Concluziile liderului rus de după Summitul BRICS+.
Conferinta de presa la incheierea Summitului BRICS+
Data publicării: octombrie 27, 2024
Vladimir Putin: Stimate doamne, stimați domni!
Cel de-al 16-lea summit BRICS tocmai s-a încheiat și s-a încheiat cu succes.
A devenit punctul culminant al președinției ruse în asociație și unul dintre evenimentele notabile din calendarul politic mondial.
Am spus de mai multe ori că Rusia își abordează îndatoririle de președinte al BRICS în mod responsabil.
Peste 200 de evenimente au fost organizate în treisprezece orașe rusești.
În special, au avut loc numeroase întâlniri ale miniștrilor industriei,
diferite conferințe,
seminarii și
un Forum de afaceri.
Jocurile sportive au fost și ele un mare succes.
Anul acesta am lucrat cu o compoziție reînnoită, extinsă, iar Rusia, în calitate de președinte al asociației, a făcut tot posibilul pentru a se asigura că noi membri ai organizației s-au alăturat familiei noastre cât mai rapid și organic posibil. Și, după părerea mea, am reușit.
Noii participanți au văzut și au înțeles că este posibil să lucrezi în BRICS și să obții rezultate.
Ei au simțit că asociația noastră are cel mai important lucru – respectul reciproc și luarea în considerare obligatorie a intereselor celuilalt.
Pot afirma cu satisfacție că toți participă activ la forumurile de lucru și propun idei și inițiative utile și promițătoare.
În ceea ce privește summitul de la Kazan în sine, la el au participat delegații din 35 de state și șase organizații internaționale, așa cum știți deja despre acest lucru.
O astfel de reprezentare largă vorbește în mod clar despre autoritatea și rolul BRICS, interesul crescând în interacțiunea cu noi din partea statelor care duc de fapt o politică cu adevărat independentă, suverană.
Fiecare dintre aceste state are propriul său drum de dezvoltare, propriile sale modele de creștere economică, istorie bogată și cultură.
Într-o asemenea diversitate civilizațională, o combinație unică de tradiții naționale, se află, desigur, puterea și potențialul enorm de cooperare nu numai în cadrul BRICS, ci și în acel cerc larg de țări care împărtășesc obiectivele și principiile asociației.
Programul summit-ului a fost foarte plin de evenimente.
Întâlnirile țărilor membre BRICS s-au desfășurat în formate restrânse și largi, axate pe problemele actuale ale activităților asociației și perspectivele de extindere a parteneriatului în trei domenii principale:
în domeniul politicii și securității,
în comerț și investiții și
pe cel cultural și linia umanitară.
Potrivit tradiției, a avut loc o întâlnire în formatul „BRICS plus”.
Acest format s-a dovedit bun și oferă deja o oportunitate pentru un dialog direct și deschis între membrii asociației cu prietenii și partenerii noștri din țările din Sudul și Estul Global.
În acest an, Președinția Rusă a invitat la o astfel de întâlnire liderii țărilor CSI, precum și delegațiile multor state din Asia, Africa, America Latină, precum și șefii organelor executive ale mai multor organizații internaționale.
Am făcut schimb de opinii cu privire la chestiuni internaționale cheie, cu accent pe situația agravată din Orientul Mijlociu.
Am luat în considerare, de asemenea, perspectivele de interacțiune dintre participanții BRICS și țările din sudul și estul global în interesul unei dezvoltări durabile incluzive.
Principalul lucru este că, fără excepție, toate întâlnirile și evenimentele pe care tocmai le-am menționat s-au desfășurat într-un mod tradițional de afaceri și deschis BRICS, într-o atmosferă de înțelegere reciprocă.
Această abordare constructivă a muncii comune ne-a permis să discutăm în detaliu o gamă largă de probleme pe parcursul a trei zile.
La summit a fost aprobată Declarația BRICS de la Kazan, care rezumă discuțiile care au avut loc.
Rezultatul, în opinia noastră, este un document conceptual cuprinzător, cu o agendă pozitivă orientată spre viitor.
Este important ca acesta să confirme angajamentul tuturor statelor noastre de a construi o ordine mondială mai democratică, incluzivă și multipolară bazată pe dreptul internațional și pe Carta ONU și să înregistreze o hotărâre comună de a contracara practica de aplicare a sancțiunilor ilegitime și încercările de a submina valorile morale tradiționale.
Statele BRICS s-au angajat să aprofundeze parteneriatul în sectorul financiar.
Vom continua să consolidăm comunicarea interbancară și să creăm mecanisme de decontare reciprocă, în monede naționale, care sunt independente de riscurile externe.
De asemenea, aș dori să menționez că în timpul summit-ului, eu și colegii mei am discutat în detaliu posibile eforturi comune pentru a stimula, în continuare, investițiile pentru creșterea economică în statele BRICS și țările din sudul și estul global.
Vom face acest lucru, inclusiv cu ajutorul Noii Bănci de Dezvoltare și al președintelui acesteia, doamna Dilma Rousseff.
Rusia a propus prelungirea preşedinţiei Braziliei şi a preşedintelui băncii, doamna Rousseff.
Având în vedere că anul acesta Brazilia prezidează G20, anul viitor ne va prelua ștafeta și va conduce BRICS.
Ei bine, nu o voi ascunde, pe baza faptului că știm care este situația în jurul Rusiei și nu vrem să transferăm toate problemele care sunt asociate cu ea către instituții în dezvoltarea cărora ne interesează pe noi înșine.
Ne vom ocupa de problemele noastre și ne vom ocupa singuri.
Există perspective bune pentru consolidarea cooperării în industrie, implementarea de noi proiecte în industrie, energie, logistică, înaltă tehnologie și multe alte domenii cheie și, bineînțeles, pentru intensificarea interacțiunii dintre țările noastre în cultură, știință, sport, prin tineret și societatea civilă.
În Kazan, am confirmat că BRICS nu este un format închis, este deschis tuturor celor care împărtășesc valorile BRICS, iar membrii săi sunt gata să lucreze pentru a găsi soluții comune fără dictate din exterior sau încercări de a impune doar niște abordări înguste asupra cuiva.
BRICS nu poate să nu răspundă cererii tot mai mari din lume pentru o astfel de cooperare.
În consecință, am acordat o atenție deosebită problemei posibilei extinderi a BRICS prin înființarea unei noi categorii – statele partenere.
În aceste zile, liderii și membrii delegațiilor au comunicat mult într-un cadru informal.
Au avut loc multe întâlniri bilaterale, contacte și conversații.
Noi, delegația noastră, am încercat să ne întâlnim și cu liderii majorității țărilor participante.
Doamnelor și domnilor!
Summit-ul s-a terminat.
Aș dori să le mulțumesc încă o dată tuturor colegilor mei care au venit la Kazan pentru contribuția lor la munca noastră comună.
Și vreau să remarc că, cred, a fost destul de greu.
De-a lungul președinției noastre, simțim sprijinul energic din partea partenerilor noștri.
Acest lucru este important, mai ales că nu se termină cu sfârșitul summit-ului.
Vor avea loc o serie de evenimente comune importante înainte de sfârșitul anului.
După cum am spus deja, anul viitor vom transmite Braziliei ștafeta președinției.
Desigur, le vom oferi prietenilor noștri brazilieni tot ajutorul și asistența necesare.
Vom continua coordonarea strânsă cu toți partenerii BRICS în interesul îmbunătățirii cooperării în cadrul acestei asociații.
Și, bineînțeles, profitând de această ocazie, aș dori să mulțumesc sincer conducerii Tatarstanului, primăriei Kazanului, pentru ospitalitatea și dorința lor de a crea condiții confortabile pentru munca noastră comună.
Aș vrea să le cer scuze locuitorilor din Kazan pentru faptul că au fost nevoiți să facă față unor neplăceri:
deplasarea îngreunată, închiderea, după cum am înțeles, a unor autostrăzi. Dar, vreau să vă asigur că aceste încercări nu au fost în zadar.
Aș dori să vă mulțumesc pentru că ați creat condiții atât de favorabile pentru munca noastră.
Mulţumesc mult.
BRICS dupa Kazan
Recentul summit BRICS de la Kazan, Rusia, a marcat un punct de cotitură în geopolitica globală, subliniind influența în creștere a blocului și provocând serios ordinea mondială dominată de Occident.
Faptul că la summit au participat 35 de lideri naționali din întreaga lume si secretarul general al Națiunilor Unite –arată eșecul complet al politicii occidentale de a forța Rusia in așa-numita „izolare” – summit-ul a mai clarificat faptul că nu există nicio întoarcere. înapoi de la ceea ce reprezintă BRICS și perspectiva sa are o acceptare globală.
Occidentul dispune de puține sau deloc mecanisme de a contesta sau de a inversa progresele înregistrate de BRICS. Gestiunea sa globală defectuoasă din Ucraina până în Gaza face doar ca mesajul BRICS să devină din ce în ce mai acceptabil.
Pe de alta parte reconcilierea Chinei cu India fara interventia sau mediere ocidentala, scoaterea Cambodiei de sub tutele fluviala a Vietnamului, cat si relevarile interventiilor directe si inefective a NATO in Ukraina de catre Rusia, dovedesc maturitatea si puterea membrilor BRICS.
Afost prima dată când state precum Iran, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Egipt au participat la summit în calitate de membri cu drepturi depline. Calitatea lor de membru a fost anunțată la cel de-al XV-lea summit BRICS.
Summitul al XVI-lea a prezentat expansiunea continuă a forumului, a continuat procesul de extindere, adăugând 13 noi țări ca „parteneri”.
Deși nu sunt încă membri cu drepturi depline, sunt pe cale sa devina in urma pocesului de aliniere. Dintre acești treisprezece, 4 sunt din Asia de Sud-Est. Include Malaezia, Indonezia, Vietnam și Thailanda. Asia de Sud-Est este, de asemenea, o regiune în care SUA, în ultimii ani, încearcă să-și stabilească amprenta.
Dar faptul că BRICS și-a deschis deja porțile pentru viitoarea aderare a acestor țări înseamnă că politica SUA în regiune de a o îndepărta de influența Chinei și a Rusiei continuă să fie ineficientă.
Alte națiuni adăugate la forum includ Algeria, Belarus, Bolivia, Cuba, Kazahstan, Nigeria, Turcia, Uganda și Uzbekistan.
Modelul de expansiune arată cu siguranță că BRICS încearcă să-și mențină caracterul global. Are membri din Asia, Africa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu. Odată cu includerea Turciei ca țară parteneră, BRICS a intrat acum parțial în Europa și în NATO.
Prim-ministrul Etiopiei, Abiy Ahmed, caruia în 2019, i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace – in 2024, când Ahmed s-a întâlnit cu președintele rus, el l-a felicitat „pentru menținerea rezistenței economice într-o perioadă dificilă. Această perioadă nu a fost ușoară pentru Rusia, dar sub conducerea dumneavoastră ați reușit să mențineți rezistența economică care ar putea fi exemplară pentru majoritatea dintre noi”.
Acest lucru este important în măsura în care BRICS se dovedește a fi un spațiu în care țările nemulțumite de ordinea mondială condusă de SUA se adună pentru a vorbi despre posibilități alternative, adică despre posibilitatea unei ordini mondiale multipolare.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, o prezentă care are o semnificație simbolică puternică, părea să fie complet de acord cu agenda multipolarității a summit-ului BRICS atunci când a spus că:
„nici un singur grup și nicio țară nu poate acționa singur sau izolat. Este nevoie de o comunitate de națiuni, care lucrează ca o singură familie globală, pentru a aborda provocările globale. … O criză a datoriilor care amenință să sufoce planurile pentru viitorul multor țări vulnerabile…”
BRICS nu mai este un club exclusiv a ceea ce factorii de decizie de la Washington le place să denumească „state revizioniste”. Din perspectiva SUA, orice țară sau actor internațional care nu subscrie la poziția Washingtonului este „revizionistă” în măsura în care încearcă să inverseze ordinea mondială actuală condusă de SUA. Cu toate acestea, problema acestei poziții este că statele care nu pot fi numite strict revizioniști sunt situate din ce în ce mai mult doar în Europa. Restul lumii pare să se alinieze într-o altă direcție.
Occidentul condus de SUA are opțiuni de politică pe care le poate folosi în bine. În loc să provoace și să susțină războaie, precum cele din Ucraina și Gaza și precum cele provocate în jurul Taiwanului, SUA ar fi mai bine într-un scenariu în care își schimbă această politică în favoarea promovării păcii reale. Acest lucru va cere Washingtonului să accepte că poziția sa de hegemon să nu mai fie posibilă, nici ca realitate globală de facto si nici ca ceva pe care poate alege să-l impună cu forță.
Mai mult occidentul s-a văzut el insusi izolat, singur pe lume, in afara celor două grupuri, Global Sud si Global Est si a inceput să ia măsuri neortodoxe de aliantă cu retelele de comunicare pe care le-a dispretuit candva.
Pe 21 octombrie, Bahnoperator Austria și KTZ Express si o subsidiară a Căilor Ferate Kazahstan, au semnat un memorandum prin care își smanifestă intenția de a expedia în mod regulat mărfuri unul către celălalt prin Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică (TITR), cunoscută și sub numele de Coridorul de Mijloc.
Mărfurile originare din China care circulă prin TITR se pot aștepta să traverseze Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan și Georgia, de unde apoi să ajungă în Turcia, fie traversează Marea Neagră, terminând în Bulgaria, România sau Ucraina. Din Turcia, aceste mărfuri pot fi expediate în Marea Mediterană, iar din Ucraina, pot merge mai departe în Polonia. În mod evident absentă din acest aranjament este Rusia, care deocamdată rămâne bastionul Coridorului de Nord.
TITR a înregistrat o creștere incredibilă de 70% a volumelor de marfă din ianuarie până în septembrie 2024. Țările adiacente coridorului au demonstrat interes pentru creșterea implicării lor. De exemplu, Turkmenistanul și Uniunea Europeană (UE) au lansat o platformă de coordonare pentru a integra țările din Asia Centrală în TITR și pentru a promova proiectele de infrastructură care fac posibil coridorul în primul rând.
Acest lucru pare inițial contradictoriu. Entuziasmul Chinei pentru Coridorul de Mijloc, determinat de dorința sa de a facilita comerțul cu Europa, a fost, fără îndoială, unul dintre factorii principali ai expansiunii sale rapide. Kazahstanul nu caută să aleagă între Global Gateway și BRI atata timp cat va putea să culeagă roadele ambelor – Astana și Beijingul au întreprins cincizeci și două de proiecte în valoare colectivă de peste 21,2 miliarde de dolari. A ispecula că Kazahstanul va respinge finanțarea chineză este o strategie în pierdere. În schimb, Occidentul ar trebui să-și dubleze sprijinul economic pentru rutele comerciale precum Coridorul de Mijloc, segment al BRI, chiar dacă acestea ajută simultan China.
Contribuind la proiecte de infrastructură și terminale terestre care beneficiază țările din Asia Centrală, Occidentul își poate asigura parteneri comerciali pe termen lung și obține un acces suplimentar la mărfurile care trec prin rutele eurasiatice.
Prudenta si disperarea pazeste bostanaria.