ma gandesc de mai mult timp sa pun cap la cap ceva material audiovizual,eventual interviuri cu specialisti istorici, lingvisti, etnologi etc.Dar ma tem ca atat timp cat D.Roxin si Iulia Mihaileanu le tot baga la aiuriti in cap ca specialistii de la noi din tara sunt tradatori si incompetenti,putem sa aducem noi toata Academia Romana sa vorbeasca si vor gasi ei ceva de comentat. Cu toate astea cred ca merita efortul,nu se poate chiar toti sa fie batuti in cap si sa ramana indiferenti la o apocalipsa de argumente.Sunt sigur ca-si vor baga,macar cativa,mintile-n cap.
Si care e teoria?
Daca si americanii au auzit de daci sunt linistit.
Si sunt si mai linistit ca armata romana pretuieste stramosii daci.
Cea mai importantă bază militară aeriană din Transilvania, Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii, județul Cluj, găzduieşte exerciţiul bilateral româno-american Dacian Warhawk, la care participă aproximativ 200 de militari români,
Analiza unui articol dacist.
PARTEA V
8.Și atunci, cum rămâne cu romanizarea, dacă nu
s-au păstrat termeni esențiali
ai lumii romane în româna veche?
Până
acum am arătat că mulţi termeni (esenţiali) ai lumii romane s-au păstrat în
vorbirea şi vocabularul nostru.Deci,mergând iarăşi pe logica domnului Roxin, ajungem la concluzia că traco-dacii s-au romanizat.
Vezi şi punctul 5
9.Că
îi avem astăzi în limba română modernă, este o altă poveste și nu are legătură cu romanizarea, ci cu
împrumuturile masive făcute în ultimele două secole din alte limbi.
Fals!Este
o urmare directă a romanizării traco-dacilor.Oricine poate citi scrieri
româneşti dinainte de perioada paşoptistă (sau chiar dinainte de Şcoala
Ardeleană) şi poate găsi singur în ele cuvinte cu origine latină,inclusiv din
mediul militar roman.Ca,de pildă,Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung din
1521,adică de acum 500 de ani (jumătate de mileniu) în care găsim în jur de 175
de cuvinte cu origine latină din totalul de 190 de cuvinte folosite
(exceptându-le pe cele ce se repetă şi substantivele proprii).
10.Desigur,
unii vor spune că nu-i adevărat…
Aceşti „unii” fiind academicienii,doctorii,profesorii universitari şi
cercetătorii consacraţi.Ca să fie clar pentru toată lumea…
11.…și că avem cuvinte precum Săgeată (sagitta),
Oaste (hostis) sau altele ce sunt preluate obligatoriu din latină. Și dacă acestea fac parte dintr-un fond comun
protolatin, moștenit
în paralel atât de italici cât și
de carpatici?Că, vorba aia, “se povestește”
că o parte a neamurilor străvechi din Peninsula Italică au ajuns acolo din zona
Carpato-Danubiano-Pontică…
Pentru
cine nu ştie,domnul Roxin face aluzie la vechea obsesie dacomană
a unei pretinse descendenţe a romanilor din traco-daci. Nedemonstrată nici până
astăzi dar prezentată ca fapt incontestabil.
În
primul rând trebuie subliniat că avem mai multe cuvinte latine militare în
vocabularul limbii române decât cele enumerate de domnul Roxin,după cum am
arătat mai sus.
În al doilea rând,o asemănare atât de puternică între cele două limbi (în
care anumite cuvinte ar fi sunat identic) ar fi fost fără îndoială consemnată
în scrierile greco-romane.Oare faptul că nu există nicimăcar O SINGURĂ astfel
de consemnare care să ateste această pretinsă asemănare,ce i-ar fi impresinat
pe mulţi fără îndoială,nu e suficientă dovadă a absurdităţii acestei păreri?
Adică domnul Roxin vrea să spună ca la un moment dat traco-daciii şi romanii
vorbeau o limbă înrudită şi foarte asemănătoare.Apoi când romanii au luat
primele contacte cu tracii în Balcani aceştia au încetat să vorbească acea limbă
(din moment ce nici o asemănare între cele două nu este menţionată în scrierile
romane) şi au început peste noape să vorbească o alta limbă,diferită de
latină.Dupa ce administraţia şi armata romană s-au retras pe aliniamentul Dunării
în 270-275,traco-dacii ne-romanizaţi au început să vorbească din nou acea limbă
asemănătoare cu latina (cine ştie de unde au învăţat-o după o pauză de atâţia
ani în care nu a mai folosit-o nimeni) pe care au continuat-o,fără intreruperi,în
Evul Mediu şi până astăzi,motiv pentru care avem în perioada medievală (şi
ulterior) cuvinte româneşti care seamănă atât de mult cu cele latine.Asta reiese
din cele spuse de domnul Roxin.Oare cum poate domnia sa să treacă cu atâta
neruşinare peste o perioadă de sute de ani în care NIMENI nu semnalează o
câtuşi de mică înrudire între traco-dacă şi latină?
Dacă toate acestea nu sunt suficiente pentru a vedea absurditatea celor pretinse de domnul Roxin,atunci să ţinem cont şi de următoarele:în timpul campaniei din Dacia,în armata romană (a cărui conducător,împăratul Traian,se întorcea în ţara strabunilor lui,după cum ne aigură domnul Chelaru) exista cel puţin un traducător pentru limba dacilor,un oarecare Marcus Ulpius Celerinus salariarius în legiunea I ADIUTRIX ,pe a cărui piatră funerară stă scris “interpex dacorum”;atât de mult semănau cele două limbi că era nevoie de traducător ca vorbitorii să se înţeleagă între ei.Apoi,poetul Ovidiu,care a stat 10 ani printre geţi,a lăsat mărturii scrise că nu era nicio urmă de asemănare între cele două limbi:“Eu sunt aice barbar:nu mă pricepe nime/Iar geţii râd ca proştii de graiul meu latin”.Ori “S-asculte-a mele versuri şi să le înţeleagă,/De i-aş citi din ele,nu-i nimene pe-aici”.Şi poate cea mai grăitoare mărturie: “Nu-s chinuit atâta de frigul care-i veşnic/(…)De graiul cel sălbatic,străin de limba noastră”.Şi multe alte exemple pot fi date.
12.Așadar, faptul că după retragerea aureliană, cei rămași aici nu au continuat să trăiască în Vicus-uri și Municipii și nici nu s-au mai organizat în Legiuni și Cohorte, arată și dintr-o altă perspectivă că romanizarea este doar o glumă proastă.
Argumentul cu încetarea locuirii în municipii şi încetarea organizării în legiunii şi
cohorte este doar discurs retoric şi nu are nimic de-a face cu probe istorice.
Îi adresăm domnului Roxin,şi de deopotrivă cititorilor săi,următoarea întrebare:dacă traco-dacii nu s-au romanizat de ce avem atât de multe cuvinte latine în vorbirea românească pre-paşoptistă şi atât de puţine cuvine dacice?Dacă dacii nu s-au romanizat ar trebui ca limbă română pre-paşoptistă să fie covârşitor dacică.Sau slavo-dacică.
Lăsăm deoparte insulta adusă de domnul Roxin tuturor istoricilor,mari sau nu la fel de mari,care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra acestui subiect şi ne
mărginim doar la a opina că aceşti oameni merită mai mult decât acuze meschine din partea unuia ca Daniel Roxin.
După cum am mai spus,viaţa urbană din fosta provincie a fost treptat desfiinţată de popoarele barbare care au năvălit în acest spaţiu,iar populaţia a fost forţată să-şi ducă viaţa în comunităţi săteşti (în fossatum) mai mult sau mai puţin restrânse,în zone unde invadatorii îi puteau ajunge cu greu (munţi,păduri,văi etc.). De ce ar fi contiunat să locuiască în municipii?Ca să-i măcelărească barbarii cu mai multă uşurinţă?
Acelaşi lucru e valabil şi pentru organizarea militară.Puteau oare nişte comunităţi atât de restrânse să se organizeze în legiuni,bine înarmate şi echipate?Ce popor european (înafară de bizantini) mai era capabil să întreţină o armată naţională în perioada migraţiilor?Nici în cele mai forţate interpretări nu poate fi considerată preschimbarea organizării societăţii proto-româneşti de la sfârşitul antichităţii şi începutul evului mediu ca dovadă a ne-romanizării traco-dacilor.
Nu,domnu’ Roxin.Un proces etno-cultural demonstrat şi susţinut de toţi istoricii autentici,şi contestat doar de nişte indivizi cu gura mare dar fără pregătire,nu este o glumă proastă.O glumă proastă este că a ajuns orice neica-nimeni să contrazică,în câteva rânduri prăpădite,rezultatele muncii istoricilor,lingviştilor şi etnologilor noştri de valoare. O glumă proastă este stăruinţa în negarea adevăratei noastre origini şi a descendenţei limbii noastre,împotriva evidenţei incontestabile.
Concluzie
În încheiere îi adresăm domnului Roxin rugămintea de a publica izvoarele din care reies arguementele abundente împotriva romanizării traco-dacilor,dacă le are (că restul lumii nu le-a văzut încă) şi dăm cuvântul lingvistului Alexandru Rosetti pentru a trage concluziile:
„Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman,cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia,Panonia de sud, Dardania, Moesia superioară şi inferioară),din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre.Acei care ne-au transmis limba latină,din tată în fiu,în aceste părţi dunărene,au avut întotdeauna conştiinţa că vorbesc aceeaşi limbă (latina),spre deosebire de acei care vorbeau alte limbi.Se poate deci vorbi în acest caz,de voinţa vorbitorilor de a întrebuinţa o anumită limbă şi nu alta.Această limbă a suferit,însă,transformări neîncetate,atât prin evoluţia ei normală,cât şi prin influenţa exercitată de limbile cu care a venit în contact.”
-Alexandru Rossetti,Istoria limbii române
Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung din 1521 este considerata cea mai veche ,dar in arhivele Rasinariului se gaseste scrisoarea cneazului Bunea si a celor 40 de batrani prin care cer lui Mathias regele Ungariei in 1488 recunoasterea drepturilor conferite prin carte de Craiul Attila in 420.Scrisoarea este deosebit de importanta nu numai ca in 1488 rasinarenii se considerau rumani ci ca posedau documente care le atesta drepturile din 420.O problema in istografia romaneasca o reprezinta tocmai mileniul de etnogeneza a romanilor.
Attila nu are nici-un drept sa dea el documente romanilor.
Sa se duca in aia masii in Mogolo-bozgoria si sa dea acolo ce vrea el.Aici e tara dacilor si nu face hunu ce vrea el.Dovada ca romanii s-au eliberat de ciuma mongola.
In 420 de facto si de iure el stapanea teritoriul,important este actul in sine si atestarea unei formatiuni locale care le precede pe cele din sec. IX
Aici e cam tara rominilor,nu a dacilor.Dacii nu mai exista,au disparut cand s-au transformat in romini.
CORECT, FOARTE CORECT.
Ce inseamna romini?Unde este tara rominilor?
Cam pe unde-i Romania.Daca scriam „romani” in loc de „romini” se intelegea „cei din Imperiul roman” si-mi sareau dacistii la beregata.”Tara rom^nilor” e mai bine?
Exista si acel celebru „torna, torna fratre”, un indiciu ca pe cat mergi mai inapoi in timp, pe atat rom^na semana mai mult cu latina. Valabil pentru toate limbile romanice, daca ne uitam la franceza secolului 9 (Juramintele de la Strasbourg), ai impresia mai curand ca citesti latina cu o tenta de spaniola, Texte galice exista si nu seamana deloc cu limba aceea, deci absolut exclus sa fi fost prea mult substrat celtic in textul juramintelor (si ma refer, bineinteles nu la pasajele latine sau germanice, ci doar cele in numita limba romanica). Coroborand, cred ca e clar ca latina vorbita pe intinsul provinciilor romane aveau o tenta de unitar. Dupa caderea imperiului roman, pierzandu-se elementul centralizator, fiecare limba romanica a evoluat conform zonei si influentelor capatate.
Analiza unui articol dacist.
PARTEA IV
Haideţi să analizăm şi cuvintele enumerate de domnul Roxin:
-legiune,centurion (ofiţer roman,comandant al unei centurii) şi cohortă
(unitate de infanterie romană,a zecea parte dintr-o legiune) se pare că
într-adevăr au dispărut din vocabularul stră-românilor.Dar nu este de mirare
dacă ţinem cont că aceştia nu se (mai) puteau grupa militar în unităţi atât de
organizate şi numeroase precum legiunile.Aceasta în contextul în care însuşi
romanii (bizantinii) renunţă la această formă de organizare militară începând
cu secolul VII.Iar organizarea militară din perioada principatelor medievale
s-a făcut la noi după model străin (bizantin,unguresc şi polon) suprapus peste
tradiţiile militare autohtone (cf.Nicolae Iorga-Istoria armatei româneşti),ca
să nu mai spunem că nicăieri în Europa armatele nu se mai organizau în
legiuni.Ce motiv avem să găsim in folosinta în perioada medievală şi modernă termeni pentru ceva ce dispăruse cu sute de ani în urmă?
Ar trebui totuşi menţionat despre cuvântul “legiune”,cu toate că nu are mare relevanţă,că a existat un loc unde a mai fost folosit,deşi nu în context militar:la biserică.Mai exact în citirea Sfintei Evanghelii după Marcu,(cap.)5,(vers.)9,unde găsim următoarele:”Şi l-a întrebat: Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi“.
Cuvântului “lance” nu are rost să-l aprofundăm întrucât avem în limbajul medieval românesc cuvântul “fuşte” (suliță de lemn cu vârful de fier; lance) din latinescul ”fustis”;deci acelaşi lucru cu aceeaşi origine latinească.
”Castru” a fost probabil înlocuit cu slavonescul “taboru”,în perioada
migraţiilor,de unde a apărut românescul “tabără”.Vezi punctul 3
Trecerea cuvântului “veteran” în acea listă fatală (pentru autorul ei) ne nedovedeşte desăvârşita incultură
sau reaua voinţă a domnului Roxin.O simplă căutare în Dicţionarul Explicativ
(aşa falsificat cum este de către “duşmanii mişcării dacologice”) a fi fost
suficientă pentru a afla că la originea cuvântului românesc “bătrân” se află
latinescul “veteranus-betranus”.
7.De asemenea, nu a folosit nici termenii: SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS (sat)…
Aceeaşi poveste.Iată la ce duce o vrăjmăşie nejustificată cu Dicţionarul explicativ.La unele dintre cuvintele enumerate vedem acceaşi substituire a termenilor latini cu cei slavi.Ca,de pildă, ”edificiu” (lat.aedificium) înlocuit cu “clădire” (rezultatul acţiunii de a clădi) din slavonescul “kladon”,”klasti” (cf.DEX).
La fel este şi în cazul lui “sclav” care a devenit “rob” din slavonescul “robu”.
Altele,spre groaza distinşilor domni dacomani,le găsim până astăzi.De pildă ”arenă” a devenit “arină” (=nisip) în unele zone din ţara noastră şi la sud de Dunăre,şi a circulat în paralel cu varianta “nisip” care are origine slavă (cf.Sextil Puşcariu-Limba română,vol.1,Privire generală,Bucureşti 1940,pag.212).
Dispariţia lui ”gladiator” nu este,din orice punct am privi lucrurile,dovadă că traco-dacii nu s-au romanizat.E pur şi simplu dovada dispariţiei unui cuvânt care nu s-a mai folosit. Oare câte lupte între gladiatori s-au ţinut la nord de Dunăre după retragerea aureliană,în timpul migraţiilor barbare şi perioada mediavală?Ce motiv am avea să găsim cuvântul “gladiator” în “româna veche”?
Pe “vicus” cu sensul de “(f)sat” l-a înlocuit “fossatum”,cuvânt tot latin folosit în armata romană pentru “şanţ de apărare”.
Latinul “civitas” a devenit românescul “cetate”(cf.DEX).
Cuvântul “edil” (funcţionar roman însărcinat cu întreţinerea clădirilor publice,administrarea jocurilor şi cu ordinea publică) probabil a ieşit din folosinţă odată cu dispariţia vieţii urbane.În obştea sătească e puţin probabil să fi existat o astfel de persoană care să ducă mai departe funcţia şi denumiea ei.De asemenea dispariţia oraşelor a dus şi la dispariţia denumirii pentru oraşele de tip “municipium”.
Despre cuvintele “civic”(corect este “civis”) şi “cetăţan”,care înseamnă cam acelaşi lucru,e mai mult de spus.
În primul rând avem inscripţii precum “CIVIS ROMANUS NATUS DACUS” care dovedesc clar că dacii au folosit aceşti termeni pentru a-şi desemna cetăţenia romană.Din moment ce dacii îşi asumau statutul de “civis” (romanus) şi ţineau să le fie înscripţionat şi pe pietrele funerare,ce importanţă are că românii nu mai foloseau în evul mediu (şi ulterior) acest cuvâtul?Argumentul domnului Roxin în această privinţă nu are nici o valoare.Apoi avem inscripţii care atestă prezenţa dacilor în aparatul administrativ roman,ca de pildă dacul Aeliu Ariort quattuorvir în municipiul Drobeta (mai devreme amintit la punctul 6)care nu putea obţine funcţii administrative fără
să aibă cetăţenie romană şi să cunoască limba latină.Avem mărturii în
inscripţii despre prezenţa dacilor în legiunile romane (apartenenţă condiţionată
de cetăţenie)şi în cavaleria de gardă a împăratului (equites singulares
augusti) condiţionată iarăşi de cetăţenie,recruţii în acest corp primind cetăţenia pe loc;putem doar să ne închipuim ce refractari erau dacii faţă de romani dacă acceptau să fie garda călare a împăratului.Apoi prin Constituiţia Antoniană din 212 toţi oamenii liberi din Imperiul Roman,deci şi din Dacia,au devenit cetăţeni romani.CIVIS ROMANUS,cu toţii!
Nu au folosit dacii/proto-românii cuvântul “civis”(cetăţean)?Păi însuşi numele nostru de “român” (“rumân” din “romanus”) a însemnat “cetăţean” la început.Oare
cuvintele “romanitatea nu este etnie.” (Mircea Chelaru în Dacii-adevăruri tulburătoaare) nu i-au rămas domnului Roxin în minte?La început folosit ca statut juridic sinonim ca sens cu “cetăţean”,termenul “romanus” s-a definitivat ca etnonim pentru stră-românii în perioada stabilirii masive a slavilor în Balcani şi venirea bulgarilor (sec.VII) care au constituit primul ţarat la sud de Dunăre,izolându-ne de romanitatea orientală.
Analiza unui articol dacist.
PARTEA III
Cât
despre absenţa altor cuvinte latine din limba română,dl. Cristian Mihail vine
să ne lămurească:”Pierderi din fondul de cuvinte militare romane.Aceste
pierderi s-au produs,în mod firesc,deoarece organizarea, armamentul, comenzile, emblemele, strategia şi tactica Romei antice s-au schimbat într-o istorie bimilenară.Multe cuvinte militare latine au fost
pierdute chiar din perioada declinului puterii romane,fiind înlocuite cu altele
aparţinând terminologiei militare a invadatorilor slavi (in est) şi germanici
(în vest),precum:lat.bellum
cu rom.război (sl.razboj “ucidere”),lat.agemn,-inis cu rom.ceată (sl.ceta
“grup”),lat.calcar,-aris,cu rom.pinten (sl.petino “călcâi”),lat.castra,-orum cu
rom.tabără (sl.taboru),lat.ferire cu rom. a lovi (sl.loviti “a vâna”,”a
prinde”),lat.hasta,ae cu rom.suliţă(sl.sulica) ,lat.vexilum,i şi signum,i cu
rom.steag (sl.stegu) etc.”- Cristian Mihail,op.cit. pag.29.
4.ceea
ce este greu de înțeles,
dacă romanizarea s-ar fi produs
Domnul Roxin pune problema că romanizarea traco-dacilor , dacă ar
fi
adevărată,ar conserva în vocabularul românesc pre-paşoptist cuvinte romane
militar-administrative.Am arătat mai sus că astfel de cuvinte s-au păstrat,de
unde rezultă,după logica domnului Roxin,că traco-dacii s-au romanizat.
Absenţa
altora din vocabularul nostru este explicată prin înlocuirea lor cu cuvinte
slave în perioada finală a procesului de etnogeneză a românilor şi nu datorită
urii traco-dacilor faţă de romani.(Vezi punctul 3)
Dar cum poate,oare,domnul Roxin să pretindă că lipsa unor termeni romani din
vocabularul nostru pre-paşoptist poate fi dovadă a ne-romanizării traco-dacilor
când avem denumiri din limba latină pentru unităţi de măsură(iugăr,falce), arme,plante,obiecte casnice (ţest),lumea înconjurătoare (pământ,pădure,câmp, nor,soare,apă,foc),pentru dreapta credinţă (Dumnezeu,cruce,Biserică, botez), calităţi morale (înţelept,cumpătat),termeni
politici (domn,ţară,jude),pentru familie(mamă,tată,frate,soră) şi aşa mult mai
departe?
5. Logica elementară ne obligă să presupunem că ÎN SPECIAL ACESTE CUVINTE s-ar fi conservat în vreun fel, deoarece ele defineau LUMEA ROMANĂ…
Multe cuvinte care “defineau lumea romană”,nu neapărat cele enumerate de domnul Roxin,dar tot romane în orice caz,s-au păstrat în limba română,după cum am arătat,deci nu vom insista.
Ne întrebăm oare ce istoric sau lingvist a stabilit că acele cuvinte enumerate de
domnul Roxin defineau lumea romană şi conservarea lor dovedeşte romanizarea
traco-dacilor,implicit absenţă lor arată ne-romanizarea? Ce studii sau lucrări de
referinţă a folosit domnia sa pentru a stabili că aceşti termeni prezentaţi
sunt “termeni esențiali ai lumii romane”?De ce sunt cuvintele enumerate în continuare de dânsul mai reprezentantative pentru lumea romană decât alte cuvinte,to militare,respectiv adminstrative, care întâmplător se găsesc în vocabularul românesc pre-paşoptist?Adică domnul Roxin vrea să credem că termenii “centurion” sau “cohortă” sunt mai reprezentativi pentru lumea romană decât,să zicem,cel de “dominus” (domn)?Să fim serioşi!
Dar alt aspect trebuie punctat:abuzul domnului Roxin asupra logicii,pe care o
invocă în neştire prin locuri unde nu are ce căuta,de parcă simpla menţionare a
cuvântului “logic” validează tot ce înşiri după el.De ce e logic de crezut că
traco-dacii nu s-au romanizat fiindcă,vezi Doamne!, lipsesc câteva cuvinte
latine din limba română?Ce înseamă,logic vorbind,absenţa câtorva cuvinte
militar-adminstrative romane din vocabularul românesc, când în limba română
poţi să scrii versuri întregi doar cu cuvinte de origine latină (cf.Sextil
Puşcariu-Limba română,vol.I),ceea ce,din păcate,nu se poate spune şi despre
cuvintele cu alte origini,inclusiv autohtone?La ce concluzie ne obligă “logica
elementară”?
6.Doar că, populația de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și nu a păstrat termeni militari romani de genul: LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU,VETERAN…
Este de-a dreptul curios că dacii (după spusele domnului Roxin) nu au fost delocreceptivi faţă de civilizaţia romană,chipurile pentru că îi vedeau pe romani ca
pe cotropitori puşi pe jaf şi viol,motiv pentru care nu au luat nimic de la
ei,implicit nu s-au romanizat.Dar
faţă de “neamul blestemat al slavilor” (Ioan din Efes),care a provocat la
Dunăre pagube atât de mari,dacii ne-romanizaţi nu numai că s-au arătat foarte
receptivi dar s-au amestecat cu ei,însuşindu-şi chiar multe elemente din limba
lor.
Domnul Roxin iarăşi nu ştie,sau se face că nu ştie,ce vorbeşte.Atât de nerecptivi erau dacii la romanitate încât au început să se închine la zeităţi romane,după cum ne dovedeşte cazul veteranului dac Mucatri care aduce ofrande zeului Apolon.Dacul Daizi Comozoi îşi numeşte fii Iustus şi Valens (nume romane),iar pe dacul Aeliu Ariort,a cărui soţie se chema Digna,copiii P.Aelius,P.Aelius Valeus,iar nepotul Bedarus (considerat nume dacic,apropos de contopirea şi coabitarea între authtoni şi colonişti),îl găsim în inscripţii ca şi quattuorvir în municipiul Drobeta.Atât de ostil era dacul Aelliu Ariort faţă de romani că le-a învăţat limba şi şi-a “botezat” copii cu nume romane…Iar astfel de exemple pot continua,că sunt destule.Însă nu suficiente pentru a fi luate în seamă de domnul Roxin şi prezentate marelui său public.
Considerăm inutil să comentăm pe larg entuziasmul dacilor faţă de romanitate,după ce am arătat cât de mulţi termeni militari romani se găsesc în limba română pre-paşoptistă.Vom mai adăuga doar observaţia că dacii îi duşmăneau atât de tare pe romani că la peste 1300 de ani de la cucerirea Daciei,în secolul XV,urmaşii lor “se fălesc a fi romani” (cf.Şerban Papacostea-Un călător în Ţările Române în secolul al XV-lea).
Analiza unui articol dacist.
PARTEA II
2.Astfel,
în limba română veche (…) se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice
armatei
Ba
dimpotrivă,unele dintre cele mai de bază cuvinte din limba română provin din
limbajul militar roman:(rom.)(f)sat-(lat.)fosatum(şanţ
de apărare);turmă-turma(escadron
de cavalerie);mire-miles(ostaş;cf.Sextil
Puşcariu-Limba Română vol.I,pag.357);tindă-tenda(cort)-tendere(a
ridica,a întinde [cortul]);(a) răpune-reponere;;(a)
supune-supponere; rost-rostrum(1.cioc,bot,gură;2.pinten de corabie în formă de
cioc cu care se izbea în corăbiile inamice);oaste-(ad)
hostis;secure securis;sol(d)z(i)
solidum(solid);merindă-merenda;scândură-scandula;vârtos-virtuosus;a
purcede-procedere;a
apăra-apparare;cetate-civitatem
etc.Şi
multe,multe altele.Pentru aprofundare consultaţi Cristian Mihail- “Limbajul
militar (daco -)roman”.Influenţa sa asupra limbii şi istoriei poporului român”,
Editura Militară.
În
orice caz,este evident că găsim mai mult decât “nicio urmă” de cuvine militare
romane în vocabularul “nostrum”.
3.și administrației romane
Greşit.
Istoricul Mircea Dogaru relevă în lucrarea sa “Muntele şi “miracolul” românesc”
(pag.22) o continuitate a unor funcţii administrative romane specifice viaţii
urbane,în cadrul obştilor săteşti post-aureliene:”Paralel procesului de
stratificare socială,procesul de constituire statală,desfăşurat unitar în
întreg spaţiul românesc,a avut ca plecare obştea ţărănească teritorială.Celulă economică,social-culturală şi militară de bază,ea presupunea stapânirea în comun (devălmăşie) a pământului,repartizat familiilor în loturi arabile,prin rotaţie în urma tragerii la sorţi,munca şi apărarea în comun sub conducerea sfatului “oamenilor buni (homines boni) şi bătrâni (et veterani-betrani)”.Aceşti întelepţi,împarţitori de dreptate,însărcinau cu “putere executivă” pe juzii şi judecii comunităţilor,continuatori ai acelor duumviri,juri dicundo din fostele municipia si colonia ale Daciei romane.Convieţuirea cu germano-slavii şi asimilarea acestora de către români nu au produs schimbări de fond,ci doar de formă”.
Mai adăugăm şi o observaţie a istoricilor Constantin şi Dinu Giurescu din Istoria
românilor (pag.157): “În ce priveşte judecata diferitelor pricini(din perioada de dinaintea întemeierii cnezatelor şi voievodatelor româneşti-n.n.),trebuie observat în primul rând că terminologia principală e toată de origine latină:a judeca, judeţ, lege,jurător,a jura,a câştiga,a împăca,a pierde.”
Apoi mai luăm în considerare că titulatura conducătorilor statelor medivale româneşti Muntenia şi Ţara Moldovei era continuatoare a titulaturii imperiale romane din perioada dominatului începută cu împăratul Diocleţian (sfârşitul sec.III),adică cea de dominus (domn) şi observăm că lucrurile nu stau deloc cum le prezintă domnul Roxin.Desigur aceste aspecte sunt demult cunoscute,dar asta nu l-a împiedicat pe domnul Roxin să treacă peste ele de parcă nu ar exista.
Dispariţia unor cuvinte ce denumesc elemente administrative romane nu are nimic de-a face cu o pretinsă ne-romanizare a traco-dacilor şi este absolut normală în condiţiile în care viaţa urbană,implicit centrele administrative,din Dacia romană a urmat un declin constant,pană la dispariţie,după retragerea aureliană sucedată de migraţiile barbare. E evident că dispariţia vieţii urbane a dus la reorganizarea socială într-o formă potrivită nevoilor vremurilor,adică în cea sătească;Nicolae Iorga era de părere că la ruralizarea vieţii din fosta provincie a contribuit şi provenienţa,înainte şi după cucerirea Daciei,din spaţiul sătesc din sudul Italiei a multor colonişti romani.Reorganizarea socială a dus,inevitabil,la dispariţia sau înlocuirea unor funcţii administrative specifice vieţii urbane şi a funcţionarilor care le deserveau.Dar schimbarea nu a fost totală întrucât termenii folosiţi în administraţia obştilor săteşti erau majoritari latini (sat,jude,judeţ etc.),după cum am arătat mai sus,cel puţin până la venirea slavilor.Observăm
deci o înlocuire a unor termeni administrativi romani cu alţi termeni administrativi
tot romani,de unde rezultă că dispariţia unor cuvinte ce desemnau administraţia
romană urbană din vocabularul proto-românesc nu este o dovadă a pretinsei
ne-romanizări a traco-dacilor indiferent cum privim problema.
(sfarsitul PARTII II)
Domnu ADD vad ca sunteti dastept.
Dar PINTEN de unde vine ,a se opinti, etc….
Domnu ADD vad ca sunteti dastept.
Dar PINTEN de unde vine ,a se opinti, etc…
Si revin. Desi in DEX se da ca pinten este din limba sarba, in alte limbi slave nu se mai gaseste. Cuvantul PINTEN este luat de la traco-geti si avem muntii PINTULUI in greaca PINDULUI.
La fel cum avem Varful Judele (din lat. judex) in Muntii Retezat,la doi pasi de Sarmizegetusa,”in insasi inima Daciei”,nu?
Din limba iraniana provine ca si Prutul,de la sciti
Analiza unui articol dacist.
PARTEA I
Aveti aici articolul (http://adevaruldespredaci.ro/in-romana-veche-nu-au-existat-cuvinte-specifice-armatei-sau-administratiei-romane-pai-si-romanizarea-hai-sa-ne-uimim-putin/):
Argumentele
care demolează aberația
cu romanizarea dacilor și
fantezia cu etnogeneza poporului român, potrivit căreia acesta s-ar fi format
din împreunarea femeilor dace1 ȘI
cu militarii și
coloniștii romani, abundă – de la aspecte logice, până
la izvoare istorice, probe materiale și așa mai departe…
Citind zilele trecute un articol de-al domnului Lucian Cueșdean, am găsit o altă serie de argumente foarte
interesante, pe care vi le expun în acest articol. Astfel, în limba română
veche (de dinainte de bonjuriștii
și pașoptiștii care au introdus o serie de cuvinte franțuzești
în limba română) se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice armatei2 și administrației
romane3, ceea ce este greu de înțeles,
dacă romanizarea s-ar fi produs4. Logica elementară ne obligă să presupunem că
ÎN SPECIAL ACESTE CUVINTE s-ar fi conservat în vreun fel, deoarece ele defineau
LUMEA ROMANĂ…5
Doar că, populația
de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și
nu a păstrat termeni militari romani de genul: LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ,
LANCE, CASTRU, VETERAN… 6
De asemenea, nu a folosit nici termenii: SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU,
CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN,
EDIL, MUNICIPIU, VICUS (sat)…7
Și atunci, cum rămâne cu romanizarea, dacă nu
s-au păstrat termeni esențiali
ai lumii romane în româna veche?8 Că îi avem astăzi în limba română modernă,
este o altă poveste și
nu are legătură cu romanizarea, ci cu împrumuturile masive făcute în ultimele
două secole din alte limbi9. Desigur, unii vor spune că nu-i adevărat10 și că avem cuvinte precum Săgeată (sagitta),
Oaste (hostis) sau altele ce sunt preluate obligatoriu din latină. Și dacă acestea fac parte dintr-un fond comun
protolatin, moștenit
în paralel atât de italici cât și
de carpatici? Că, vorba aia, “se povestește”
că o parte a neamurilor străvechi din Peninsula Italică au ajuns acolo din zona
Carpato-Danubiano-Pontică…11
Așadar, faptul că după retragerea aureliană, cei
rămași aici nu au continuat să trăiască în Vicus-uri și Municipii și
nici nu s-au mai organizat în Legiuni și
Cohorte, arată și
dintr-o altă perspectivă că romanizarea este doar o glumă proastă12.
Daniel Roxin
Si aici raspunsul:
Un
neştiutor de carte îşi dă cu părerea (note de lectură)
“Am rămas români pentru că nu ne-am putut despărţi de amintirea Romei.”-Nicolae
Iorga
O
analiză obiectivă se face prin referiri strict la idei şi nu la persoane.Însă
când ideile sunt impuse cu fanatism ca adevăr incontestabil,credem că se cuvine
să comentăm puţin şi despre persoanele din spatele lor.Cel puţin să ştim de
cine să ne ferim,dacă nu din alte motive.
Încă
odată ni se dovedeşte,dacă mai era nevoie,cât de lipsiţi de cultură dar plini
de pretenţii de erudiţie sunt membri aşa-zisei „Mişcări dacologice” şi cu toate
că spaţiul virtual este suprasaturat de enormităţile dacomanilor şi respectivi
par să nu ne mai poată surprinde,din când în când mai răsare câte unul care ne
demostrează că încă nu le-am auzit pe toate.
Daniel
Roxin,veşnicul protagonist al tragi-comicei „Mişcări dacologice” mai devreme
amintită,prin metoda deja consacrată a articolelor concise dar fulminante,îşi
propune din nou să ne scoată din negura imposturii identitare în care ne-au
aruncat istoricii şi lingviştii trădători de neam şi ţară.
De
astă dată acest neobosit luceafăr al adevărului tulburător vine şi împrăştie
bezna ignoranţei din jurul unui subiect de maximă importanţă:etnogeneza
românilor…care este catalogată din start ca „fantezie”.O apreciere prin care toţi
istoricii ce s-au ocupat de acest subiect sunt acuzaţi că bat câmpii sau,într-o
notă mai optimistă,că au scris basme.
Reamintim
cititorilor că nu este prima dată când dacomanii îşi arată pe faţă dispreţul
faţă de românitate.Bunăoară profesorul G.D.Iscru spunea că „ne numim România ca
ţară datorită unei mari erori politice din veacul al XIX”,Valentin Roman afirma
în direct la televizor că „suntem români ca nume”,medicul N. Săvescu şi
V.Brilinsky„un haiduc cu bâta-n mână”(descrierea îi aparţine) îndemnau să ne
declarăm daci în loc de români la recensământul din 2011,iar nelipsitul D.Roxin
milita să schimbăm numele ţării (în Dacia,evident)fiindcă numele de România ne
face să fim confundaţi cu ţiganii.Deci astfel de afirmaţii anti-româneşti nu
mai surprind pe nimeni.Nihil novi sub sole.
Ideea
centrală din articolul domnului Roxin (care defapt citează pe altcineva,dar
având în vedere că îşi asumă aceste idei ne vom adresa dânsului direct şi nu autorului
textului original) este că dacii nu s-au romanizat (evident!) şi românii nu
există deoarece ”în limba română veche(…)se pare că nu găsim nicio urmă de
cuvinte specifice armatei și
administrației
romane”.Vom deduce, din lipsa unei exprimări mai concrete a autorului,că acesta
se referă prin “limba română veche” la limba română din perioada sa de formare
pănă în perioada paşoptistă când,într adevăr, au avut loc împrumuturi
lingvistice masive din occidentul Europei şi nu numai.
În
cele ce urmează vom demonstra că aportul limbajului militar roman la
constituirea limbii române este cu mult mai mare decât pretinde domnul Roxin şi
vom vedea cum părerile domniei sale sunt interpretări pur şi simplu forţate ce
nu au legătură cu studiul obiectiv ci cu manipularea opiniei prin omiterea
adevărului şi prezentarea unilaterală a informaţiei.
Acuzele
unui ignorant
1.fantezia cu etnogeneza poporului român, potrivit căreia acesta s-ar fi format
din împreunarea femeilor dace şi cu militarii și
coloniștii romani
Din
moment ce etnogeneza este o “fantezie”,după cum stabileşte cu de la sine putere
domnul Roxin,semnalăm următoarele urmări logice ale acestei idei:ori poporul
român a existat de la facerea lumii,proto-părinţii Adam şi Eva călcând pe
sfântul pământ din Grădina Edenului (care oricum ştim cu toţii că era în
România!) cu opinca în picioare şi tricololorul la piept,ori poporul român nu
există din moment ce nu s-a „născut”.O nerozie în ambele cazuri.
Le
aducem aminte tuturor celor care se fac a nu cunoaşte,că poporul român nu s-a
format doar din căsătoriile mixte dintre femeile dace şi romani.Nici o lucrare
istorică serioasă nu susţine acest lucru.Coloniştii nu erau doar bărbaţi veniţi
în Dacia romană fiindcă nu-şi găseau neveste în altă parte.Erau familii întregi
strămutate din toată lumea romană în noua provincie.La fel şi slavii de mai
târziu,asemeni altor popoare migratoare,călătoreau cu toată avuţia şi familia
după ei. Povestea că ”poporul român e rezultatul biologic dintre soldatul roman
şi femeia dacă” este varianta politică,nu şi academică,a etnogenezei noastre
împământenită în mentalul colectiv în perioada pre-decembristă,o variantă adusă
de mult de propria insuficienţă în “moarte clinică” dar încă “legată la
aparate” fiindcă le mai e folositoare unora.Alţii decât noi.
Pe
scurt,poporul român a rezultat din îmbinarea etno-culturală dintre populaţia tracă
nord şi sud dunăreni (ca substrat),coloniştii şi veteranii romani (ca strat) şi
populaţia slavă (ca adstrat);vezi Florin Constantiniu-O istorie sinceră a
poporului Român.
(sfarsitul partii I)
Ghilimelele se pun, totusi, la sfarsit, doar apartin tribunului Maxentiu si au fost rostite cu cateva luni inainte ca legionarii romani sa se retraga din nordul Dunarii, plouati si cu coada intre picioare.
S-ar putea sa va intereseze si o analiza de-a mea pe marginea unui alt articol de-al dacistilor.
https://adevaruridespredacisti.wordpress.com/2015/01/24/un-nestiutor-de-carte-isi-da-cu-parerea-note-de-lectura/
S-ar putea sa va intereseze si o analiza de-a mea pe marginea unui alt articol de-al dacistilor.
Articolul cu pricina
Argumentele care demolează aberația cu romanizarea dacilor și fantezia cu etnogeneza poporului român, potrivit căreia acesta s-ar fi format din împreunarea femeilor dace1 ȘI cu militarii și coloniștii romani, abundă – de la aspecte logice, până la izvoare istorice, probe materiale și așa mai departe…
Citind zilele trecute un articol de-al domnului Lucian Cueșdean, am găsit o altă serie de argumente foarte interesante, pe care vi le expun în acest articol. Astfel, în limba română veche (de dinainte de bonjuriștii și pașoptiștii care au introdus o serie de cuvinte franțuzești în limba română) se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice armatei2 și administrației romane3, ceea ce este greu de înțeles, dacă romanizarea s-ar fi produs4. Logica elementară ne obligă să presupunem că ÎN SPECIAL ACESTE CUVINTE s-ar fi conservat în vreun fel, deoarece ele defineau LUMEA ROMANĂ…5
Doar că, populația de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și nu a păstrat termeni militari romani de genul: LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN… 6
De asemenea, nu a folosit nici termenii: SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS (sat)…7
Și atunci, cum rămâne cu romanizarea, dacă nu s-au păstrat termeni esențiali ai lumii romane în româna veche?8 Că îi avem astăzi în limba română modernă, este o altă poveste și nu are legătură cu romanizarea, ci cu împrumuturile masive făcute în ultimele două secole din alte limbi9. Desigur, unii vor spune că nu-i adevărat10 și că avem cuvinte precum Săgeată (sagitta), Oaste (hostis) sau altele ce sunt preluate obligatoriu din latină. Și dacă acestea fac parte dintr-un fond comun protolatin, moștenit în paralel atât de italici cât și de carpatici? Că, vorba aia, “se povestește” că o parte a neamurilor străvechi din Peninsula Italică au ajuns acolo din zona Carpato-Danubiano-Pontică…11
Așadar, faptul că după retragerea aureliană, cei rămași aici nu au continuat să trăiască în Vicus-uri și Municipii și nici nu s-au mai organizat în Legiuni și Cohorte, arată și dintr-o altă perspectivă că romanizarea este doar o glumă proastă12.
Daniel Roxin
Si replica mea:
Un neştiutor de carte îşi dă cu părerea (note de lectură)
“Am rămas români pentru că nu ne-am putut despărţi de amintirea Romei.”-Nicolae Iorga
O analiză obiectivă se face prin referiri strict la idei şi nu la persoane.Însă când ideile sunt impuse cu fanatism ca adevăr incontestabil,credem că se cuvine să comentăm puţin şi despre persoanele din spatele lor.Cel puţin să ştim de cine să ne ferim,dacă nu din alte motive.
Încă odată ni se dovedeşte,dacă mai era nevoie,cât de lipsiţi de cultură dar plini de pretenţii de erudiţie sunt membri aşa-zisei „Mişcări dacologice” şi cu toate că spaţiul virtual este suprasaturat de enormităţile dacomanilor şi respectivi par să nu ne mai poată surprinde,din când în când mai răsare câte unul care ne demostrează că încă nu le-am auzit pe toate.
Daniel Roxin,veşnicul protagonist al tragi-comicei „Mişcări dacologice” mai devreme amintită,prin metoda deja consacrată a articolelor concise dar fulminante,îşi propune din nou să ne scoată din negura imposturii identitare în care ne-au aruncat istoricii şi lingviştii trădători de neam şi ţară.
De astă dată acest neobosit luceafăr al adevărului tulburător vine şi împrăştie bezna ignoranţei din jurul unui subiect de maximă importanţă:etnogeneza românilor…care este catalogată din start ca „fantezie”.O apreciere prin care
toţi istoricii ce s-au ocupat de acest subiect sunt acuzaţi că bat câmpii
sau,într-o notă mai optimistă,că au scris basme.
Reamintim cititorilor că nu este prima dată când dacomanii îşi arată pe faţă dispreţul faţă de românitate.Bunăoară profesorul G.D.Iscru spunea că „ne numim România ca ţară datorită unei mari erori politice din veacul al XIX”,Valentin Roman afirma în direct la televizor că „suntem români ca nume”,medicul N. Săvescu şi V.Brilinsky„un haiduc cu bâta-n mână”(descrierea îi aparţine) îndemnau să ne declarăm daci în loc de români la recensământul din 2011,iar nelipsitul D.Roxin milita să schimbăm numele ţării (în Dacia,evident)fiindcă numele de România ne face să fim confundaţi cu ţiganii.Deci astfel de afirmaţii anti-româneşti nu mai surprind pe nimeni.Nihil novi sub sole.
Ideea centrală din articolul domnului Roxin (care defapt citează pe altcineva,dar având în vedere că îşi asumă aceste idei ne vom adresa dânsului direct şi nu
autorului textului original) este că dacii nu s-au romanizat (evident!) şi românii nu există deoarece ”în limba română veche(…)se pare că nu găsim nicio
urmă de cuvinte specifice armatei și administrației romane”.Vom deduce,din lipsa unei exprimări mai concrete a autorului,că acesta se referă prin “limba română veche” la limba română din perioada sa de formare pănă în perioada paşoptistă când,într-adevăr,au avut loc împrumuturi lingvistice masive din occidentul Europei şi nu numai.
În cele ce urmează vom demonstra că aportul limbajului militar roman la constituirea limbii române este cu mult mai mare decât pretinde domnul Roxin şi vom vedea cum părerile domniei sale sunt interpretări pur şi simplu forţate ce nu au legătură cu studiul obiectiv ci cu manipularea opiniei prin omiterea adevărului şi prezentarea unilaterală a informaţiei.
Acuzele unui ignorant
1.fantezia cu etnogeneza poporului român, potrivit căreia acesta s-ar fi format din împreunarea femeilor dace şi cu militarii și coloniștii romani
Din moment ce etnogeneza este o “fantezie”,după cum stabileşte cu
de la sine putere domnul Roxin,semnalăm următoarele urmări logice ale acestei
idei:ori poporul român a existat de la facerea lumii,proto-părinţii Adam şi Eva
călcând pe sfântul pământ din Grădina Edenului (care oricum ştim cu toţii că
era în România!) cu opinca în picioare şi tricololorul la piept,ori poporul
român nu există din moment ce nu s-a „născut”.O nerozie în ambele cazuri.
Le aducem aminte tuturor celor care se fac a nu cunoaşte,că poporul român nu s-a format doar din căsătoriile mixte dintre femeile dace şi romani.Nici o lucrare istorică serioasă nu susţine acest lucru.Coloniştii nu erau doar bărbaţi veniţi în Dacia romană fiindcă nu-şi găseau neveste în altă parte.Erau familii întregi strămutate din toată lumea romană în noua provincie.La fel şi slavii de mai târziu,asemeni altor popoare migratoare,călătoreau cu toată avuţia şi familia după ei. Povestea că ”poporul român e rezultatul biologic dintre soldatul roman şi femeia dacă” este varianta politică,nu şi academică,a etnogenezei noastre împământenită în mentalul colectiv în perioada pre-decembristă,o variantă adusă de mult de propria insuficienţă în “moarte clinică” dar încă “legată la aparate” fiindcă le mai e folositoare unora.Alţii decât noi.
Pe scurt,poporul român a rezultat din îmbinarea etno-culturală dintre populaţia
tracă nord şi sud dunăreni (ca substrat),coloniştii şi veteranii romani (ca strat) şi populaţia slavă (ca adstrat);vezi Florin Constantiniu-O istorie sinceră a poporului Român.
2.Astfel, în limba română veche (…) se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice armatei
Ba dimpotrivă,unele dintre cele mai de bază cuvinte din limba română provin din limbajul militar roman:(rom.)(f)sat-(lat.)fosatum(şanţ de apărare);turmă-turma(escadron de cavalerie);mire-miles(ostaş;cf.Sextil Puşcariu-Limba Română vol.I,pag.357);tindă-tenda(cort)-tendere(a ridica,a întinde [cortul]);(a) răpune-reponere;(a) supune-supponere; rost-rostrum(1.cioc,bot,gură;2.pinten de corabie în formă de cioc cu care se izbea în corăbiile inamice) oaste-(ad) hostis;secure securis;sol(d)z(i) solidum(solid),merindă-merenda,scândură-scandula,vârtos virtuosus,a purcede-procedere,a apăra-apparare,cetate-civitatem etc.Şi multe,multe altele.Pentru aprofundare consultaţi Cristian Mihail- “Limbajul militar (daco -)roman”.Influenţa sa asupra limbii şi istoriei poporului român”, Editura Militară.
În orice caz,este evident că găsim mai mult decât “nicio urmă” de cuvine militare romane în vocabularul nostrum.
3.și administrației romane
Greşit.
Istoricul Mircea Dogaru relevă în lucrarea sa “Muntele şi “miracolul” românesc” (pag.22) o continuitate a unor funcţii administrative romane specifice viaţii urbane,în cadrul obştilor săteşti post-aureliene:”Paralel procesului de stratificare socială,procesul de constituire statală,desfăşurat unitar în întreg spaţiul românesc,a avut ca plecare obştea ţărănească teritorială.Celulă economică,social-culturală şi militară de bază,ea presupunea stapânirea în comun (devălmăşie) a pământului,repartizat familiilor în loturi arabile,prin rotaţie în urma tragerii la sorţi,munca şi apărarea în comun sub conducerea sfatului “oamenilor buni (homines boni) şi bătrâni (et veterani-betrani)”.Aceşti întelepţi,împarţitori de dreptate,însărcinau cu “putere executivă” pe juzii şi judecii comunităţilor,continuatori ai acelor duumviri,juri dicundo din fostele municipia si colonia ale Daciei romane.Convieţuirea cu germano-slavii şi asimilarea acestora de către români nu au produs schimbări de fond,ci doar de formă”.
Mai adăugăm şi o observaţie a istoricilor Constantin şi Dinu Giurescu din Istoria românilor (pag.157): “În ce priveşte judecata diferitelor pricini(din perioada de dinaintea întemeierii cnezatelor şi voievodatelor româneşti-n.n.),trebuie observat în primul rând că terminologia principală e toată de origine latină:a judeca,judeţ,lege,jurător,a jura,a câştiga,a împăca,a pierde.”
Apoi mai luăm în considerare că titulatura conducătorilor statelor medivale româneşti Muntenia şi Ţara Moldovei era continuatoare a titulaturii imperiale romane din perioada dominatului începută cu împăratul Diocleţian (sfârşitul sec.III),adică cea de dominus (domn) şi observăm că lucrurile nu stau deloc cum le prezintă domnul Roxin.Desigur aceste aspecte sunt demult cunoscute,dar asta nu l-a împiedicat pe domnul Roxin să treacă peste ele de parcă nu ar exista.
Dispariţia unor cuvinte ce denumesc elemente administrative romane nu are nimic de-a face cu o pretinsă ne-romanizare a traco-dacilor şi este absolut normală în condiţiile în care viaţa urbană,implicit centrele administrative,din Dacia romană a urmat un declin constant,pană la dispariţie,după retragerea aureliană sucedată de migraţiile barbare. E evident că dispariţia vieţii urbane a dus la reorganizarea socială într-o formă potrivită nevoilor vremurilor,adică în cea sătească;Nicolae Iorga era de părere că la ruralizarea vieţii din fosta provincie a contribuit şi provenienţa,înainte şi după cucerirea Daciei,din spaţiul sătesc din sudul Italiei a multor colonişti romani.Reorganizarea socială a dus,inevitabil,la dispariţia sau înlocuirea unor funcţii administrative specifice vieţii urbane şi a funcţionarilor care le deserveau.Dar schimbarea nu a fost totală întrucât termenii folosiţi în administraţia obştilor săteşti erau majoritari latini (sat,jude,judeţ etc.),după cum am arătat mai sus,cel puţin până la venirea slavilor.Observăm deci o înlocuire a unor termeni administrativi romani cu alţi termeni administrativi tot romani,de unde rezultă că dispariţia unor cuvinte ce desemnau administraţia romană urbană din vocabularul proto-românesc nu este o dovadă a pretinsei ne-romanizări a traco-dacilor indiferent cum privim problema.
Cât despre absenţa altor cuvinte latine din limba română,dl. Cristian Mihail vine să ne lămurească:”Pierderi din fondul de cuvinte militare romane.Aceste pierderi s-au produs,în mod firesc,deoarece organizarea,armamentul,comenzile,emblemele,strategia şi tactica Romei antice s-au schimbat într-o istorie bimilenară.Multe cuvinte militare latine au fost pierdute chiar din perioada declinului puterii romane,fiind înlocuite cu altele aparţinând terminologiei militare a invadatorilor slavi (in est) şi germanici (în vest),precum:lat.bellum cu rom.război (< sl.razboj “ucidere”)(…),lat.agemn,-inis cu rom.ceată (<sl.ceta “grup”)(…),lat.calcar,-aris,cu rom.pinten (<sl.petino “călcâi”)(…),lat.castra,-orum cu rom.tabără (<sl.taboru)(…),lat.ferire cu rom. a lovi (<sl.loviti “a vâna”,”a prinde”)(…), lat.hasta,ae cu rom.suliţă(<sl.sulica) (…), lat.vexilum,i şi signum,i cu rom.steag (<sl.stegu)(…)etc.”- Cristian Mihail,op.cit. pag.29.
4.ceea ce este greu de înțeles, dacă romanizarea s-ar fi produs
Domnul Roxin pune problema că romanizarea traco-dacilor , dacă ar
fi adevărată,ar conserva în vocabularul românesc pre-paşoptist cuvinte romane militar-administrative.Am arătat mai sus că astfel de cuvinte s-au păstrat,de unde rezultă,după logica domnului Roxin,că traco-dacii s-au romanizat.
Absenţa altora din vocabularul nostru este explicată prin înlocuirea lor cu cuvinte slave în perioada finală a procesului de etnogeneză a românilor şi nu datorită urii traco-dacilor faţă de romani.(Vezi punctul 3)
Dar cum poate,oare,domnul Roxin să pretindă că lipsa unor termeni romani din vocabularul nostru pre-paşoptist poate fi dovadă a ne-romanizării traco-dacilor când avem denumiri din limba latină pentru unităţi de măsură(iugăr,falce),arme,plante,obiecte casnice (ţest),lumea înconjurătoare(pământ,pădure,câmp,nor,soare,apă,foc),pentru dreapta credinţă (Dumnezeu,cruce,Biserică,botez),calităţi morale (înţelept,cumpătat),termeni politici (domn,ţară,jude),pentru familie(mamă,tată,frate,soră) şi aşa mult mai departe?
5. Logica elementară ne obligă să presupunem că ÎN SPECIAL ACESTE CUVINTE s-ar fi conservat în vreun fel, deoarece ele defineau LUMEA ROMANĂ…
Multe cuvinte care “defineau lumea romană”,nu neapărat cele enumerate de domnul Roxin,dar tot romane în orice caz,s-au păstrat în limba română,după cum am arătat,deci nu vom insista.
Ne întrebăm oare ce istoric sau lingvist a stabilit că acele cuvinte enumerate de domnul Roxin defineau lumea romană şi conservarea lor dovedeşte romanizarea traco-dacilor,implicit absenţă lor arată ne-romanizarea? Ce studii sau lucrări
de referinţă a folosit domnia sa pentru a stabili că aceşti termeni prezentaţi sunt “termeni esențiali ai lumii romane”?De ce sunt cuvintele enumerate în continuare de dânsul mai reprezentantative pentru lumea romană decât alte cuvinte,to militare,respectiv adminstrative, care întâmplător se găsesc în vocabularul românesc pre-paşoptist?Adică domnul Roxin vrea să credem că termenii “centurion” sau “cohortă” sunt mai reprezentativi pentru lumea romană decât,să zicem,cel de “dominus” (domn)?Să fim serioşi!
Dar alt aspect trebuie punctat:abuzul domnului Roxin asupra logicii,pe care o invocă în neştire prin locuri unde nu are ce căuta,de parcă simpla menţionare a cuvântului “logic” validează tot ce înşiri după el.De ce e logic de crezut că traco-dacii nu s-au romanizat fiindcă,vezi Doamne!, lipsesc câteva cuvinte latine din limba română?Ce înseamă,logic vorbind,absenţa câtorva cuvinte militar-adminstrative romane din vocabularul românesc, când în limba română poţi să scrii versuri întregi doar cu cuvinte de origine latină (cf.Sextil Puşcariu-Limba română,vol.I),ceea ce,din păcate,nu se poate spune şi despre cuvintele cu alte origini,inclusiv autohtone?La ce concluzie ne obligă “logica elementară”?
6.Doar că, populația de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și nu a păstrat termeni militari romani de genul: LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU,VETERAN…
Este de-a dreptul curios că dacii (după spusele domnului Roxin) nu au fost deloc receptivi faţă de civilizaţia romană,chipurile pentru că îi vedeau pe romani ca pe cotropitori puşi pe jaf şi viol,motiv pentru care nu au luat nimic de la ei,implicit nu s-au romanizat.Dar faţă de “neamul blestemat al slavilor” (Ioan din Efes),care a provocat la Dunăre pagube atât de mari,dacii ne-romanizaţi nu numai că s-au arătat foarte receptivi dar s-au amestecat cu ei,însuşindu-şi chiar multe elemente din limba lor.
Domnul Roxin iarăşi nu ştie,sau se face că nu ştie,ce vorbeşte.Atât de nerecptivi erau dacii la romanitate încât au început să se închine la zeităţi romane,după cum ne dovedeşte cazul veteranului dac Mucatri care aduce ofrande zeului Apolon.Dacul Daizi Comozoi îşi numeşte fii Iustus şi Valens (nume romane),iar pe dacul Aeliu Ariort,a cărui soţie se chema Digna,copiii P.Aelius,P.Aelius Valeus,iar nepotul Bedarus (considerat nume dacic,apropos de contopirea şi coabitarea între authtoni şi colonişti),îl găsim în inscripţii ca şi quattuorvir în municipiul Drobeta.Atât de ostil era dacul Aelliu Ariort faţă de romani că le-a învăţat limba şi şi-a “botezat” copii cu nume romane…Iar astfel de exemple pot continua,că sunt destule.Însă nu suficiente pentru a fi luate în seamă de domnul Roxin şi prezentate marelui său public.
Considerăm inutil să comentăm pe larg entuziasmul dacilor faţă de romanitate,după ce am arătat cât de mulţi termeni militari romani se găsesc în limba română pre-paşoptistă.Vom mai adăuga doar observaţia că dacii îi duşmăneau atât de tare pe romani că la peste 1300 de ani de la cucerirea Daciei,în secolul XV,urmaşii lor “se fălesc a fi romani” (cf.Şerban Papacostea-Un călător în Ţările Române în secolul al XV-lea).
Haideţi să analizăm şi cuvintele enumerate de domnul Roxin:
-legiune,centurion (ofiţer roman,comandant al unei centurii) şi cohortă (unitate de infanterie romană,a zecea parte dintr-o legiune) se pare că într-adevăr au dispărut din vocabularul stră-românilor.Dar nu este de mirare dacă ţinem cont că aceştia nu se (mai) puteau grupa militar în unităţi atât de organizate şi numeroase precum legiunile.Aceasta în contextul în care însuşi romanii (bizantinii) renunţă la această formă de organizare militară începând cu secolul VII.Iar organizarea militară din perioada principatelor medievale s-a făcut la noi după model străin (bizantin,unguresc şi polon) suprapus peste tradiţiile militare autohtone (cf.Nicolae Iorga-Istoria armatei româneşti),ca să nu mai spunem că nicăieri în Europa armatele nu se mai organizau în legiuni.Ce motiv avem să găsim în perioada medievală şi modernă termeni pentru ceva ce dispăruse cu sute de ani în urmă?
Ar trebui totuşi menţionat despre cuvântul “legiune”,cu toate că nu are mare relevanţă,că a existat un loc unde a mai fost folosit,deşi nu în context militar:labiserică.Mai exact în citirea Sfintei Evanghelii după Marcu,(cap.)5,(vers.)9,unde găsim următoarele:”Şi l-a întrebat:
Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune
este numele meu, căci suntem mulţi“.
Cuvântului “lance” nu are rost să-l aprofundăm întrucât avem în limbajul medieval românesc cuvântul “fuşte” (suliță de lemn cu vârful de fier; lance) din latinescul ”fustis”;deci acelaşi lucru cu aceeaşi origine latinească.
”Castru” a fost probabil înlocuit cu slavonescul “taboru”,în perioada migraţiilor,de unde a apărut românescul “tabără”.Vezi punctul 3
Trecerea cuvântului “veteran” în acea listă fatală (pentru autorul ei) ne nedovedeşte desăvârşita incultură sau reaua voinţă a domnului Roxin.O simplă căutare în Dicţionarul Explicativ (aşa falsificat cum este de către “duşmanii mişcării dacologice”) a fi fost suficientă pentru a afla că la originea cuvântului românesc “bătrân” se află latinescul “veteranus-betranus”.
7.De asemenea, nu a folosit nici termenii: SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS (sat)…
Aceeaşi poveste.Iată la ce duce o vrăjmăşie nejustificată cu Dicţionarul explicativ.La unele dintre cuvintele enumerate vedem acceaşi substituire a termenilor latini cu cei slavi.Ca,de pildă, ”edificiu” (lat.aedificium) înlocuit cu “clădire” (rezultatul acţiunii de a clădi) din slavonescul “kladon”,”klasti” (cf.DEX).
La fel este şi în cazul lui “sclav” care a devenit “rob” din slavonescul “robu”.
Altele,spre groaza distinşilor domni dacomani,le găsim până astăzi.De pildă ”arenă” a devenit “arină” (=nisip) în unele zone din ţara noastră şi la sud de Dunăre,şi a circulat în paralel cu varianta “nisip” care are origine slavă (cf.Sextil Puşcariu-Limba română,vol.1,Privire generală,Bucureşti 1940,pag.212).
Dispariţia lui ”gladiator” nu este,din orice punct am privi lucrurile,dovadă că traco-dacii nu s-au romanizat.E pur şi simplu dovada dispariţiei unui cuvânt care nu s-a mai folosit. Oare câte lupte între gladiatori s-au ţinut la nord de Dunăre după retragerea aureliană,în timpul migraţiilor barbare şi perioada mediavală?Ce motiv am avea să găsim cuvântul “gladiator” în “româna veche”?
Pe “vicus” cu sensul de “(f)sat” l-a înlocuit “fossatum”,cuvânt tot latin folosit în armata romană pentru “şanţ de apărare”.
Latinul “civitas” a devenit românescul “cetate”(cf.DEX).
Cuvântul “edil” (funcţionar roman însărcinat cu întreţinerea clădirilor publice,administrarea jocurilor şi cu ordinea publică) probabil a ieşit din folosinţă odată cu dispariţia vieţii urbane.În obştea sătească e puţin probabil să fi existat o astfel de persoană care să ducă mai departe funcţia şi denumiea ei.De asemenea dispariţia oraşelor a dus şi la dispariţia denumirii pentru oraşele de tip “municipium”.
Despre cuvintele “civic”(corect este “civis”) şi “cetăţan”,care înseamnă cam acelaşi lucru,e mai mult de spus.
În primul rând avem inscripţii precum “CIVIS ROMANUS NATUS DACUS” care dovedesc clar că dacii au folosit aceşti termeni pentru a-şi desemna cetăţenia romană.Din moment ce dacii îşi asumau statutul de “civis” (romanus) şi ţineau să le fie înscripţionat şi pe pietrele funerare,ce importanţă are că românii nu mai foloseau în evul mediu (şi ulterior) acest cuvâtul?Argumentul domnului Roxin în această privinţă nu are nici o valoare.Apoi avem inscripţii care atestă prezenţa dacilor în aparatul administrativ roman,ca de pildă dacul Aeliu Ariort quattuorvir în municipiul Drobeta (mai devreme amintit la punctul 6)care nu putea obţine funcţii administrative fără să aibă cetăţenie romană şi să cunoască limba latină.Avem mărturii în inscripţii despre prezenţa dacilor în legiunile romane (apartenenţă condiţionată de cetăţenie)şi în cavaleria de gardă a împăratului (equites
singulares augusti) condiţionată iarăşi de cetăţenie,recruţii în acest
corp primind cetăţenia pe loc;putem doar să ne închipuim ce refractari erau
dacii faţă de romani dacă acceptau să fie garda călare a împăratului.Apoi
prin Constituiţia Antoniană din 212 toţi oamenii liberi din Imperiul Roman,deci
şi din Dacia,au devenit cetăţeni romani.CIVIS ROMANUS,cu toţii!
Nu au folosit dacii/proto-românii cuvântul “civis”(cetăţean)?Păi însuşi numele nostru de “român” (“rumân” din “romanus”) a însemnat “cetăţean” la început.Oare cuvintele “romanitatea nu este etnie.” (Mircea Chelaru în Dacii-adevăruri tulburătoaare) nu i-au rămas domnului Roxin în minte?La început folosit ca statut juridic sinonim ca sens cu “cetăţean”,termenul “romanus” s-a definitivat ca etnonim pentru stră-românii în perioada stabilirii masive a slavilor în Balcani şi venirea bulgarilor (sec.VII) care au constituit primul ţarat la sud de Dunăre,izolându-ne de romanitatea orientală.
8.Și atunci, cum rămâne cu romanizarea, dacă nu s-au păstrat termeni esențiali ai lumii romane în româna veche?
Până acum am arătat că mulţi termeni (esenţiali) ai lumii romane s-au păstrat în vorbirea şi vocabularul nostru.Deci,mergând iarăşi pe logica domnului Roxin, ajungem la concluzia că traco-dacii s-au romanizat.
Vezi şi punctul 5
(va urma)
„a dimpotrivă,unele dintre cele mai de bază cuvinte din limba română
provin din limbajul militar roman:(rom.)(f)sat-(lat.)fosatum(şanţ de
apărare)”
acesta si altele sunt si direct atestate in scrieri vechi si in formele ( Codicele Voronetean de exemplu) confirmand evolutia fonetica a lor.
O discutie interesanta am vazut aici pe blog privitor la numele Traian respectiv substantivul comun troian, care probabil face parte dintr-o suita de exceptii de la transformarile fonetice din latina (sau din eventualul substrat) in rom^na. Teoria ca ar fi cuvant respectiv nume slavic are puncte slabe. Sa-l fi pierdut rom^nii din memorie pe Traian, dar sa fi venit slavii dupa sute de ani si gasind niste urme de castre si probabil niste monezi cu chipul lui sa-l fi adoptat ei, introducandu-l in folclor, iar apoi sa le fi amintit si rom^nilor cine a fost personalitatea respectiva, e cam peste mana. De asemenea daca in latina balcanica a lui Tiberius Maximus, Traianus a putut da Troiano (perfect contemporan cu imparatul Traian), nu vad de ce la nord de Dunare intrarea numelui respectiv (si a substantivului) nu s-ar fi putut face.
Discutia era din cate imi aduc aminte intre d-l Coja si d-l Vinereanu. Nu stiu daca s-a mai lamurit in vreun fel dupa al treilea schimb de idei.
Un exemplu de romanizare – Imparatul roman Regallianus, uzurpator in timpul lui Gallienus, este de neam dacic si se mandreste ca se trage din Decebal, casatorit cu o romana,Sulpicia,fiica unui senator roman iar numele complet este Publius Cornelius Regallianus.
Ori Gaius Valerius Maximilianus Galerius.
Ori celebrul traducator dac, Marcus Ulpius Celerinus.
Interesant e de observat ca pe diversele inscriptii din Britania sunt si nume dacice, ceea ce insemna ca li se permitea pastrarea acelor nume. Ar fi deci un indiciu ca toti cei cu nume atat de evident romane si le luau benevol, fara vreun fel de impunere fortata.
Deosebit de interesant este monumentul funerar descoperit la Troesmis-Iglita al dacului Daizus Comozoi ridicat de fii lui Iustus si Valens ori constructiile ridicate de soldatii daci din trupele auxiliare romane stationate in Britania la Zidul lui Hadrian in care se mentioneaza :”Pentru imparatii …… acest granar a fost ridicat de Cohorta I Aelia Dacorum si Cohorta I Tracum Cetateni ai Romei