dnitsoc@gmail.com 75.57.36.95 COSTURILE INTERVENȚIONISMULUI AMERICAN Într-un articol publicat de New York Times pe 2 februarie 1981, Henry S. Bienen, pe atunci specialist în Africa la Universitatea Princeton, a discutat despre modul în care „globaliștii” și „regionaliștii” pledau pentru abordări diferite de politică externă pentru Statele Unite. „Globaliștii”, a menționat Bienen, „cred că slăbirea pozițiilor militare va duce ineluctabil la slăbirea celor economice și că, în orice caz, interesele de securitate, definite mai întâi în termeni militari, trebuie să fie primordiale în orice discuție despre politica Statelor Unite”. Bienen a declarat însă că preferă abordarea regionalistă deoarece această perspectivă pornește de la premisa că, dacă nu se știe ce este posibil în contexte specifice și dacă nu se înțelege bine factorii locali care funcționează, este probabil ca politicile să eșueze sau să fie contraproductive. Nu se poate face o analiză exactă a compromisurilor dintre costurile și beneficiile diferitelor politici fără o înțelegere profundă a configurațiilor specifice ale puterii în anumite țări. Globaliștii au fost preocupați în primul rând de „amenințarea globală” reprezentată de Al-Qaeda și aliații săi (atât actuali, cât și percepuți) și de înfrângerea militară a acestei amenințări. Regionaliștii, în schimb, s-au temut că implicarea militară tot mai profundă a Americii în Afganistan și Irak a fost atât de nepopulară la nivel local, încât au creat mai mulți dușmani decât eliminau. Dar, la fel ca în cazul Războiului Rece, globaliștii și nu regionaliștii au fost cei care au controlat formularea politicii externe americane în războiul împotriva terorii – în special în timpul administrației George W. Bush. Fișa de raport În timp ce intervenția SUA în Irak a pus capăt dominației minorității arabe sunnite asupra acestei țări și a permis majorității arabe șiite să ajungă la putere prin alegeri, armonia nu a fost stabilită între cele trei comunități principale din Irak (șiiți arabi, sunniți arabi și kurzi). Odată cu plecarea finală a forțelor armate americane din Irak la sfârșitul anului 2011, conflictul intercomunal pare să fie în creștere. Chiar dacă un număr mare de forțe americane și de coaliție sunt încă prezente acolo, talibanii și aliații săi- cu ajutorul Pakistanului – au făcut o revenire nedorită în mare parte din Afganistan. Retragerea americana nu va face decât să le ofere talibanilor mai multe șanse de a recâștiga puterea. Alegerea falsă A trebuit America să urmeze o politică globalistă după 11/11 care a implicat intervenția în Afganistan și Irak? Președintele Obama, desigur, a retras forțele americane din Irak și promisese să le retragă din Afganistan până în 2014. În mod evident, el nu împărtasea viziunea globalistă a președintelui Bush cu privire la războiul împotriva terorii. * Sursa: https://nationalinterest.org/commentary/the-costs-american-interventionism-6576 |
Comenteaza