Le trafic d’organes – Traficul de organe
(Traducere din : Hervé Ryssen ,” Comprendre le Judaisme” – 2012, Editions Baskerville)

„Traficul de organe a facut obiectul unui scandal, pentru prima oara , in cursul verii 2009. In 24 iulie, in Statele Unite, cca 40 de alesi locali si cinci rabini au fost arestati in New Jersey si au fost perchizitionate mai multe sinagogi. Autoritatile ii suspectau pe arestati de coruptie , extorsiune de fonduri , spalare de bani si trafic de organe. Rabinul Levy Izhac Rosenbaum a fost acuzat de a fi convins donatori moldoveni sa-i vanda rinichi pentru 10.000 dolari , pe care-i revindea de 16 ori mai scump in USA si in Izrael. „El tintea persoane vulnerabile”, a declarat Mark McCarron, substitut al procurorului federal. Rosenbaum se ocupa in rest de toate formalitatile necesare pentru voiajul donatorului la New York, unde avea loc operatia. S’a dovedit ca Isaac Rosenbaum era intermediarul principal al lui Ilan Peri, ramanand in Izrael, si care constituia creierul operatiei.
In ianuarie 2004, deja, un ofiter al armatei izraeliene la pensie numit Geldaya Tauber Gady fusese arestat in Brazilia pentru participarea sa la o retea de trafic de organe. El explicase atunci la tribunal ca guvernul izraelian finanta operatia . Fapt este ca izraelienii nu nu-si doneaza organele din motive religioase. Izrael este astfel singura tara al carei corp medical nu condamna comertul ilegal de organe si care nu ia nici-o masura legala impotriva medicilor care participa la acest trafic .
In 2003, Ilan Peri, de 52 de ani, fusese inculpat intr-o retea adusa la lumina zilei in Africa de Sud. Fusesera realizate cel putin o suta de transplanturi de rinichi. Operatiile, de care beneficiau izraelienii, aveau loc la clinica Sfantul Augustin din Durban. Donatorii erau brazilieni din regiunile sarace din Recife, care primeau la inceput 10.000 dolari pe rinichi. Dar tarifele scazusera rapid la 3000 dolari.
Mike Levinski, cetatean izraelian, a fost pionierul filierii din Moldova. Saptamanalul Le Point din 15 februarie 2002 livreaza cateva informatii asupra acestui trafic. Aflam ca moldovenii, cetateni ai unei tari mici situate intre Romania si Ucraina, erau foarte necajiti si ca unii dintre ei fusesera constransi sa-si vanda un rinichi pentru a putea supravietui. Negustori la rabat veniti din Izrael, se orientau la fata locului, oferind 3000 de dolari pe aceasta bucata de carne. Comisionul incasat de negustori se ridica la cca 30.000 dolari de fiecare rinichi in timp ce onorariile chirurgilor se ridicau la cca 200.000 de dolari pe operatie.
Donatorii si pacientii se intalneau in Turcia in clinica doctorului Sonmez, care admitea ca facuse peste 500 de grefe in cursul ultimilor cinci ani fara ca sa fi fost vreodata tulburat de justitia turca. Traficul era evident extrem de rentabil, daca e sa judecam dupa numarul micilor anunturi date de intermediari in jurnalele izraeliene.
Donatorii nu erau mereu pusi la curent cu ceea ce urma sa li se intample. Dupa operatii benigne, gen apendicita sau altceva, tineri moldoveni se trezeau , precum Serghei Thimus, cu cicatrice prost plasate. Li se explica apoi ca trebuise sa li ,se scoata un rinichi care functiona prost, sau, cum a fost cazul lui Serghei, in care o radiografie pur si simplu a demonstrat ca in fapt, i se furase un rinichi.
Nancy Scheper -Hughes, de la Universitatea din California, specialista in chestiune, vizitase sate din Moldova, despre care, scrie ea , ” pana la 20% din barbatii adulti fusesera recrutati ca donatori de rinichi”.
In decembrie 2001, jurnalul izraelian Haarez raporta ca ambasadorul Romaniei in Izrael ceruse sa fie primit de catre ministrul afacerilor sociale ca sa se intretina asupra ceea ce escalase la nivel de scandal in tara lui.
Cu aceasta ocazie, s-a aflat , ministrul i-a cerut explicatii si i-a trimis o lista de copii nascuti in Romania care fusesera adusi in Izrael pentru a fi adoptati impreuna „cu toate organele din interiorul corpului lor”. Parea deci ca adoptarea de copii in Izrael nu era , probabil, o simpla opera de caritate.
Afacerea cu rabinul Rosenbaum relansase dosarul. Spre sfarsitul lui 2009, jurnalistul suedez Donald Bolstrom, dupa o ancheta pe teren, acuzase armata izraelieana ca scotea organele prizonierilor palestinieni. Pe internet limbile se dezlegara. Doctorii izraelieni ai institutului medico-legal din Abou Kabir au fost acuzati de a fi extras organe vitale(inima, rinichii, ficatul), din corpurile tinerilor palestinieni ucisi de armata izraeliana in Gaza si in Cisiordania. Corpurile erau redate familiilor, cateodata, umplute cu vata si cusute din cap pana in picioare, dar erau cel mai adesea tinute in morminte numerotate.
In timpul unui interviu transmis pe canalul TV AL Jazira, in 2002, vechiul lieder palestinian, Yasser Arafat, acuzase deja regimul izraelian ca asasineaza bebei, copii si tineri pentru colectarea de grefe. ” Ei ne asasineaza copiii si le folosesc organele ca piese de schimb . Dece ramane omenirea intreaga tacuta? Izrael profita de aceasta tacere pentru a-si impune opresiunea si teroarea contra poporului nostru” se indigna Arafat. In timpul acestui interviu , care a avut loc pe 14 ianuarie 2002. Arafat arata fotografii de copii mutilati.
La inceputul lui octombrie 2009 aflam ca reteaua rabinului Rosenbaum opera si in Maroc.
Presedintele Mustapha Khiati, presedintele „Fundatiei nationale pentru promovarea sanatatii si a cercetarii”, anunta ca reteaua se specializase in furtul de copii din Algeria. Operatiile se efectuau in clinicile marocane de la Oujda. Rabinul Rosenbaum se ocupa de finantare pentru achizitionarea echipamentului necesar pentru operatiile chirurgicale si transportul organelor la New York si Izrael.
In iulie 2009, s-a aflat ca la Bucuresti fusesera arestate trei persoane acuzate de trafic de ovule .Cei doi responsabili ai clinicii Sabyc, tata si fiu, erau izraelieni. Au mai fost arestati inca doi izraelieni care lucrau in aceasta clinica . Clinica varsa donatoarelor sume intre 800 si 1000 lei,(adica 190-238 euro), si asta in timp ce legea romana interzice formal remunerarea de donatii de organe sau de celule. Conform mediilor romanesti,
beneficiarii erau in majoritate izraeliene. Ele plateau intre 12.000 si 15.000 de euro pentru o fecundatie in vitro. Ovulele proveneau de la romance sarace.
Inversiunea acuzatorie{=proiectarea asupra celuilalt, de obicei a goyului alb, a propriei crime, un comportament analizat de Hervé Ryssen la numeroase persoane de origine iudaica care nu accepta critica altora – el utilizeaza mereu texte iudaice pentru a-si demonstra concluziile} se verifica aici cu un film precum „Dirty pretty things” sau „Mici lucruri murdare”(GB, 2002): Okwe este un negru sarac de origine nigeriana care traieste in Anglia, la Londra. El este clandestin, in situatie ilegala, si duce o viata grea. Insa el lucreaza dur ca sa supravietuiasca. E sofer de taxi ziua si receptionist noaptea, intr-un palat londonez. Dar in acest hotel se intampla lucruri bizare si Okwe descopera ca palatul in care functiona , ascundea un trafic de organe orchestrat de responsabilul de etaj, care profita de dificultatile in care se aflau emigrantii. In schimbul unui rinichi emigrantii puteau obtine un pasaport sau o viza: un rinichi contra unui pasaport!
Operatia se efectueaza intr-una din suitele hotelului de catre medici cu experienta redusa. Persecutat de serviciile de emigratie (doi britanici albi – foarte rai), Okwe nu indrazneste sa denunte ce a descoperit. Este deci prin cai paralele cu ajutorul carora el va incerca sa demaste acest trafic, ajutat de o femeie de servici turca, o prostituata neagra si un chinez angajat intr-o morga. Emigrantii clandestini fara bani(” fara acte”) sunt aici victime ale santajului, ale presiunilor , ale violurilor si crimelor, in timp ce albii, vor juca inca odata rolurile murdare. Filmul este realizat de realizatorul Steven Frears, care bineinteles, este „un alb”, cum ati inteles , speram {intelegeti Dumneavoastra ce fel de „alb”, un alb ‘d’al nostru’, care in fapt uraste albii si-i stigmatizeaza in filmele sale, ca aici}.
Iata si filmul ” The Bewitched”(vrajitii/hipnotizatii – USA , 1987).
La asa un film, ne asteptam: la New York, copii mici sunt kidnapati si sunt victime ale uciderilor rituale . Psihologul Jamison descopera existenta unei secte , la Santeria, practicand o varianta cubaneza de voudou. Filmul este facut de John Schlesinger, care nu este membru al unei secte voudou.
In filmul lui Peter Webber, „Hannibal Lecter, originile raului”(2007), care dezvaluie copilaria celebrului Hannibal Lecter, ucigasul psihopat canibal din „Tacerea Mieilor”, se vede, intr-o scena, ca un asasin de copii poate fi si un bun crestin, care tine ca copiii lui sa mearga la biserica.
Se intelege acum pentru ce evreii se opun in mod fanatic pedepsei cu moartea. Aici nu mai este vorba de simplul fruct al unei reflexii filozofice dar si de un interes , usor de inteles.
Tradus de Carolina.
Specificam faptul ca Hervé Ryssen a fost in Romania de numeroase ori si ca admira tara noastra.
El merita sa-i cititi cartile daca vreti sa intelegeti comportamentul iudaic, fara ura, studiat pe baza de documente iudaice.

Cartile lui pot fi comandate la:
Hervé Lalin,
L’adresse est toujours la même : Hervé LALIN
14 rue Pierre Brossolette
92300 Levallois.France.