CD
denitsoc@gmail.com
75.57.36.95
SE SCHIMBA PARGHIILE IN EXTREMUL ORIENT

Coreea de Nord este întotdeauna o problemă politică de bază pentru candidații la președinție sud-coreeni. Candidatul conservator la președinție Yoon Seok-yeol a prezentat o nouă inițiativă de a reuni la negocieri cele două Corei și Statele Unite sub un singur acoperiș, oferind în același timp critici dure la adresa politicii actualei administrații sud-coreene privind Japonia. Este o initiativa ce nu corespunde cu foaia de drum pe care Bob Mendez, presedintele Comisiei pentru relatiile externe a senatului SUA, incearca so dea Coreei.

Yoon, care candidează pentru Partidul Puterii Populare, de opoziție, vorbea cu reporterii străini de la Seul, în timpul campaniei pentru președinția Coreei de Sud ce se încălzește, această cursă va culmina cu alegerile din 9 martie.
Actualul președinte Moon Jae-in este limitat constituțional la un singur mandat.
Având în vedere scurtimea carierei politice a lui Yoon – care, în esență, a debutat după ce a demisionat din funcția de șef al procuraturii în martie – el a spus curajos că relațiile nord-sud „au degenerat într-o relație între subordonați și superiori”.
Yoon a spus că va reechilibra lucrurile prin promovarea construirii unui Birou Diplomatic Trilateral durabil cu reprezentanți ai Coreei și ai SUA.

Un aranjament trilateral mai permanent ar permite părților să se întâlnească mai des decât „din când în când, a spus Yoon. El a sugerat menținerea discuțiilor la nivelul celor trei parti, mai degrabă decât extinderea acestora la nivelul celor patru parti – inclusiv China – sau formatul anterior de șase parti – inclusiv Japonia și Rusia.
Această referire la Japonia ca aliat a fost extrem de neobișnuită pentru un politician sud-coreean. Dar Yoon și-a petrecut o parte considerabilă din timp discutând despre îmbunătățirea legăturilor cu vecinul democratic al Coreei de Sud, în timp ce critica recentele politici antagonice ale Seulului față de Tokyo.
Cooperarea în materie de securitate cu Japonia ar putea ridica sprâncenele în celălalt vecin al Coreei de Sud: China.

„Odată ce cele trei părți vor conveni asupra unei pacifizari eficiente, putem avea discuții prelungite cu patru parti sau șase parti, ar fi doar o chestiune de a obține aprobarea internațională cu privire la progresul nostru.”

Cooperarea în sfera economică este, de asemenea, tulbure. Proiectele comerciale coreene de profil – un parc industrial la Kaesong și un complex de resorturi conexe de la Muntele Kumgang, ambele stabilite în interiorul Coreei de Nord cu capital sud-coreean – au fost închise sub administrații conservatoare anterioare la Seul.
„Voi avansa ‘Planul comun de dezvoltare economică inter-coreeană’ pentru a mă pregăti pentru era post-denuclearizare”, a declarat Yoon.

Deși a recunoscut că administrațiile americane nu au făcut niciodată din Coreea de Nord o prioritate de vârf, el a criticat, de asemenea, guvernele sud-coreene din trecut pentru inconsecvența lor.
El ar fi un curator mai responsabil al relațiilor inter-coreene, a insistat el.

O atitudine mai blândă față de Japonia…
„Cred că actuala administrație are aproape zero diplomație față de Japonia, comunicările cu ministerul de externe al Japoniei sunt aproape inexistente”.
„Diplomația ar trebui să fie bine gestionată pentru a crea beneficii pentru ambele părți”, a spus el.

Politica față de China este o chestiune din ce în ce mai discutata in cercurile politice din Coreea de Sud.
Pe de o parte, țara se bazează pe Statele Unite pentru securitate, bazându-se în același timp foarte mult pe China, principalul său partener comercial, în sfera economică.
Într-un moment în care relațiile Beijing-Washington sunt tensionate, Seulul este din ce în ce mai tras în ambele direcții.

O unitate THAAD a fost dislocată la baza americana, aparent pentru a se apăra împotriva rachetelor nord-coreene, dar China a insistat furios că radarele unității pot să-și năpustească propriile active strategice impotriva Chinei, ceea ce este real. Represaliile economice facute de chinezi au costat Coreea de Sud miliarde prin boicotarea produselor și companiilor sale din China, precum și printr-o extrema diminuare a turiștilor chinezi în Coreea de Sud.

Orientarea politicii externe a Coreei de Sud s-a limitat în mod tradițional în mare măsură la orizonturi familiare: Coreea de Nord, China, Japonia și SUA.
Într-un moment în care problemele de securitate indo-pacifice generează o atenție mai mare în întreaga regiune, Yoon părea să urmeze această politică, care ar putea oferi un oarecare confort Beijingului.
Seulul nu a fost entuziasmat cu privire la posibilitatea de a se alătura alianței militare „Quad” conduse de SUA și rețelei sale de schimb de informații „Five Eyes”. S-a sugerat, de asemenea, că Coreea de Sud nu are nevoie de tipul de tehnologii submarine nucleare pe care SUA le transferă în Australia în cadrul „AUKUS”.

Vorbind mai pe larg, Yoon a pledat pentru o reechilibrare a relațiilor globale ale Coreei de-a lungul a două axe separate:
– o axă Japonia-Coreea de Sud-SUA și
– o axă China-Japonia-Coreea de Sud.
El a mai spus că, dacă va câștiga președinția, va extinde afacerile globale ale Seulului în tehnologii avansate, dezvoltare spațială și schimbări climatice, extinzând în același timp programele actuale de ajutor pentru dezvoltare de peste mări.

PARTEA A II-A

Recenta ratificare a Acordului Regional de Parteneriat Economic Cuprinzător (RCEP) de către Australia și Noua Zeelandă a deschis posibilitatea de a modifica în mod semnificativ, dacă nu chiar fundamental, scenariul geo-politic din Indo-Pacific în favoarea Chinei. Faptul că această ratificare a venit la câteva luni de la AUKUS și încercările persistente ale administrației Biden de revigorare și militarizare a QUAD arată că initiative SUA „Asia Pivot 2.0” nu este salutată în moduri pe care mulți de la Casa Albă și le-ar fi imaginat sau sperat inițial.

Faptul că Australia, un participant-cheie la tratatul AUKUS, a ratificat RCEP – care va deveni CEL MAI MARE ACORD DE LIBER SCHIMB DIN LUME – înseamnă că legăturile sale, precum și cele ale celorlalți participanți la RCEP, cu China vor fi formate mai mult de cadrul economic decât de rivalitatea SUA-China în curs.
În timp ce RCEP urmează să fie ratificat de o serie de țări – Indonezia, Malaezia, Myanmar, Filipine și Coreea de Sud – ratificarea sa de către Brunei, Cambodgia, Laos, Singapore, Thailanda, Vietnam, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și China s-a facut deja.

Dacă politica(diplomatia?) SUA s-au bazat în mod tradițional pe rivalități interstatale de lungă durată în Pacific pentru a-și proiecta propriul rol, RCEP, în multe privințe, reduce multe rivalități care au stat mult timp la baza politicilor regiunii Pacificului.
De exemplu, RCEP, care acoperă aproximativ 30% din economia globală, este, de asemenea, primul acord comercial care leagă Japonia, China și Coreea de Sud, eliminând tarifele pentru aproximativ 90% din mărfurile comercializate și standardizează multe reglementări vamale, de investiții, de PI și de comerț electronic.
Cu alte cuvinte, RCEP nu este doar o platformă geo-economică, dar faptul că instituționalizează noi interdependențe în întreaga regiune înseamnă că până și rivalii tradiționali ai Chinei vor avea puține stimulente pentru a sări pe barca SUA pentru a intensifica tensiunile geo-politice și cu China.

În forma sa actuală, tarifele pentru aproximativ 86 % din exporturile industriale ale Japoniei către China și 92 % din exporturile sale către Coreea de Sud vor fi eliminate atunci când acordul va intra în vigoare. Tarifele pentru 91,5% din exporturile Japoniei către și 98,6% din importurile sale din țările semnatare vor fi eliminate.
De exemplu, datele guvernului japonez arată că 21% din comerțul Japoniei este cu China, 5% cu Coreea de Sud și 15% cu ASEAN, pentru un total de 41%.
Comerțul cu SUA, dimpotrivă, se ridică la doar 15%.
Prin urmare, un stimulent mai puternic chiar și pentru un aliat american pe termen lung, cum ar fi Japonia, să se alieze, economic, cu China – o decizie care subminează în mod direct strategia indo-pacifică a SUA.

Participarea la RCEP are sens pentru toate statele membre și pentru că ACTUALELE 15 ECONOMII PARTICIPANTE LA “RCEP” VOR CREȘTE PENTRU A REPREZENTA 50% DIN PRODUCȚIA GLOBALĂ PÂNĂ ÎN 2030, o posibilitate pe care orice țară participantă cu greu poate alege să o ignore într-un moment în care economia mondială a fost devastată de pandemia de COVID-19.
RCEP este, cu alte cuvinte, o victorie geo-politică directă pentru China nu numai față de SUA, ci și față de rivalii săi din regiune. Chiar dacă este puțin probabil ca rivalitățile să dispară peste noapte, rămâne că țările membre vor încerca să utilizeze RCEP, mai degrabă decât Hegemonia SUA, pentru a media conflictele și tensiunile din regiune. Interdependențele economice vor genera, astfel, noi mecanisme de soluționare a conflictelor regionale care nu implică SUA.

Într-un comunicat de presă emis de Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) se afirmă că „Procesul rapid de ratificare de către statele semnatare este o reflectare adevărată a angajamentului nostru ferm față de un sistem comercial multilateral echitabil și deschis, în beneficiul oamenilor din regiune și din lume”.

Accentul regional este un contrast major cu ceea ce Joe Biden a sperat că SUA vor putea bloca atunci când va veni la putere la începutul acestui an și a anunțat revenirea SUA pe scena mondială ca putere de lider.
Cu toate acestea, în loc ca țările indo-pacifice să încerce să se alieze cu SUA pentru a „limita” China, acordul lor cu China de a liberaliza comerțul și de a crea noi geografii ale economiei arată că spațiul real de manevră al SUA față de China s-a redus într-o foarte mare măsură.

Deci, se schimba parghiile in Extremul Orient, dar urmarile vor fi Globale.

Perspectivele indo-pacifice sunt cutremuratoare si pentru Uniunea Europeana si un clar semnal de alarma pentru economia tarilor mai mici pentru a-si orienta din timp relatiile economice.
Daca Romania va alege sa se alature unui Acord Regional de Parteneriat Economic Cuprinzător, chiar si ca observator si prin instrumente si organizatii interpuse ca Banca de Dezvoltare a Asiei, Drumul Matatsii, sau oricare alta organizatie, ea se va putea bucura de aceleasi perspective economice si sa treaca mai usor peste fobiile traditionale si sa evite amicitiile pierdante ce le cultiva acum.
Sa ne dea Domnul lumina necesara unei bune alegeri.