gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152
Ar fi ușor de refăcut parcursul pe care l-au avut țiganii plecați din nord-vestul Indiei până în România doar analizând lexicul. Nu m-a preocupat subiectul absolut deloc, dar tot am dat peste câteva cuvinte țigănești și, dacă-mi aduc bine aminte, multe sunt persane (ambrol ”pară”, kangeri/khangeri „biserică sau moscheie”), altele armenești, câteva cuvinte arabe, unele turcești, dar probabil influență otomană târzie. N-au venit cu pecenegii și cumanii pentru că ajung în Asia centrală la câteva secole după trecerea acestora în Europa. (http://web.quipo.it/minola/romani/language1.htm) Am lucrat cu un indian vorbitor nativ de Marathi (din statul Goa) și câteva cuvinte țigănești erau similare sau identice. Mi-a rămas în minte cior (hoț) și kalo (negru). Oare etimonul persan al țig.kangeri influențează și formarea alb.kungë (altar) sau este coradical cu vb.kungoj (a se cumineca, lat.commūnicō, -āre) prin latină. Sună familiar, ca lat.congressus. Mai demult, mă gândeam că ghegul kungë ar putea fi coradical cu dac.Kōgaionon (Κωγαίονον) și tomitanul koga/kaga ”sfânt”, dar nu este. (https://web.archive.org/web/20150221225826/http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm) Presupun că greaca atestă o formă intermediară prin Κωγαίονον față de κάγα (*kāga?), adică omega nota *ô |
Nu impartasesc ideea ca sunt inutili.
1 – Daca exista inseamna ca Dumnezeu a avut in ceva plan ca ei sa existe.
2 – Si din punct de vedere al materialismului dialectic si istoric si a darvinismului isi justifica existenta. Daca n-ar fi asa istoria i-ar fi facut pierduti si ar fi pierit cum au pierit tracii, dacii, ilirii, fenicienii, etruscii, edomitii, moabitii, amoriti, gotii, vizigotii, ostrogotii, cumanii, pecenegii, scitii, persii si cati altii. Mai se revendica ubii si altii precum bulgarii drept traci, romanii drept daci, iranienii drept persi, etc.
3 – Ma gandesc ca tziganii ar putea fi rude cu evreii din vechime, poate chiar mai din vechime decat evreii, atat doar ca nu au acceptat invataturile lui Moise. Ca atare tziganii au haladuit pe unde au migrat si evreii. Si cum urme ale evreilor s-au gasit in tara noastra inca inainte de Cristos(conform Tesu Solomovici), cred ca si tziganii au fost pe aceste teritorii romanesti inca din antichitate. Chiar daca majoritatea lor au venit probabil cu hoardele lui Ginghis Han sau cu invazia otomana.
4 – Drept concluzie, tziganii nu numai ca nu sunt inutili dar vor dainui cat lumea. Doar Dumnezeu stie de ce. Ca atare sa avem grija sa nu ajungem noi inutili si sa pierim noi cum au pierit si tracii si dacii.
Nu-mi repeta prostioara aia cu evreii înainte de formarea daco-românilor. Ăștia se pripășeau prin marile capitale europene, în provinciile cele mai bogate după dictonul ”unde-i bine, acolo-i patria”. E o strategie a lor de supraviețuire și parvenire în diasporă, învățată de la rabini și înscrisă în Talmud. Aproape toată istoria lor europeană ține de orașe, târguri, cât mai aproape de nobili și decidenți politici, de care depindeau pentru protecție și câștig.
Când au ajuns și-n provinciile noastre istorice, fugiți din fața slavilor de amarul pogromurilor, s-au dat tot pe lângă boieri ca lachei, storcând în numele acelora țărănimea. Treptat s-au făcut cârciumari, cămătari ori au ocupat diverse meșteșuguri care-i țineau în târguri. Între războaie ocupau cu precădere tot orașele.
Cu țiganii iar nu trebuie să îmbrățișăm teorii fanteziste. Sunt atestați prima oară la noi în octombrie 1385. Între 1362 și 1389 este cucerită Peninsula Balcanică, perioadă în care apar atestările lor în Europa. Spre vest s-au deplasat după 1400. Că au fost înrobiți și vânduți ori s-au dat singuri robi e altă treabă, însă nu toți au rămas pe aici, unde au avut un statut aparte și în cele mai multe rânduri au fost protejați. Robia din provinciile românești a fost cu mult mai blândă decât sclavia negrilor în cele două Americi, iar legea pământului îi proteja chiar și față de boieri.
(https://historice.ro/tiganii-au-avut-noroc-ca-au-fost-robi-in-tarile-romane/)
Cu carul lor ”vordon/vardo” (Oset. wærdon, Pers.wardyūn) tras de cal (țig.grast, Arm. grast / գրաստ) s-au tot perindat prin Europa de vest până au început să se sature aceia de înșelăciunile lor, de cerșetorie, furturi, mizerie, scandaluriși omoruri. Treptat au început să scoată legi aspre împotriva vagabondajului, care dicta ori execuția ori exilul. Au luat iar calea estului peste Germania, Polonia, ajungând până în Rusia, unde erau mai toleranți.
Sunt numeroși în Bulgaria, România și Ungaria doar pentru că regimurile locale au fost mai tolerante decât în alte părți, în ciuda plângerilor unor activiști de serviciu, orbi de altfel la criminalitatea etniei. Peste tot pe unde au trecut țiganii au lăsat un gust amar localnicilor și au fost alungați prin violență, din Iran până în Irlanda. Treptat, țiganii vor ocoli pământul și se vor întoarce în India. Acum câțiva ani cereau azil în California venind prin Mexic, acuzând românii că sunt neo-naziști.
Îmi mențin părerea că sunt complet inutili unui stat modern, mai mult o povară decât orice altceva, și mereu vor hălădui cu voioșie pe unde sunt primiți, apoi iar alungați, până se termină istoria lor.
(https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5961661-cele-11-porunci-ale-maghiarilor-din-sancraieni-catre-tigani-lege-cainii-faca-gospodarie-inregistreze-caii-nu-mai-fure-adune-lemne.htm)
(https://jurnalul.ro/special-jurnalul/tiganii-si-au-halit-ajutoarele-europei-si-ale-romaniei-504264.html)
(https://www.g4media.ro/video-zeci-de-localnici-din-bolintin-vale-sunt-in-strada-revoltati-dupa-moartea-unui-taximetrist-care-a-fost-lovit-in-cap-cu-o-piatra.html)