Academiile de întretinuti

Academia Franceză are 40 de membri. Număr fix, din 1635, când a înființat-o cardinalul Richelieu.Dacă nu moare vreunul sau nu e demis pentru o faptă gravă, un alt francez nu are cum să ajungă printre „nemuritori” – cum li se spune academicienilor de la Paris.La 2300 de kilometri depărtare, în Micul Paris, Academia Română, care împlinește 150 de ani în 2016, poate avea maximum 181 de membri titulari. În prezent are 164.Să zicem că numărul este mai puțin important. Dar prestigiul acestui for are de suferit când, din interese politice sau bănești, continuă să apară instituții cu aceeași titulatură, de „academie”.Noi avem și Academia de Științe Tehnice, și Academia de Științe Medicale, și cea de Științe Agricole și Silvice, care reunesc elitele acestor domenii.Există însă și două „academii” în componența cărora sunt sute de persoane fără merite științifice; mai mult, membrii lor primesc indemnizații pe viață de la bugetul de stat, la fel ca savanții merituoși.Vorbim despre Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), cu funcționare legiferată în2007, și despre recent-înființata Academie de Științe ale Securității Naționale (ASSN), o grupare de oficiali din serviciile secrete, Armată și Ministerul de Interne a cărei fotografie te îmboldește să spui un singur cuvânt: sistemul.”E suficient să existe o singură Academie”Numai membrii Academiei Române au dreptul să poarte titlul de academician. Potrivit legilor defunctionare, celelalte academii de stiinte sunt considerate foruri nationale de consacrare stiinsifică si culturală, dar Academia Română rămâne „cel mai înalt for”.”Întotdeauna, cu cât apar mai multe astfel de instituții, cu atât scade calitatea. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în cazul școlilor doctorale. În România e suficient să existe o singură Academie, pentru că numai în modelul sovietic se face și cercetare științifică în interiorul Academiei”, a comentat, pentru PressOne, profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației.
Imagine de la o Sedintă a Academiei Române. Foto: Lucian MunteanAOSR, clona politicăAcademia Oamenilor de Știință din România (AOSR) s-a înființat prin modificarea, în 1996, a denumirii unui ONG – Asociația Oamenilor de Știință din România.Acum are 250 de membri titulari, toti plătiti din bugetul de stat.
Parlamentarii cu interese în această instituție au votat legile astfel ca membrii AOSR să se bucurede aceleași drepturi ca adevărații academicieni.Spre exemplu, dacă un membru AOSR moare, moștenitorii săi beneficiază de o sumă lunară neimpozabilă, după modelul Academiei adevărate.”Soțul supraviețuitor, precum și copiii minori, urmași ai membrilor titulari ai AOȘR, beneficiazălunar de un sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soțul supraviețuitor și pentru urmașii membrilor Academiei Române”, se arată în Legea 31/2007 privind funcționarea AOSR.Valoarea indemnizației lunare pe care o primesc membrii titulari ai celorlalte academii de științe (medicale, agricole sau tehnice) este echivalentă, de regulă, cu salariul mediu pe economie.În ceea ce privește AOSR, acest cuantum a fost stabilit, încă de la înființare (2007), la 2.000 de lei (brut), în timp ce salariul mediu brut la data adoptării Legii 31 era de 1.230 de lei.În plus, membrii conducerii AOSR sunt salarizați de la bugetul de stat. Astfel, Legea 296/2007 stabilește că „funcția de președinte AOSR este retribuită la nivel de membru al Guvernului, iar funcțiile de vicepreședinte și secretar științific, la nivel de secretar de stat”.În dezbaterile din 2007, parlamentarii au respins un amendament al senatorului Ion Basgan – membru al AOSR, cum altfel – care cerea statut de demnitar pentru toți membrii titulari și de onoare ai acestei structuri.Ținuta membrilor AOSR o imită pe cea a adevăraților academicieni.*Un an mai târziu, în 2008, când criza financiară lovea și România, mai mulți parlamentari inițiau un alt proiect de lege, prin care voiau ca statul să plătească indemnizații de 5.000 de lei pentru membrii prezidiului, ai consiliului onorific și ai consiliului științific de la AOSR.
De asemenea, proiectul prevedea creșterea la 2.500 de lei a indemnizației lunare pe care o primesc membrii titulari.Printre inițiatori se numărau Ecaterina Andronescu, Anghel Stanciu, Irinel Popescu și Ivan Cismaru – toți membri titulari și deținători de funcții în cadrul AOSR.Atunci, în 2008, Guvernul Boc a reacționat la acest proiect de lege spunând că nici măcar președinții secțiilor Academiei Române nu au pretenții atât de mari, ei fiind recompensați doar cuun plus de 20% față de indemnizația de membru titular. De asemenea, președintele Traian Băsescu a cerut Senatului să reexamineze proiectul și să țină cont de contextul economic.În final, inițiativa lui Andronescu & co a devenit Legea 241/2009, care asigură indemnizații lunare și membrilor corespondenți, precum și membrilor de onoare ai AOSR, de 1.400 de lei, respectiv de 1.000 de lei.

.
PUȘCAȘU IOAN