CD
1.590 aprobate
denitsoc@gmail.com

Cineva care are timp ar putea sa analizeze acest eseu de prezentare a Neutrozofiei si, in mod critic, sa arate punctele forte si mai putin forte care sa sustina teoria unei Filozofii Lase – Neutre.
Personal nu dispun de acest timp si am sa incerc sa clarific dor un paragraph al acestui eseu meritoriu prin audicitatea si autenticitatea lui.
Paragraful ales este:
“Legea Terțului-Multiplu-Infinit Inclus
Între opozițiile „A” și „antiA” există infinit de multe nuanțe terțe, denotate prin „neutAi”, i =1, 2, …, ∞.
– Exemplu practic. Între culorile Alb și Negru există infinit de multe nuanțe de culori.
– Între 100% Adevărat și 100% Fals, există infinit de multe nuanțe terțe, care sunt valori de adevăr de forma: d% Adevărat și (1-d)% Fals, astfel încât o propoziție logică poate fi, de exemplu: 1% Adevărat și 99% Fals, 2% Adevărat și 98% Fals, etc.”

Exemplu cu care se vine in ilustrarea primei premize nu este tocmai fericit.
In practica generala cand se porneste la demonstrarea unei teorii se abordeaza modul cel mai abstract cu putinta, fiind modul cel mai putin expus la interpretari si scutind prezentatorul de interventii inutile. Abstarctizarea la randul ei se obtine procedand cu notiuni, concepte ce nu sunt ele insesi interpretabile.
Culoarea “Alb” in sine nu este o entitate singulara si inechivoca, ea este practic suma culorilor din spectrul vizibil al luminii pentru noi oamenii. Ceea ce face ca chiar in inauntrul culorii de limita “Alb” sa fie culorile curcubeului cu o infinitate de nuante. Deci care-i limita?

Trecand la adoua premiza “Adevarat 100% este iarasi o limita ce nu ar trebui redistribuita in procente in inervalul de analiza, pentru ca Adevarul este doar unul, pur si imuabil, deci fara alterari procentuale. Adevarul este o categorie indivizibila si nealterabila cu “Conținut de sine stătător, existență determinată (ca întindere, importanță, valoare etc.)[vezi DEX].
Asa incat portiunea intre adevar si fals poate fi populata cu orice altceva doreste autorul si care sa fie conform limbajului précis filozofic.
Ma opresc aici, caci intr-un rationament de tip silogism, daca una din premise nu se verifica empiric si rational filozofic atunci concluzia nici ea nu poate corespunde realitatii.
In general asa cum am mai aratat teoria matematic-logic-filozofica a Neutrozofiei este tentanta, mai ales ca matematica nu se mai limiteaza la binar si interventia celei de a treia parti aduce in joc posibilitati cu mult mai mari si mai interesante decat cele din exploatarea binara.
Abordarea filozofica a cercetarii matematice cu profil neutrozofic isi poate avea o interesanta aplicare in domeniul Inteligentei Artificiale cu rezultate aplicabile de aici in toate domeniile societatii si unul este filozofia.
Cantecul suna bine dat trebuie atent pus pe portativul filozofiei sa nu fie o prada a notelor false sau reinterpretabile.
Aprecierile de pe Internet sunt generoase dar nu venite din partea unor filozofi consacrati si certificati.
“Neutrozofia este o nouă ramură a filosofiei care studiază originea, natura și amploarea neutralităților create de profesorul Florentin Smarandache. Logica neutrozofică și mulțimile, la rândul lor, constituie o generalizare a logicii lui Zadeh și a mulțimilor fuzzy, și mai ales a logicii intuiționiste a lui Atanassov.” ~ Amazon.

America de Sud este si ea cucerita de aceasta noua cale de cercetare si um Brazilian face si interventia pe Wikipedia in limba portugheza numai:
“Neutrozofia este o nouă ramură a logicii și filosofiei care studiază originea, natura și domeniul de aplicare a neutralităților, precum și interacțiunile acestora cu diferite spectre ideaționale.”

Entuziasmul nu a fost niciodata el singur fundamentul unei noi discipline stiintifice sau folozofice, dar cu o orientare mai corect filozofica abordarea matematica poate sa aiba success si rezultate binefacatoare pentru comunitate. Mult success.
CD