Congresul Mondial Evreiesc infirmă Holocaustul din România

 

 

 

 

Ion Coja

 

Congresul Mondial Evreiesc 

infirmă Holocaustul din România

 

Dosarul suferințelor unei familii evreiești,

 întocmit de Congresul Mondial Evreiesc în 1946,

 spulberă minciuna

Editura AEVEA

 

 

Dosarul suferințelor unei familii evreiești este o broșură de 20 de pagini, format A5, care conține un chestionar pe a cărui ultimă filă scrie că „toți evreii au datoria de a răspunde la acest chestionar”.

Fiecare cap de familie evreiască din România de după război, în 1946, a primit un asemenea chestionar spre completare, datele adunate în acest fel urmând să fie folosite la Conferința pentru Pace, de la Paris, 1947. Inițiatorul acestei vaste anchete a fost CONGRESUL MONDIAL EVREIESC, celebrul și temutul, Secțiunea din România, Comisiunea de studii. E de apreciat că numărul acestor dosare a depășit suta de mii! Ideea de a strânge de la fiecare evreu supraviețuitor al „suferințelor” toate informațiile legate de ceea ce ți se putea întâmpla în România acelor ani dacă erai evreu, a fost cum nu se poate mai fericită pentru aflarea adevărului.

Circulau deja o sumedenie de zvonuri, de „teorii”, atât de fanteziste încât reacția autorităților supreme evreiești a fost de un bun simț total. Dosarele, după ce au fost completate, au fost cu grijă adunate la sediul Federației Comunităților Evreiești din România, aflat la București.

 

Despre aceeași perioadă de timp, atât de zbuciumată pentru istoria lumii, dar mai ales pentru evrei, mai avem o sursă importantă de documente: presa evreiască din România.

 

Din păcate, aceste două surse de documentare extrem de importante nu mai sunt la dispoziția publicului, nici măcar a cercetătorilor istorici. Cine încearcă să ajungă la ele, așa cum am încercat noi, este practic refuzat, dus cu vorba, amânat!… Luat la ochi, chiar!

 

Federația amintită este un ONG susținut de la bugetul României. Legea pretinde unor astfel de ONG-uri să pună la dispoziția oricui interesat, toată arhiva sa. Bunăoară colecția de ziare sau fondul documentar constituit din aceste Dosare ale suferințelor evreiești!

 

Din informații primite din interiorul FCER, dosarele „suferințelor unei familii evreiești” au fost distruse după 1990, iar până atunci au zăcut necercetate de nimeni. Am întrebat cu ani în urmă și repetăm întrebarea: DE CE?!

De ce aceste dosare nu au făcut obiectul unor cercetări serioase, materialul fiind extrem de bogat și de edificator?!

De ce despre existența acestui fond de arhivă nu vorbește niciun istoric, evreu sau român?!

De ce acest fond de documente autentice a fost distrus după 1990?!

Cui și de ce nu i-au convenit informațiile cuprinse în aceste autentice „dosare ale suferințelor”?!

 

Un răspuns posibil, pe linia unei mereu invocate teze false, ar susține că autoritățile comuniste nu permiteau discuții prea insistente pe tema suferințeor evreiești! Monopolul acestor suferințe îl aveau comuniștii, ilegaliști în România încă din 1921. Faptul că majoritatea dintre acești eroi ilegaliști erau și ei evrei nu e decât o coincidență, un paradox!…

Acest răspuns intră în contradicție cu faptul că nici măcar dosarele completate de evreii din Ardealul de Nord-Vest, care suferiseră sub regimul horthyst, nu au făcut obiectul unei cercetări, al unui interes, deși la București s-a vorbit destul de des despre holocaustul făcut de unguri…

 

După 1990, unii evrei, în frunte cu cei din conducerea FCER ca reprezentantă oficială a evreimii, au formulat la adresa românilor acuzația de holocaust, de genocid, punând în vina românilor moartea a circa 200.000 de evrei în lagărele din Transnistria. Te-ai fi așteptat ca în sprijinul propriilor acuzații de holocasut, FCER să se folosească de fondul documentar conținut de „dosarele suferințelor evreiești”. Sosise momentul în care aceste dosare să fie folosite drept ceea ce erau: mărturii directe, ale celor implicați nemijlocit, mărturii pentru oricine convingătoare, imposibil de trecut cu vederea. Mărturii date la rece, acasă, când fiecare evreu, înconjurat de familie, putea să rememoreze cu exactitate tot ce i se întâmplase în timpul războiului și să dea răspunsuri judicioase.

 

E de mirare, în principiu, că existența acestor documente a rămas mai departe necunoscută, practic ascunsă față de public și față de istorici. Numai istoricii evrei din România, reciclați din istorici ai mișcării comuniste în istorici ai Holocaustului, au știut de acest fond de documente excepțional de important. De ce oare nu l-au folosit?! De ce au ținut secretă existența acestui fond de documente chiar și după 1990? De ce nu s-au folosit de acest fond de documente în alcătuirea faimosului Raport Wiesel?

Nu am citit integral raportul care poartă numele celebrului impostor. Dar sunt gata să pariez că nici măcar nu se pomenește de acest fond de documente!

 

Ba mai mult: la ceva vreme după ce s-a lansat acuzația de holocaust, acuzație pe care cei mai mulți români au respins-o, liderii evreimii din București au decis distrugerea celor 100.000 de dosare ale suferințelor evreiești! Repet: DISTRUGEREA DOSARELOR!… Dosarele au fost distruse!

 

Mă întreb dacă au făcut această veritabilă crimă cu acordul Congresului Mondial Evreiesc, proprietarul de fapt al acestor dosare! Căci toată ancheta din 1945-46 a fost inițiată de Congresul Mondial Evreiesc și, probabil, susținută financiar de acesta! E greu de crezut că Congresul Mondial Evreiesc nu a fost întrebat, consultat.

 

Întrebăm deci: A cerut voie Nicolae Cajal și alde Lya Benjamin, Jean Ancel sau Radu Ioanid ori Aurel Vainer de la conducerea Congresului Mondial Evreiesc să distrugă fondul de arhivă constituit din Dosarele Suferințelor Evreiești?

Dar acordul YAD VASHEM-ului l-au avut pentru această decizie impardonabilă?

Nerozii de la FCER din România au informat de intenția lor măcar conducerea statului Israel? La urma urmelor Israelul, prin guvernul său, administrează oficial memoria victimelor Holocaustului și despăgubirile solicitate în numele acestora! Oare evreii tembeli și sperjuri de la conducerea FCER au cerut cuiva voie ca să distrugă acele dosare, acele dovezi irefutabile ale suferințelor evreiești?!

De capul lor așa ceva nu puteau să facă! În mod sigur nu a fost vorba de o inițiativă „locală”! De o clipă de rătăcire! De un moment nefericit!… Ci este vorba de un act pentru care este angajată răspunderea tuturor liderilor evrei, de pretutindeni!

 

Dacă mergi la Comunitatea Evreiască, cum am făcut noi, și ceri să consulți presa evreiască din vremea când s-au produs acele suferințe, inclusiv holocaustul din Transnistria și deportările din Ardeal, ți se spune că toată presa aceea, de maxim interes pentru români, nu mai este la București, ci a fost dusă pe apa Sâmbetei în Israel? Cu voia cui? Și de ce?

 

FCER din România este un ONG bugetat de statul român! Arhiva oricărui ONG bugetivor este bun public și stă la dispoziția oricărei persoane din România, conform legii Informației. Admit să existe un interes și din partea statului Israel pentru această arhivă! Dar în acest caz ori își fac dumnealor niște copii ale documentelor de care sunt interesați, ori, cel mult, preiau documentele numai după ce lasă în urmă niște copii foarte amănunțite, exhaustive, aș zice, dacă nu greșesc!

 

„Dosarele suferințelor” nu am avut norocul să fie teleportate în Israel, să fie în mod abuziv „săltate” de la București, dar păstrate în bună stare undeva unde nu poate fi văzută, așa cum s-a procedat cu presa evreiască din aceeași perioadă. După informațiile mele, aceste dosare au fost distruse! Literalmente distruse! Mai ceva ca biblioteca din Alexandria!… Deznodămînt cu totul neașteptat! Paradoxal!… Aș zice, din nou paradoxal și neașteptat, cum sunt atâtea în istoria evreilor: evreii și-au distrus arhivele! Arhivele suferinței evreiești! Arhivele dreptului lor la compasiune planetară și la despăgubiri pe măsură au dispărut! Prin distrugerea fizică a suportului grafic: hârtia! Despre salvarea acestor dosare prin fotocopiere nu poate fi vorba!

 

Firească, din nou, întrebarea: de ce? De ce, domnilor Vainer & comp., ați distrus un fond de arhivă atât de prețios pentru istoria evreimii, a omenirii, în definitiv? De ce ați împiedicat accesul nostru la mărturiile evreilor despre cât au suferit ei în România asta blestemată?! România asta pe care o acuzați de crima cea mai abjectă: genocidul?!

 

Cum spuneam cu ceva vreme în urmă, din sutele de mii de dosare câteva s-au salvat. Dacă nu multe, măcar cele care au ajuns în posesia subsemnatului. Nu sunt atât de multe ca să ne facem o impresie despre ce au mărturisit sărmanii evrei! Dar – un nou paradox!, în aceste dosare nu răspunsurile sunt cele mai interesante, ci întrebările!

 

Desigur, este o mare pierdere pentru cauza adevărului că nu mai putem cerceta și interpreta cele peste 100.000 de răspunsuri date la fiecare întrebare din chestionar! Sunt aproape 80 de întrebări! Dar – și iar ne pomenim în fața unui paradox, cele 80 de întrebări sunt interesante nu prin ele însele, ci prin întrebările care lipsesc din chestionar! Și aceasta este marea noastră mirare, stupefacția pe care ne-a provocat-o, cu ani buni în urmă, lectura dosarului, a chestionarului: NU CONȚINE NICI MĂCAR O SINGURĂ ÎNTREBARE DESPRE HOLOCAUST! DESPRE EVREII MORȚI ÎN TRANSNISTRIA SAU AUSCHWITZ ORI ALTĂ LOCAȚIE, ÎNTR-UN REGIM DE EXTERMINARE!

 

Publicăm mai la vale facsimilul dosarului, întrebările care sunt toate adunate sub titlul Efectul regimului de teroare și jaf asupra declarantului. Așadar, „teroare și jaf”. Nu tu crimă, nu tu genocid! Nu tu moarte, exterminare, gazare, execuții, gropi comune, săpun evreiesc, cuptoare etc. Ci numai furt și sperietură!

Congresul Mondial Evreiesc, autoritatea evreiască cea mai importantă, care a conceput întrebările din chestionar, s-ar zice că nu știa nimic în 1947 despre milioanele de evrei uciși în lagărele de exterminare, șase milioane de morți printre care se numără și cei circa trei sferturi de milion de evrei din Ungaria și România exterminați prin felurite mijloace! Nimic despre acești morți, despre moartea lor, în chestionarul din a cărui completare se constituie fiecare dosar al suferințelor evreiești… Indirect – cum vom vedea, prin întrebările imaginate, Congresul Mondial Evreiesc depune mărturia sa despre ce știa că s-a întâmplat cu evreii din România, inclusiv cei din Ardealul de Nord! O mărturie care spulberă acuzația de Holocaust în România!

(În ce fel sunt relevante aceste întrebări și dosare pentru situația evreilor aflați la dispoziția autorităților ungurești este o problemă pe care să și-o pună maghiarii interesați. Nu știu însă dacă vor pricepe maghiarii cât de mult le vine în sprijin textul de față!… Sunt pățit cu ei! N-au în cap decât Trianonul și Ungaria Mare…)

 

Pentru acuratețea prezentării, deoarece fotocopia are unele deficiențe, transcriem integral înscrisurile din acest dosar. Mai puțin textul maghiar, accesibil pe PDF totuși, așa cum se vede.

Vom face și un prim comentariu, dar rostul principal al demersului noastru este acela de a oferi tuturor, public și istorici, specialiști, Dosarul suferințelor unei familii de evrei, în așteptarea comentariilor și reacțiilor onor publicului cititor. Începem transcrierea PDF-ului cu coperta:

 

„CONGRESUL MONDIAL EVREESC

SECȚIUNEA DIN ROMÂNIA

COMISIUNEA DE STUDII

 

DOSARUL SUFERINȚELOR UNEI FAMILII EVREEȘTI

 

CONGRESUL MONDIAL EVREESC GARANTEAZĂ SECRETUL DECLARAȚIILOR

 

 

(pagina 2 și următoarele)

 

CONGRESUL MONDIAL EVREESC WORLD JEWISH CONGRESS

DOSARUL SUFERINȚELOR EVREEȘTI

Anchetă generală printre evreii din România

Material pentru Conferința de Pace

Chestionar pentru Ardealul de Nord

Localitatea…..                                               Județul………

Numele de familie

Pronumele

Strada………..                               Nr….

Ultimul domiciliu

Anul nașterii               luna               ziua

Locul nașterii

Sexul                   Starea civilă

Profesiunea principală actuală

Calificarea profesională

Studii

Persoanele în viață alcătuind gospodăria declarantului

 

(Pagina 3)

Efectul regimului de teroare și jaf asupra declarantului

 

1. Cetățenia declarantului
2. a) Cetățenia actuală

(Se răspunde: cetățean român, sau fără cetățenie sau cetățenie română pierdută, sau cetățean francez, englez polonez etc.)

 

1. b) A fost revizuită în 1938?

(Se răspunde prin da sau nu. Persoanele care au avut cetățenie română nerevizuibilă vor scrie în această rubrică nerevizuibilă)

 

 

1. c) Rezultatul revizuirii

(Rezultatul revizuirii se va indica prin cuvintele admisă la revizuire sau respinsă la revizuire)

1. d) Cheltuieli suportate

(Cheltuelile avute cu prilejul revizuirii se indică la valoarea reală de atunci, adică din 1938 și numai dacă declarantul le-a suportat efectiv. În cazul în care declarantul a împărțit cheltuelile cu rudele sale, nu va trece decât cota parte din cheltuelile suportate de el, indicându-se între câte persoane s-a împărțit suma. De pildă: 20.000 lei ½ din cheltueli)

 

1. e) Revizuirea sub ocupația maghiară

(Se precizează dacă cetățenia a fost anulată prin revizuire ca urmare a unei măsuri arbitrare a autorităților maghiare sau dacă n-a avut cetățenie. De pildă se răspunde: Cetățenie română nerecunoscută sau nu am avut cetățenie. Efectele expulzărilor din această pricină se trec în rubrica d) din punctul 2.)

 

1. f) Observațiuni

 

2. Teroarea antisemită
3. a) Arestări

(Se trece data și durata arestării și locul unde a fost închis. De pildă: „ianuarie 1941 – 4 zile – Poliția din Cluj”)

 

1. b) Maltratări

(Se indică data, locul, natura și consecințele maltratării. De pildă: ”Decembrie 1940 – Piața Mihai Viteazul – Cluj – lovire – fractură”)

 

1. c) Evacuări

(Se indică data când a fost evacuat, precum și motivul sau pretextul. De pildă: „20 iunie 1941 din Tulgheș la Tg Mureș – siguranță militară.”)

 

1. d) Expulzări

 

(Se indică data când a fost expulzat, locul de unde și unde a fost expulzat, precum și motivul sau pretextul. De pildă: „15 Martie 1941 – din Sighet la Korosmezo (granița nord-est) anularea cetățeniei.)

 

1. e) Pagube

(Pagubele materiale suferite de pe urma unuia din punctele a) – d), suferite de declarant se vor trece la valoarea reală din anul când a avut loc, cu menționarea punctului la care se referă. De pildă: „20.000 Pengo – 1941 – d)” )

 

 

 

 

3. Proprietate expropiată:
4. a) Natura bunului

(Se arată natura bunului, de pildă: „30 ha pământ arabil la Tileagd”.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    

 

 

1. b) Exproprierea

(Se va tece data exproprierii și calitatea declarantului cu mențiunea dacă a fost chiriaș, arendaș sau proprietar. De pildă: „Mai 1942 proprietar”. )                                                                                                                                                                

 

1. c) Pagube suferite

(Se arată și se apreciază natura pagubei suferite, cu menționarea anului când s-a făcut aprecierea pagubei. De pildă: „Cheltueli cu mutarea 500 P.”)

 

1. d) Observațiuni

 

4. Lichidări de întreprinderi pe baza de legi sau măsuri administrative
5. a) Pe baza situației cauzate de regimul antisemit

(Se va indica natura activității economice interzise și data interzicerii. De pildă: Comerț cu petrolifere – Octombrie 1940, sau „comerț cu lemne de foc – Ianuarie 1941” sau „predarea silită a băcăniei – Ianuare 1941”)

 

1. b) Pe baza legii

(Se va indica data, natura întreprinderii și obiectul legii rspective. De pildă: „Septembrie 1941 – interzicerea vînzării cărților școlare” sau „Octombrie 1942 – farmacie – predată potrivit ordonanței ministeriale asupra farmaciilor evreești”)

 

1. c) Ce mărfuri i s-au confiscat sau a fost obligat să predea

(Se va indica data, cantitatea și denumirea mărfurilor predate. De pildă: „Ianuarie 1942 – 30 vagoane lemne” sau „Mai – 1942 1800 metri stofă”.)

 

5. Regimul în detașamentele de lucru
6. a) Cît timp și în ce detașamente de lucru a prestat munca

În 1942, câte zile

Unde

În 1943, câte zile

Unde  

În 1944, câte zile  

Unde

(Se vor indica numărul zilelor de muncă prestate începând din 1942, în cadrul detașamentelor speciale de evrei din serviciul militar auxiliar, în fiecare an. De asemenea se va indica denumirea sau locul detașamentului în care a prestat munca. De pildă: în 1942 câte zile: „120 de zile” unde „Ucraina – Compania 110/3” sau ”Jugoslavia – X/3 la Bori” sau ”110/65 la Budapesta.)

 

1. b) Regimul muncii

(Se va arăta pe scurt regimul muncii. De pildă: „muncă 12 ore pe zi fără odihnă”.)

 

1. c) Natura muncii

(Se va arăta natura muncii. De pildă: „curățat sau pus mine” sau „cioplit piatră”.)

 

1. d) Pedepse suferite

Corporale

Prin justiție

Altele

(Se va arăta pe scurt dacă a fost bătut, precum și orice alte pedepse prin justiție sau altfel, precum și natura și cauzelel lor. De pildă: „Bătut pentru odihnă de 5 minute, sau condamnat la un an închisoare pentru absență de 2 zile”.)

 

 

6. Valoarea confiscărilor

Aparate medicale

Aparate radiofonice

Mașini decusut

Automobile

Biciclete

Altele

(Valoarea de atunci a aparatelor radiofonice, a mașinilor de cusut confiscate se va menționa în coloana respectivă. Deasemenea valoarea așa ziselor rechiziții care privesc numai pe evrei sau de la care evreii nu puteau fi exceptați, ca: rechiziții de automobile, motociclete etc. va fi menționată în ultima coloană, specificându-se despre ce este vorba. Se va face evaluarea în 1941, 1942, 1943 sau 1944, menționându-se aceasta. De pildă: 10.000 Pengo/1941)

 

7. Repercursiunile acțiunii de arianizare asupra profesioniștilor
8. a) Asupra salariaților

Concediat

Scăderea salariului

A lucrat nelegeal

Altele

Pagube avute

(Funcționarul evreu concediat va indica data concedierii: cel căruia i s-a scăzut salariul, va indica cu cât i s-a scăzut salariul lunar; cel care a lucrat nelegal va menționa diferența lunară de salariu fațăp de funcționarii de aceeași categorie. Pagubele avute în acest răstimp de pe urma acțiunii de arianizare în rândurile salariaților, vor fi apreciate la o sumă globală, ținându-se seamă de valoarea pengo-ului în 1942.)

 

1. b) Asupra liber-profesioniștilor

Radiat din Corpul profesional  

Restrângerea activității profesionale

Altele

Pagube avute

(Liber profesioniștii radiați din Corpul profesional vor indica data când au fost radiați, iar cei neradiați, care însă prin efectul legilor a acțiunii de arianizare a profesiunilor și-au văzut activitatea profesională restrânsă, vor indica proporția din care să rezulte în ce măsură a fost restrânsă activitatea lor. Pagubele avute vor fi calculate potrivit normelor dela punctul a). )

 

1. c) Asupra patronilor

Din ce cauză a suferit industria sau comerțul patronului  

Camufljul

Altele

Pagube avute

(Patronii din toate categoriile vor arăta cauza specială care a determinat scăderea activității lor prin efectul regimului antievreesc, precum și procentul acestei scăderi. De pildă: Restricții impuse evreilor la importul mărfurilor – scăzut activitatea cu 30%”. De asemenea, dacă pentru a salva interesele întreprinderii, proprietarul evreu a trebuit s-o camufleze, va arăta aceasta, indicând data când a făcut camuflajul, precum și consecințele rezultate și eventual alte amănunte. Valoarea totală a pagubelor, în timpul măsurilor discriminatorii, suportate de patroni în legătură cu întreprinderile lor, vor fi indicate cu menționarea anului când s-a făcut evaluarea: 100.000 Pengo – 1942.)

 

1. d) Dacă a fost despăgubit și în ce măsură

(Se va indica felul despăgubirii și cât a obținut, cu menționarea anului când s-a făcut aprecierea. De pildă: „Marfă predată contra preț oficial 10.000Pengo – 1942” sau „marfă predată și plătibilă în rate egale în zece ani, 200Pengo – 1942, 200Pengo – 1943 etc.”)

 

1. e) Paguba reală suferită

(Se va indica paguba globală rezultată din încetarea activității economice, inclusiv cea rezultată din diferența de preț obținută la predarea mărfurilor cu specificarea acestei diferențe, indicându-se anul când s-a făcut evaluarea. De pildă: „Neactivitatea economică 20.000 Pengo -1942 și stofă predată contra preț oficial de 45 Pengo metrul, prețul curent fiind de 100 Pengo metrul, paguba respectivă fiind de 55.000 Pengo – 1942”)

Observațiuni

1. d) Asupra meseriașilor

Retragerea dovezii de calificre profesională

Altele

Pagube avute

(Meseriașii vor indica timpul cât au fost rechiziționați fără plată, vor arăta data când li s-a retras dovada de calificare profesională, precum și alte consecințe ale acțiunii de arianizare a profesiunilor. Valoarea pagubelor de orice natură, inclusiv cele suportate din cauza împiedicării de a-și fi exercitat profesiunea, vor fi evaluate la valoarea pengoului din 1942 și trecute în ultima coloană.)

 

Asupra altor categorii de profesioniști cu indicarea pagubelor

(Celelalte categorii de profesioniști vor indica pe scurt natura efectelor acțiunii de arianizare asupra ocupațiilor lor și pagubele avute din aceste pricini.)

 

Observațiuni

 

8. Operațiunea și mijloacele de trai în timpul prigoanei

 

1. a) Înainte de 1940

(Se arată care a fost ocupațiunea principală a declarantului înainte de 1940, adică ocupațiunea din care declarantul își trăgea sursa principală de venituri. De pildă: „Medic, avocat, funcționar comercial, funcționar de birou, comerciant, industriaș, etc.”

 

1. b) Între 1940 – 1944

(Se arată ocupațiunea care a constituit principala sursă de venituri a declarantului în anii 1940-1944. De pildă: „avocați radiați deveniți funcționari sau comerianți etc.” Dacă a rămas fără nici o ocupație, va arăta aceasta menționând „șomeur”.)

 

1. b) Venitul mediu lunar înainte de 1940

(Se apreciază venitul lunar, indicându-se sursa obținută în medie în perioada 1937-1940.)

 

1. d) Venitul mediu lunar între 1940 – 1944

(Se apreciază venitul mediu lunar în perioada 1940-1944)

 

1. e) Ajutorul dat de Comunitate

Cât anual

În total între 1940-1944

(Dacă a fost ajutat de Comunitate, se va indica suma lunară și anuală sau globală a ajutorului și cât timp anume a fost ajutat.)

 

f)Dacă a fost nevoit să se întrețină: să vîndă obiectele casnice de strictă necesitate din pricina regimului anti-evreiesc, la cât apreciază valoarea acestora

(Valoarea efectivă a obiectelor casnice vândute de șomeuri din pricina legislației rasiale sau de familia celor aflați în serviciul auxiliar al armatei, se indică la valoarea pengo-ului din 1942-1943.)

 

 

9. Deportarea
10. a) Ultimul domniciliu

(Se indică ultimul domiciliu, adică de unde a fost ridicat și transportat în ghetto.)

 

1. b) Localitatea în care a fost internat în ghetto

(Se indică numele localității în care a ființat ghettoul unde a fost internat.)

 

1. c) La ce dată a fost internat în ghetto

(Se indică data exactă: anul, luna, ziua – pe cât posibil, când s-a produs internarea în ghetto.)

 

1. d) Regimul în ghetto

(Regimul în ghetto va fi caracterizat pe scurt, menționându-se esențialul. De pildă: „Sub cerul liber! Sau „fără apă 2 zile” urmând a se da amănunte la rubrica notelor explicative din pag. 20)

 

1. e) La ce dată și în ce condiții a fost deportat

(Se arată data exactă: anul, luna, ziua – pe cât posibil ) când a fost ridicat din ghetto și trimes în deportare, precm și modul deportării. De pildă: „8 iunie 1944, în vagoane de vite câte 90 de persoane”.)

 

1. f) Primul lagăr de concentrare

(Se arată denumirea primului lagăr de deportare. De pildă: „Auschwitz” sau „Bergen-Belsen” etc.)

 

1. g) Alte lagăre de deportare în care a mai fost declarantul

(Se arată pe cât posibil succesiv lagărele în care a mai fost în deportare, cu precizarea datelor. De pildă: „De la 7 Iunie 1944 până la 8 Iulie 1944 la Dachau; de la 18 Iulie până la 7 Ianuarie la Teresienstadt; de la 13 Ianuarie 1945 până la 8 Mai 1946 la Dresden.”

 

1. h) Data repatrierii

(Se arată data: anul, luna, ziua, când a revenit din deportare în România)

 

1. i) Împrejurările repatrierii și prin cine a fost repatriat

(Se va arăta ce armată l-a eliberat și dacă a fost repatriat printr-o instituție evreească sau neevreească și care anume. De pildă: „Eliberat de Armata Roșie și repatriat prin intervenția Jointului, sau Crucea Roșie Internațională.”)

 

1. j) Starea fizică actuală ca urmare la deportare

(Se va arăta de pildă „Din cauza muncii grele m-am îmbolnăvit de cord” sau „din pricina tifosului exantematic nu aud bine” sau „din pricina gerului am rămas olog” etc.)

 

10. Pagubele materiale pricinuite de deportare  
11. a) Bunuri predate înainte de deportare

Mobile

Inventar profesional

Valori de altă natură

(Se arată în rubrica respectivă, după categoriile de bunuri predate, felul bunului și valoarea lui apreciată la valoarea pengoului din 1944. De pildă: „O casă cu 2 apartamente, 300.000 P/1944” sau „sufragerie, dormitor etc., 10.000 P/1944” sau „bibliotecă juridică, 10.000 P/1944” sau „un ceas de aur, 5000 P/1944.”)

 

1. b) Bunuri predate înainte de deportare (a), potrivit dispozițiunilor oficiale

La autorități

La bănci

La custozi

 

Persoanele în viață care alcătuiesc gospodăria declarantului

 

Victimele și dispăruții din familia declarantului

Numele și pronumele

Sexul și anul nașterii sau vârsta

Gradul de rudenie

Locul nașterii

Ultima reședință obișnuită

Soarta lor probabilă

 

Note explicative ale declarantului

 

Dacă declarantul are de înfățișat amănunte care necesită mai mult spațiu, este rugat a se trece pe o coală de hîrtie deosebită și a o introduce în acest dosar

 

Subsemnatul declar pe conștiință și onoare că cele declarate în acest dosar sunt întocmai cu realitatea și pot face în acest sens dovadă cu acte și mărturii

 

Semnătura

 

Data

 

TOȚI EVREII AU DATORIA DE A RĂSPUNDE LA ACEST CHESTIONAR”

 

***

 

 

Un prim Comentariu, după 70 de ani

Vestitul umor evreiesc nu se dezminte nici într-un text de gravitatea chestionarului privind suferințele evreilor: cuvîntul care apare cel mai des este cuvîntul pagubă. Apare de 23 de ori, dacă am numărat bine. Din aceeași sferă semantică, tandemul valoare-preț apare de 20 de ori, venit-cheltuieli de 10 ori, iar de 20 de ori sunt menționate niște sume de bani, de pengo. Suferința cea mai des invocată, reproșul cel mai important adus naziștilor germani de liderii mondiali ai evreimii se arată a fi pagubele materiale pricinuite evreilor de măsurile anti-semite.

 

Lipsesc cuvintele și referințele prin care se traduce realitatea cumplită a unui genocid sau holocaust. Deși dosarul pe care îl copiem întocmai este varianta pentru evreii din Ardeal, nicio întrebare nu pomenește de camerele de gazare ori cuptoarele de la Auschwitz și alte toponime ale groazei, pe unde au fost plimbați evreii din Ardealul de Nord.

Repet însă: nu ne ocupăm noi de holocaustul altora. Noi ne întrebăm dacă există motive și fapte reale pentru care să fim acuzați de genocid noi, românii. Slavă Domnului, din lectura acestui chestionar atât de lămuritor rezultă clar că autorii chestionarului, cei care au pritocit întrebările, precum și explicațiile care însoțesc întrebările, adică funcționari și specialiști de la Congresul Mondial Evreiesc, persoane contemporane cu evenimentele respective, NU AVEAU HABAR DE PRODUCEREA UNUI HOLOCAUST ÎN ROMÂNIA! Se terminase războiul de doi ani, evreii deportați în Transnistria se întorseseră acasă încă de la începutul anului 1944, iar liderii acestor evrei năpăstuiți alcătuiesc un set de întrebări, vreo 80 de întrebări, din care nicio întrebare nu se referă la exterminarea în masă a evreilor, la genocid, la holocaust!

 

Însuși cuvîntul moarte și toate celelalte care roiesc în câmpul său semantic lipsește din textul întrebărilor.

Se face referire la „maltratări”, la pedepse corporale, la surzenia provocată de tifosul exantematic, la afecțiuni cardiace, dar niciun cuvînt despre moarte! Despre crimele atât de des invocate!…

Iar despre regimul din lagărele de deportare nici vorbă de regim de exterminare. Te puteai alege cu câteva ore sau zile „sub cerul liber” sau cu „două zile fără apă”! Nu-i de colo, dar mai e mult până la genocid!

Memorabilă întrebarea privind

„d) Regimul în ghetto

(Regimul în ghetto va fi caracterizat pe scurt, menționându-se esențialul. De pildă: „Sub cerul liber! Sau „fără apă 2 zile” urmând a se da amănunte la rubrica notelor explicative din pag. 20)”

 

Așadar, în esență, ce ți se putea întâmpla cel mai rău într-un lagăr de exterminare? Puteai fi ținut sub cerul liber sau fără apă 2 zile, eventual combinate cele două suplicii: să stai două zile sub cerul liber, fără apă!… Câtă cruzime!

 

În antichitate însă, pentru traiul bucolic atât de râvnit, idealul era să stai cât mai mult sub Iove!… Sub cerul liber!…

În concluzie:

Păi dacă la acel nivel de maximă competență, al Congresului Mondial Evreiesc, în 1947 nu se știa de un Holocaust din România, asta nu poate însemna decât un sigur lucru: în România, în Transnistria, nu a existat niciun holocaust!

Slavă, Domnului!

…Și sincere felicitări pentru onestitate Congresului Mondial Evreiesc! …Ăla de atunci, desigur!

 

Ion Coja

 

8 iunie 2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru acuratețea prezentării, deoarece fotocopia are unele deficiențe, transcriem integral înscrisurile din acest dosar. Mai puțin textul maghiar, accesibil pe PDF totuși, așa cum se vede.

Vom face și un prim comentariu, dar rostul principal al demersului noastru este acela de a oferi tuturor, public și istorici, specialiști, Dosarul suferințelor unei familii de evrei, în așteptarea comentariilor și reacțiilor onor publicului cititor. Începem transcrierea PDF-ului cu coperta:

 

„CONGRESUL MONDIAL EVREESC

SECȚIUNEA DIN ROMÂNIA

COMISIUNEA DE STUDII

 

DOSARUL SUFERINȚELOR UNEI FAMILII EVREEȘTI

 

CONGRESUL MONDIAL EVREESC GARANTEAZĂ SECRETUL DECLARAȚIILOR

 

 

(pagina 2 și următoarele)

 

CONGRESUL MONDIAL EVREESC WORLD JEWISH CONGRESS

DOSARUL SUFERINȚELOR EVREEȘTI

Anchetă generală printre evreii din România

Material pentru Conferința de Pace

Chestionar pentru Ardealul de Nord

Localitatea…..                                               Județul………

Numele de familie

Pronumele

Strada………..                               Nr….

Ultimul domiciliu

Anul nașterii               luna               ziua

Locul nașterii

Sexul                   Starea civilă

Profesiunea principală actuală

Calificarea profesională

Studii

Persoanele în viață alcătuind gospodăria declarantului

 

(Pagina 3)

Efectul regimului de teroare și jaf asupra declarantului

 

1. Cetățenia declarantului
2. a) Cetățenia actuală

(Se răspunde: cetățean român, sau fără cetățenie sau cetățenie română pierdută, sau cetățean francez, englez polonez etc.)

 

1. b) A fost revizuită în 1938?

(Se răspunde prin da sau nu. Persoanele care au avut cetățenie română nerevizuibilă vor scrie în această rubrică nerevizuibilă)

 

 

1. c) Rezultatul revizuirii

(Rezultatul revizuirii se va indica prin cuvintele admisă la revizuire sau respinsă la revizuire)

1. d) Cheltuieli suportate

(Cheltuelile avute cu prilejul revizuirii se indică la valoarea reală de atunci, adică din 1938 și numai dacă declarantul le-a suportat efectiv. În cazul în care declarantul a împărțit cheltuelile cu rudele sale, nu va trece decât cota parte din cheltuelile suportate de el, indicându-se între câte persoane s-a împărțit suma. De pildă: 20.000 lei ½ din cheltueli)

 

1. e) Revizuirea sub ocupația maghiară

(Se precizează dacă cetățenia a fost anulată prin revizuire ca urmare a unei măsuri arbitrare a autorităților maghiare sau dacă n-a avut cetățenie. De pildă se răspunde: Cetățenie română nerecunoscută sau nu am avut cetățenie. Efectele expulzărilor din această pricină se trec în rubrica d) din punctul 2.)

 

1. f) Observațiuni

 

2. Teroarea antisemită
3. a) Arestări

(Se trece data și durata arestării și locul unde a fost închis. De pildă: „ianuarie 1941 – 4 zile – Poliția din Cluj”)

 

1. b) Maltratări

(Se indică data, locul, natura și consecințele maltratării. De pildă: ”Decembrie 1940 – Piața Mihai Viteazul – Cluj – lovire – fractură”)

 

1. c) Evacuări

(Se indică data când a fost evacuat, precum și motivul sau pretextul. De pildă: „20 iunie 1941 din Tulgheș la Tg Mureș – siguranță militară.”)

 

1. d) Expulzări

 

(Se indică data când a fost expulzat, locul de unde și unde a fost expulzat, precum și motivul sau pretextul. De pildă: „15 Martie 1941 – din Sighet la Korosmezo (granița nord-est) anularea cetățeniei.)

 

1. e) Pagube

(Pagubele materiale suferite de pe urma unuia din punctele a) – d), suferite de declarant se vor trece la valoarea reală din anul când a avut loc, cu menționarea punctului la care se referă. De pildă: „20.000 Pengo – 1941 – d)” )

 

 

 

 

3. Proprietate expropiată:
4. a) Natura bunului

(Se arată natura bunului, de pildă: „30 ha pământ arabil la Tileagd”.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    

 

 

1. b) Exproprierea

(Se va tece data exproprierii și calitatea declarantului cu mențiunea dacă a fost chiriaș, arendaș sau proprietar. De pildă: „Mai 1942 proprietar”. )                                                                                                                                                                

 

1. c) Pagube suferite

(Se arată și se apreciază natura pagubei suferite, cu menționarea anului când s-a făcut aprecierea pagubei. De pildă: „Cheltueli cu mutarea 500 P.”)

 

1. d) Observațiuni

 

4. Lichidări de întreprinderi pe baza de legi sau măsuri administrative
5. a) Pe baza situației cauzate de regimul antisemit

(Se va indica natura activității economice interzise și data interzicerii. De pildă: Comerț cu petrolifere – Octombrie 1940, sau „comerț cu lemne de foc – Ianuarie 1941” sau „predarea silită a băcăniei – Ianuare 1941”)

 

1. b) Pe baza legii

(Se va indica data, natura întreprinderii și obiectul legii rspective. De pildă: „Septembrie 1941 – interzicerea vînzării cărților școlare” sau „Octombrie 1942 – farmacie – predată potrivit ordonanței ministeriale asupra farmaciilor evreești”)

 

1. c) Ce mărfuri i s-au confiscat sau a fost obligat să predea

(Se va indica data, cantitatea și denumirea mărfurilor predate. De pildă: „Ianuarie 1942 – 30 vagoane lemne” sau „Mai – 1942 1800 metri stofă”.)

 

5. Regimul în detașamentele de lucru
6. a) Cît timp și în ce detașamente de lucru a prestat munca

În 1942, câte zile

Unde

În 1943, câte zile

Unde  

În 1944, câte zile  

Unde

(Se vor indica numărul zilelor de muncă prestate începând din 1942, în cadrul detașamentelor speciale de evrei din serviciul militar auxiliar, în fiecare an. De asemenea se va indica denumirea sau locul detașamentului în care a prestat munca. De pildă: în 1942 câte zile: „120 de zile” unde „Ucraina – Compania 110/3” sau ”Jugoslavia – X/3 la Bori” sau ”110/65 la Budapesta.)

 

1. b) Regimul muncii

(Se va arăta pe scurt regimul muncii. De pildă: „muncă 12 ore pe zi fără odihnă”.)

 

1. c) Natura muncii

(Se va arăta natura muncii. De pildă: „curățat sau pus mine” sau „cioplit piatră”.)

 

1. d) Pedepse suferite

Corporale

Prin justiție

Altele

(Se va arăta pe scurt dacă a fost bătut, precum și orice alte pedepse prin justiție sau altfel, precum și natura și cauzelel lor. De pildă: „Bătut pentru odihnă de 5 minute, sau condamnat la un an închisoare pentru absență de 2 zile”.)

 

 

6. Valoarea confiscărilor

Aparate medicale

Aparate radiofonice

Mașini decusut

Automobile

Biciclete

Altele

(Valoarea de atunci a aparatelor radiofonice, a mașinilor de cusut confiscate se va menționa în coloana respectivă. Deasemenea valoarea așa ziselor rechiziții care privesc numai pe evrei sau de la care evreii nu puteau fi exceptați, ca: rechiziții de automobile, motociclete etc. va fi menționată în ultima coloană, specificându-se despre ce este vorba. Se va face evaluarea în 1941, 1942, 1943 sau 1944, menționându-se aceasta. De pildă: 10.000 Pengo/1941)

 

7. Repercursiunile acțiunii de arianizare asupra profesioniștilor
8. a) Asupra salariaților

Concediat

Scăderea salariului

A lucrat nelegeal

Altele

Pagube avute

(Funcționarul evreu concediat va indica data concedierii: cel căruia i s-a scăzut salariul, va indica cu cât i s-a scăzut salariul lunar; cel care a lucrat nelegal va menționa diferența lunară de salariu fațăp de funcționarii de aceeași categorie. Pagubele avute în acest răstimp de pe urma acțiunii de arianizare în rândurile salariaților, vor fi apreciate la o sumă globală, ținându-se seamă de valoarea pengo-ului în 1942.)

 

1. b) Asupra liber-profesioniștilor

Radiat din Corpul profesional  

Restrângerea activității profesionale

Altele

Pagube avute

(Liber profesioniștii radiați din Corpul profesional vor indica data când au fost radiați, iar cei neradiați, care însă prin efectul legilor a acțiunii de arianizare a profesiunilor și-au văzut activitatea profesională restrânsă, vor indica proporția din care să rezulte în ce măsură a fost restrânsă activitatea lor. Pagubele avute vor fi calculate potrivit normelor dela punctul a). )

 

1. c) Asupra patronilor

Din ce cauză a suferit industria sau comerțul patronului  

Camufljul

Altele

Pagube avute

(Patronii din toate categoriile vor arăta cauza specială care a determinat scăderea activității lor prin efectul regimului antievreesc, precum și procentul acestei scăderi. De pildă: Restricții impuse evreilor la importul mărfurilor – scăzut activitatea cu 30%”. De asemenea, dacă pentru a salva interesele întreprinderii, proprietarul evreu a trebuit s-o camufleze, va arăta aceasta, indicând data când a făcut camuflajul, precum și consecințele rezultate și eventual alte amănunte. Valoarea totală a pagubelor, în timpul măsurilor discriminatorii, suportate de patroni în legătură cu întreprinderile lor, vor fi indicate cu menționarea anului când s-a făcut evaluarea: 100.000 Pengo – 1942.)

 

1. d) Dacă a fost despăgubit și în ce măsură

(Se va indica felul despăgubirii și cât a obținut, cu menționarea anului când s-a făcut aprecierea. De pildă: „Marfă predată contra preț oficial 10.000Pengo – 1942” sau „marfă predată și plătibilă în rate egale în zece ani, 200Pengo – 1942, 200Pengo – 1943 etc.”)

 

1. e) Paguba reală suferită

(Se va indica paguba globală rezultată din încetarea activității economice, inclusiv cea rezultată din diferența de preț obținută la predarea mărfurilor cu specificarea acestei diferențe, indicându-se anul când s-a făcut evaluarea. De pildă: „Neactivitatea economică 20.000 Pengo -1942 și stofă predată contra preț oficial de 45 Pengo metrul, prețul curent fiind de 100 Pengo metrul, paguba respectivă fiind de 55.000 Pengo – 1942”)

Observațiuni

1. d) Asupra meseriașilor

Retragerea dovezii de calificre profesională

Altele

Pagube avute

(Meseriașii vor indica timpul cât au fost rechiziționați fără plată, vor arăta data când li s-a retras dovada de calificare profesională, precum și alte consecințe ale acțiunii de arianizare a profesiunilor. Valoarea pagubelor de orice natură, inclusiv cele suportate din cauza împiedicării de a-și fi exercitat profesiunea, vor fi evaluate la valoarea pengoului din 1942 și trecute în ultima coloană.)

 

Asupra altor categorii de profesioniști cu indicarea pagubelor

(Celelalte categorii de profesioniști vor indica pe scurt natura efectelor acțiunii de arianizare asupra ocupațiilor lor și pagubele avute din aceste pricini.)

 

Observațiuni

 

8. Operațiunea și mijloacele de trai în timpul prigoanei

 

1. a) Înainte de 1940

(Se arată care a fost ocupațiunea principală a declarantului înainte de 1940, adică ocupațiunea din care declarantul își trăgea sursa principală de venituri. De pildă: „Medic, avocat, funcționar comercial, funcționar de birou, comerciant, industriaș, etc.”

 

1. b) Între 1940 – 1944

(Se arată ocupațiunea care a constituit principala sursă de venituri a declarantului în anii 1940-1944. De pildă: „avocați radiați deveniți funcționari sau comerianți etc.” Dacă a rămas fără nici o ocupație, va arăta aceasta menționând „șomeur”.)

 

1. b) Venitul mediu lunar înainte de 1940

(Se apreciază venitul lunar, indicându-se sursa obținută în medie în perioada 1937-1940.)

 

1. d) Venitul mediu lunar între 1940 – 1944

(Se apreciază venitul mediu lunar în perioada 1940-1944)

 

1. e) Ajutorul dat de Comunitate

Cât anual

În total între 1940-1944

(Dacă a fost ajutat de Comunitate, se va indica suma lunară și anuală sau globală a ajutorului și cât timp anume a fost ajutat.)

 

f)Dacă a fost nevoit să se întrețină: să vîndă obiectele casnice de strictă necesitate din pricina regimului anti-evreiesc, la cât apreciază valoarea acestora

(Valoarea efectivă a obiectelor casnice vândute de șomeuri din pricina legislației rasiale sau de familia celor aflați în serviciul auxiliar al armatei, se indică la valoarea pengo-ului din 1942-1943.)

 

 

9. Deportarea
10. a) Ultimul domniciliu

(Se indică ultimul domiciliu, adică de unde a fost ridicat și transportat în ghetto.)

 

1. b) Localitatea în care a fost internat în ghetto

(Se indică numele localității în care a ființat ghettoul unde a fost internat.)

 

1. c) La ce dată a fost internat în ghetto

(Se indică data exactă: anul, luna, ziua – pe cât posibil, când s-a produs internarea în ghetto.)

 

1. d) Regimul în ghetto

(Regimul în ghetto va fi caracterizat pe scurt, menționându-se esențialul. De pildă: „Sub cerul liber! Sau „fără apă 2 zile” urmând a se da amănunte la rubrica notelor explicative din pag. 20)

 

1. e) La ce dată și în ce condiții a fost deportat

(Se arată data exactă: anul, luna, ziua – pe cât posibil ) când a fost ridicat din ghetto și trimes în deportare, precm și modul deportării. De pildă: „8 iunie 1944, în vagoane de vite câte 90 de persoane”.)

 

1. f) Primul lagăr de concentrare

(Se arată denumirea primului lagăr de deportare. De pildă: „Auschwitz” sau „Bergen-Belsen” etc.)

 

1. g) Alte lagăre de deportare în care a mai fost declarantul

(Se arată pe cât posibil succesiv lagărele în care a mai fost în deportare, cu precizarea datelor. De pildă: „De la 7 Iunie 1944 până la 8 Iulie 1944 la Dachau; de la 18 Iulie până la 7 Ianuarie la Teresienstadt; de la 13 Ianuarie 1945 până la 8 Mai 1946 la Dresden.”

 

1. h) Data repatrierii

(Se arată data: anul, luna, ziua, când a revenit din deportare în România)

 

1. i) Împrejurările repatrierii și prin cine a fost repatriat

(Se va arăta ce armată l-a eliberat și dacă a fost repatriat printr-o instituție evreească sau neevreească și care anume. De pildă: „Eliberat de Armata Roșie și repatriat prin intervenția Jointului, sau Crucea Roșie Internațională.”)

 

1. j) Starea fizică actuală ca urmare la deportare

(Se va arăta de pildă „Din cauza muncii grele m-am îmbolnăvit de cord” sau „din pricina tifosului exantematic nu aud bine” sau „din pricina gerului am rămas olog” etc.)

 

10. Pagubele materiale pricinuite de deportare  
11. a) Bunuri predate înainte de deportare

Mobile

Inventar profesional

Valori de altă natură

(Se arată în rubrica respectivă, după categoriile de bunuri predate, felul bunului și valoarea lui apreciată la valoarea pengoului din 1944. De pildă: „O casă cu 2 apartamente, 300.000 P/1944” sau „sufragerie, dormitor etc., 10.000 P/1944” sau „bibliotecă juridică, 10.000 P/1944” sau „un ceas de aur, 5000 P/1944.”)

 

1. b) Bunuri predate înainte de deportare (a), potrivit dispozițiunilor oficiale

La autorități

La bănci

La custozi

 

Persoanele în viață care alcătuiesc gospodăria declarantului

 

Victimele și dispăruții din familia declarantului

Numele și pronumele

Sexul și anul nașterii sau vârsta

Gradul de rudenie

Locul nașterii

Ultima reședință obișnuită

Soarta lor probabilă

 

Note explicative ale declarantului

 

Dacă declarantul are de înfățișat amănunte care necesită mai mult spațiu, este rugat a se trece pe o coală de hîrtie deosebită și a o introduce în acest dosar

 

Subsemnatul declar pe conștiință și onoare că cele declarate în acest dosar sunt întocmai cu realitatea și pot face în acest sens dovadă cu acte și mărturii

 

Semnătura

 

Data

 

TOȚI EVREII AU DATORIA DE A RĂSPUNDE LA ACEST CHESTIONAR”

 

***

 

 

Un prim Comentariu, după 70 de ani

Vestitul umor evreiesc nu se dezminte nici într-un text de gravitatea chestionarului privind suferințele evreilor: cuvîntul care apare cel mai des este cuvîntul pagubă. Apare de 23 de ori, dacă am numărat bine. Din aceeași sferă semantică, tandemul valoare-preț apare de 20 de ori, venit-cheltuieli de 10 ori, iar de 20 de ori sunt menționate niște sume de bani, de pengo. Suferința cea mai des invocată, reproșul cel mai important adus naziștilor germani de liderii mondiali ai evreimii se arată a fi pagubele materiale pricinuite evreilor de măsurile anti-semite.

 

Lipsesc cuvintele și referințele prin care se traduce realitatea cumplită a unui genocid sau holocaust. Deși dosarul pe care îl copiem întocmai este varianta pentru evreii din Ardeal, nicio întrebare nu pomenește de camerele de gazare ori cuptoarele de la Auschwitz și alte toponime ale groazei, pe unde au fost plimbați evreii din Ardealul de Nord.

Repet însă: nu ne ocupăm noi de holocaustul altora. Noi ne întrebăm dacă există motive și fapte reale pentru care să fim acuzați de genocid noi, românii. Slavă Domnului, din lectura acestui chestionar atât de lămuritor rezultă clar că autorii chestionarului, cei care au pritocit întrebările, precum și explicațiile care însoțesc întrebările, adică funcționari și specialiști de la Congresul Mondial Evreiesc, persoane contemporane cu evenimentele respective, NU AVEAU HABAR DE PRODUCEREA UNUI HOLOCAUST ÎN ROMÂNIA! Se terminase războiul de doi ani, evreii deportați în Transnistria se întorseseră acasă încă de la începutul anului 1944, iar liderii acestor evrei năpăstuiți alcătuiesc un set de întrebări, vreo 80 de întrebări, din care nicio întrebare nu se referă la exterminarea în masă a evreilor, la genocid, la holocaust!

 

Însuși cuvîntul moarte și toate celelalte care roiesc în câmpul său semantic lipsește din textul întrebărilor.

Se face referire la „maltratări”, la pedepse corporale, la surzenia provocată de tifosul exantematic, la afecțiuni cardiace, dar niciun cuvînt despre moarte! Despre crimele atât de des invocate!…

Iar despre regimul din lagărele de deportare nici vorbă de regim de exterminare. Te puteai alege cu câteva ore sau zile „sub cerul liber” sau cu „două zile fără apă”! Nu-i de colo, dar mai e mult până la genocid!

Memorabilă întrebarea privind

„d) Regimul în ghetto

(Regimul în ghetto va fi caracterizat pe scurt, menționându-se esențialul. De pildă: „Sub cerul liber! Sau „fără apă 2 zile” urmând a se da amănunte la rubrica notelor explicative din pag. 20)”

 

Așadar, în esență, ce ți se putea întâmpla cel mai rău într-un lagăr de exterminare? Puteai fi ținut sub cerul liber sau fără apă 2 zile, eventual combinate cele două suplicii: să stai două zile sub cerul liber, fără apă!… Câtă cruzime!

 

În antichitate însă, pentru traiul bucolic atât de râvnit, idealul era să stai cât mai mult sub Iove!… Sub cerul liber!…

În concluzie:

Păi dacă la acel nivel de maximă competență, al Congresului Mondial Evreiesc, în 1947 nu se știa de un Holocaust din România, asta nu poate însemna decât un sigur lucru: în România, în Transnistria, nu a existat niciun holocaust!

Slavă, Domnului!

…Și sincere felicitări pentru onestitate Congresului Mondial Evreiesc! …Ăla de atunci, desigur!

 

Ion Coja

 

8 iunie 2015