t
CINE E MARELE RĂU ÎN BASARABIA?
Lucruri anapoda se întâmplă în acest colț de țară în ultimul timp. Primarii a trei primării importante sunt puşi sub urmărire penală pentru diverse învinuiri : primarul capitalei, D.
Chirtoacă, învinuit de depăşirea atribuțiilor de serviciu (în problema parcărilor, nedemonstrată până acum!); primarul de Orhei, I. Şor, martor în dosarul Filat pentru dare de mită în sumă de 250 de milioane de lei şi bănuit de furtul miliardului (numele lui apare în ambele raporturi Kroll 1 şi 2!); primarul de Bălți, R. Usatîi, care este fugar – pentru mai multe învinuiri. Se observă cu ochiul liber diferența majoră în greutatea învinuirilor.

Cu toate acestea, cel mai tare este pedepsit primarul Capitalei, D. Chirtoacă, care are un
dosar cusut cu ață albă. Pentru o presupusă implicare în afacerea parcărilor, care până la urmă se va dovedi necorespunzătoare adevărului. D. Chirtoacă este suspendat din funcție deja de o jumătate de an, este supus arestului la domiciliu, prelungit la nesfârşit (probabil până în alegerile parlamentare din 2018!), i s-a mai înscenat un referendum de demitere din funcție. Cât despre primarul de Bălți, R. Usatîi, care, fugar find, de peste un an de zile nu-şi
îndeplineşte funcția de primar, nici nu mai comentăm. Învinuit de participare la tentativa
de asasinare a lui G. Gorbunțov, preşedintele UniversalBank, şi de falimentare a acesteia
şi alte coțcării, rămâne în post. Nimeni nu-I cere demisia, nu-i organizează referendum,
nu-i cere extrădarea… Cu toate că problemele Bălțiului sunt incomparabile cu cele ale Chişinăului la toate capitolele (infrastructură – drumuri, troleibuze… încă din perioada sovietică – învechită fiic şi moral).

Să ne întrebăm atunci: de ce D. Chirtoacă, cu cele mai neînsemnate acuzații (deocamdată nedovedite!), este cel mai tare pedepsit? De ce este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova?

Se vede cu ochiul liber că e o făcătură organizată (ştim noi de cine!), pentru a-l scoate
pe linie moartă ca politician şi a îngropa defnitiv PL-ul. Există la guvernanți temeri că la o
eventuală venire a lui D. Chirtoacă în fruntea PL-ului, ultimul ar putea să renască. În pofida
întârzierii lamentabile privind venirea lui D. Chirtoacă în fruntea PL-ului, mai există şanse nu să devină ce a fost în perioada de glorie, ci să devină un partener credibil la mesele
rotunde privind crearea Alianței „Centenar”. Dar tocmai aceasta nu place cuiva. Oare nu din
această cauză e şi întârzierea mesei rotunde la Chişinău?

În pofida greşelilor comise, Dorin Chirtoacă nu merită ceea ce i se întâmplă, nu merită această uitare chiar din partea susținătorilor săi de altădată. Totuşi, a făcut lucruri bune pentru oraş, transformându-l într-o capitală aproape europeană. Valea Morilor, cu splendidele sale havuzuri şi estacade, şi un lac curat şi amenajat, care a devenit un loc de odihnă iubit de orăşeni şi oaspeți (să ne amintim în ce stare se afla acesta pe timpul lui Voronin – un heleş-teu înnămolit rău mirositor, cu infrastructura distrusă). Centrul Chişinăului, cu bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt renovat, cu frumoasa stradelă pietonală, a devenit mai european. De ce totuşi se procedează atât de nedrept cu Dorin Chirtoacă? Este de înţeles ce-şi doresc duşmanii politici (în primul rând socialiştii lui Dodon) ai lui Dorin Chirtoacă – înlăturarea definitivă nu numai din funcţie, dar şi din viaţa politică. Este la mijloc şi această frustrare care durează de peste 6 ani (pierderea primăriei de către Dodon, în 2011, apoi şi de Z. Greceanîi, 2015, în fața lui Dorin Chirtoacă). Răzbunători din fire precum au fost idolii lor şi cum sunt actualii neocomunişti, ei îl vor doborât (cu orice preț, pe care de altfel îl vor plăti locuitorii Capitalei!), urmărind nu doar controlul asupra întregului municipiu, dar şi o satisfacție morală.

Pentru aceasta se luptă deja de doi ani emisarul lui Dodon în primărie, Ivan Ceban, şi acoliții lui. Socialiştii, aflndu-se aproape de atingerea țelului mult jinduit, deja jubilează. Pe aceşti baistruci kremlinezi îi poți înțelege într-un fel. Cele mai dureroase lovituri însă sunt de la ai săi, de la susținătorii de ieri, de la potențialii aliați în viitor. Îl priveam deunăzi într-o emisiune televizată pe liderul actual al PLDM, V. Cibotaru (despre care aveam o părere bună), la întrebarea dacă formațiunea sa va boicota referendumul din Chişinău, a răspuns literalmente următoarele „Noi boicotăm referendumul, însă dorim alegerea unui nou primar”. Culmea!!! Dar tocmai aceasta îşi doresc şi socialiştii – alegerea unui nou primar în persoana lui Ivan Ceban, de acum au şi pornit acest referendum. Cum va face dl Cibotaru un front comun al tuturor forțelor de dreapta, aşa cum a declarat în repetate rânduri, dacă acum este împotriva uneia din aceste forțe, practic făcând front comun cu socialiştii? Acelaşi lucru a declarat şi liderul Platformei DA, A. Năstase. Sunt exemple crase de adevărată miopie politică basarabeană. Fiind atât de slabi şi răzlețiți atât cei de pe dreapta, cât şi cei de pe centru-dreapta, unii lideri îşi permit astfel de declarații, spre marea bucurie a kremlinezilor socialişti, dând, de fapt, apă la moara duşmanilor.

Nu vedeți cu câtă bătaie de joc comentează ei diferite evenimente (sosirea lui T. Băsescu în Basarabia, despre „ratatul” D. Chirtoacă). Suntem slabi, neuniți, rânzoşi, mult inferiori primatelor – câinii duşmăniți care la apropierea lupilor fac front comun împotriva lor. La noi lupii de mult au intrat în stână şi devorează rând perând oiță cu oiță, iar bravii noştri lideraşi continuă să se lupte între ei. Dacă vedem marele rău în D. Chirtoacă, în A. Şalaru, chiar şi în M. Ghimpu cu toate metehnele lui, atunci riscăm mult să-i dăm pe tipsie puterea absolută kremlinezului Dodon. Riscăm să repetăm alegerile când în acelaşi mod l-am adus la putere, pe durata a tocmai 8 ani, pe V. Voronin.

Dar acest Dodon nu este nici pe departe ca V. Voronin, care mai avea o brumă de demnitate. Dodon e doar o slugă la stăpân şi va îndeplini toate ordinele lui. De altfel, Dodon poate să aibă dreptate când a spus că în jocul dintre el şi Plahotniuc nu se ştie cine va fi pisica. Să ne amintim că, în 2001, PD de asemenea deținea întreaga putere în stat: preşedinția Republicii (P. Lucinschi), preşedinția Parlamentului (D. Diacov) şi un prim-ministru (D. Braghiş), iar după alegeri, luând doar 5,02%, a rămas în afară. Plahotniuc a pornit un joc de-a pisica şi şoarecele deosebit de periculos. Creatura acestuia, Dodon, poate deveni groparul lui în 2018. Dacă Dodon acumulează mai mult de 50% din voturi (dar aşa cum merg lucrurile are şanse!), atunci nu va mai avea nevoie de el. Voronin în 2001, acumulând 72 de mandate), nu a avut nevoie să coalizeze cu nimeni (nici măcar cu prietenul său I. Roşca!). Cu un segment de dreapta atât de fărâmițat, un segment de centru-dreapta fărâmițat şi debusolat, un segment de centru-stânga amorf şi fără susținere populară, există acest mare pericol. Observați cum devin tot mai obraznici aceşti baistruci socialişti. Cum v-a plăcut fenomenul Hrenova, care cere (de la tribuna parlamentului!) să i se vorbească în limba rusă! Şi asta după peste 25 de ani de independență!. Vă puteți imagina o astfel de situație în întrun parlament baltic, georgian, chiar şi ucrainean? Dar fenomenul Batrâncea, care în plină şedință a parlamentului a rupt harta României mari şi nu i s-a întâmplat nimic? Cât timp vom mai răbda fenomene gen Hrenova, Batrâncea, Ivan Ceban ş.a.? La noi ca la nimeni!
.
Valeriu DULGHERU