Cine conduce țara

Asta e prima impresie că neșcolarizații (deși oficial unii au și doctorate) trag sforile în țara aceasta, în realitate sunt abil trași pe sfoară de păpușari abili aflați în umbră. În 1989 sistemul comunist a făcut implozie, urmare a colapsului sistemului economic,dar ”stâlpii sistemului” deveniți peste noapte anticomuniști, capitaliști și democrați au avut grijă să monopolizeze puterea. Au procedat exact ca in scrisoarea pierdută a lui Caragiale…În primii ani ”să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica” ca mai târziu ”să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale” ori vorba lui Dem Rădulescu într-o scenetă imediat după 90 ”noi (foștii nomenclaturiști) după ce am distrus comunismul, ne-am apucat să construim capitalismul”
Dacă întoarcem puțin fila istoriei și ne amintim că ”sub presiunea străzii, Securitatea a fost desființată” înțelegem și cauza pentru care am ajuns unde suntem: un stat eșuat, condus de o minoritate tangențială cu statul (sintagma de stat paralel e eronată pentru că nu putem vorbi de un stat din umbră, vorbim de o gașcă malefică din umbră ce a acaparat și parazitează România) a cărei prezență nu o vedem,dar o simțim peste tot. Șocul securiștilor îndepărtați, chiar pentru o perioadă scurtă de timp, a fost teribil. Așa se face că, imediat după ce au (re)venit, au avut grijă să acapareze toată puterea. Așa cum o tumoare canceroasă se extinde în organism, au pătruns în toate instituțiile statului, au adus în față oameni șantajabili datorită dosarelor ori șantajabili datorită viciilor, au avut grijă să fsnizeze toată clasa politică și să transforme toate partidele în minuscule pcr-uri , dar fără autoritatea defunctului PCR, au distrus armata prin intermediul ofițerilor acoperiți, au subordonat și manipulat justiția, au distrus economia și s-au îmbogățit. Au mers mai departe și au ridiculizat diaspora românească, au asasinat criticii la adresa noului regim (Ion Petru Culianu) apoi a început războiul cu dizidenții noului regim.
Atunci când Ceaușescu a fost, în 4 Decembrie 1989, la Moscova la ultima întâlnire a Tratatului de la Varșovia, pe lângă ședința șefilor a avut loc și o ședință a șefilor de la securitate. Nu a fost transparentă ca prima, dar acolo, spre deosebire de prima, s-a înțeles clar că războiul ideologic a fost pierdut, dar s-a stabilit ca pacea să fie câștigată iar sloganul cu proletarii a fost înlocuit cu ”Securiști din toate țările, uniți-vă și faceți bani!”
Am credea că aceste lucruri se petrec numai la noi, în realitate tot spațiul est european și ex comunist se află sub această hidră securisto-comunistă. Iată ce spune legendarul anticomunist polonez Adam Michnik despre situația din Polonia de după 1990: ”La început a fost lupta împotriva sovietizării. Bolşevici ne-au lăsat să vorbim în limba noastră, dar nu ce vrem. Totul s-a transformat. Astăzi auzi numai sloganul Polonia pentru polonezi. Am scăpat de bolşevici, dar a rămas acest dispreţ pentru celălalt. Acum vedem un anti bolşevism cu o faţă bolşevică, de aceea sunt eu trist… Ce mocneşte în Polonia este un fel de anti-umanism. Guvernul nostru are sprijinul bisericii catolice poloneze. Ce ne spune nouă guvernul? Că acum vine , care e cam acelaşi lucru cu . Este o tâmpenie pe care nici măcar Ceauşescu n-o putea spune. În Polonia, mentalitatea asta bolşevică, a dispreţului, a superiorităţii s-a păstrat… Este o mare nebunie care se întâlneşte în toate ţările post-comuniste. Toţi credem că popoarele noastre sunt nobile, nevinovate, că nu au făcut niciodată niciun rău. În funcţie de asta, îi judecăm pe cei din jur. Dacă cineva spune că nu e chiar aşa, acela e privit ca un trădător de ţară”. Pentru a se păstra aparențele Polonia a dat și o lege a lustrației, dur criticată de Adam Michnik :”Sigur că am fost împotriva lustraţiei. Păcatul principal a fost că oamenii au fost judecaţi în funcţie de nişte dosare care au fost scrise de KGB. Am auzit că eu am fost pe lista de informatori ai unui serviciu secret din Germania. Eu ştiu că nu am fost informator la vest germani, dar dacă cineva e obsedat de chestia asta cu lustraţia ar putea spune că sunt pe listă. Dacă vorbim de lustraţie, eu nu mi-am schimbat părerea… Şi eu sunt istoric. Îmi dau seama că dosarele securităţii sunt un material preţios. Numai că aceste dosare au devenit instrumente cu care poţi să dai în cap oponentului tău. Aşa a fost şi cu Lech Walesa, liderul nostru, laureat al premiului Nobel. Au spus despre el că e agent KGB. Eu ştiu că e o prostie, e un non-sens… El fost arestat, apoi a lucrat pe şantierul naval de la Gdansk, era în comitetul greviştilor, soţia lui tocmai năştea. I s-a spus că fie semnează şi se duce la soţia care naşte, fie va sta acolo nu ştiu cât… Şi el a semnat. Dar nu a făcut nimic, s-a întâlnit de câteva ori cu ei. Ca istoric ştiu că aceste lucruri se întâmplă. Documentele KGB trebuie luate cu mare grijă. Foarte uşor poţi să faci rău cuiva. Pe mine mă vânează adepţii lustraţiei de 30 de ani. Încă nu m-au doborât”
Revenind la modul cum funcționează puterea astăzi, dincolo de fațada democratică, vedem că ea funcționează exact ca în trecut : ”În realitate mecanismul puterii era complet diferit și ascuns de ochii mulțimii. Puterea exista și funcționa după niște legi secrete proprii, la fel ca lumea interlopă îşi orga­nizează existenţa după legi deosebite, necunoscute străinilor, cu reguli proprii, cu propria etică şi estetică, având propriul sistem de pedepse şi recompense, propria scară de valori, propriile noţiuni în ceea ce priveşte binele şi răul şi chiar propriul limbaj pentru a comunica între ei, neînţeles de cei neiniţiaţi.Cel mai important principiu aflat la baza sistemului de funcţii nomenclaturiste consta în faptul că numai Partidul Comunist şi conducerea superioară a acestuia aveau dreptul să soluţioneze problema cadrelor”. (V.Suvorov-Fiasco). cu o singură modificare… partidul / partidele snu mai stabilesc lista cu cadrele,o primesc de la securiști.