„Chinezii au intrat deja în era inovației.”

Radu
4 aprobate
r.gogu@yahoo.com
75.57.36.95

ARMATA STEM[Stiinta, Tehnologie, Inginerie, Matematici] DE NEOPRIT A CHINEI
De Sam Dunning

Donald Trump a numit-o „un apel de trezire”; Marc Andreessen l-a numit un „moment Sputnik”. Din toate punctele de vedere, lansarea modelului R1 de la DeepSeek a fost o bombă. Nu numai că modelul chinezesc AI este foarte inteligent, dar se presupune că era mult mai ieftin de construit decât rivalii săi americani. S-ar putea să fie un prevestitor al multor noi descoperiri tehnologice chinezești care vor urma.

Când vestea triumfului lui DeepSeek a lovit America, piețele au coborât în pandemoniu. Într-o zi, sute de milioane de dolari au fost șterse din acțiunile tehnologice americane, Nvidia conducând scăderea. Washingtonul restricționase vânzarea de cipuri extrem de complexe precum cele ale Nvidia către companiile chineze, în speranța de a le împiedica progresele AI – și totuși dezvoltatorii chinezi au reușit chiar și fără ele.

Cei dezamăgitori s-au adunat curând. Directorii americani de inteligență artificială, conștienți că fuseseră arătați cu brutalitate, au subjugat progresele DeepSeek. Războinicii rece l-au acuzat pe DeepSeek că a dezlănțuit cercetările occidentale, subliniind faptul că modelul său părea să „credă” că este ChatGPT (pentru care există o explicație perfect rezonabilă), precum și că a criticat reticența lui R1 de a discuta subiecte politice care sunt tabu în China, cum ar fi masacrul din Piața Tiananmen.

Toți au ratat sensul. Acesta nu a fost o greșeală, nici rezultatul unui joc greșit, ci o demonstrație a ingeniozității inginerești a Chinei. Adevărata revoluție a constat în dorința lui DeepSeek de a merge „open source”. Spre deosebire de produsele OpenAI, orice designer poate privi sub capota unui model DeepSeek AI pentru a vedea cum funcționează. DeepSeek a lansat chiar și o lucrare științifică detaliată care explică modul în care a proiectat R1. Codificatorii occidentali sunt acum ocupați să-și refacă modelul, independent și de la zero, folosind informațiile puse la dispoziție publicului.

Un alt aspect extraordinar al DeepSeek este că modelele sale, odată antrenate, necesită foarte puțină putere de calcul pentru a fi utilizate. În industrie, acest lucru se numește „inferență”. Până acum, companiile de AI au avut tendința să se bazeze pe centrele de date vaste – clădirile consumatoare de energie care freamănă cu computere interconectate – pentru a-și rula modelele AI. O companie își va licenția modelul AI altor companii – o bancă, să spunem, care dorește să creeze un chatbot pentru a răspunde întrebărilor clienților. Contra cost, acea bancă poate trimite apoi întrebări la centrul de date, unde modelul AI va procesa întrebările și va trimite înapoi răspunsurile. De aceea aveți nevoie de conexiune la internet pentru a utiliza ChatGPT.

„DeepSeek este într-adevăr doar vârful aisbergului – unul în care SUA este pe cale să se prăbușească direct.”
DeepSeek funcționează diferit. Modelul său gratuit, open-source, poate fi instalat angro pe un computer personal (puțin specializat). O versiune „distilată” sau simplificată (adică, încă la fel de adeptă la raționament, dacă nu la fel de bine informată) a modelului DeepSeek poate fi apoi utilizată și editată offline, fără costuri suplimentare.

Aceasta este o dezvoltare colosală. Înseamnă că orice utilizator chinez care dorește să discute despre Piața Tiananmen ar trebui pur și simplu să descarce DeepSeek pe un computer offline, fără teama de un hack al CCP, și să editeze modelul. Voilà: veți avea acces permanent la o IA de înaltă performanță care vă va vorbi despre orice subiect eretic care vă place.

De ce și-ar împărtăși o companie chineză secretele în mijlocul unei curse tehnologice globale? Din perspectiva DeepSeek, poate exista un mare avantaj de a rămâne open source. Tehnologiile cu sursă deschisă creează comunități de beneficiu reciproc și de învățare de care beneficiază toți cei implicați. În lumea securității cibernetice, de exemplu, există o comunitate viguroasă și parțial deschisă de analiști în domeniul apărării cibernetice care încearcă cu toții să localizeze, să publice și, în cele din urmă, să „repare” punctele slabe din hardware și software. Într-un astfel de scenariu, există avantaj în colaborare.

Ca orice comunitate, o comunitate open-source este condusă de ierarhii. O companie aflată la vârful unei astfel de rețele este probabil să atragă colaboratori și să câștige încredere și credit. De când DeepSeek și-a publicat modelele, a fost contactat de zeci de cercetători și companii de top în domeniul inteligenței artificiale din SUA și China. Acum va fi ocupat să-și facă prieteni puternici și să discute despre noi tehnici. Dacă poate construi rapid pe succesele sale, DeepSeek va câștiga mult din împărtășirea cercetărilor sale.

După ce au acceptat această abordare, companiile americane se străduiesc acum să-și proiecteze propriile modele open-source. Arată ca o nouă paradigmă și a fost comparată cu lansarea primului browser de internet open-source.
Liderii americani din tehnologie au încă dreptate să fie alarmați. DeepSeek nu a apărut de nicăieri, ci a apărut dintr-un ecosistem vast de talente tehnologice chinezești.

Câți occidentali au auzit de CATL, Hesai, DJI, SMIC, Oppo, Pony.ai, Zhiyuan? — printre cele mai bune companii din lume în robotică, conducere autonomă, drone, lidar, AI și tehnologia bateriilor. DeepSeek este de fapt doar vârful aisbergului – unul în care SUA este pe cale să se prăbușească direct.
În primul rând, Huawei proiectează cipuri acum – și a fost pe calea războiului încă de când SUA[Trump] a fost arestat pe unul dintre directorii săi de frunte în 2018 și apoi a încercat să-și distrugă telefoanele și afacerea cu tehnologie de rețea.

Având în vedere costurile de inferență foarte scăzute ale DeepSeek, rularea nu depinde de cipurile ultra-avansate Nvidia sancționate. Poate funcționa cu cipuri Huawei mai ieftine – care oricum devin din ce în ce mai sofisticate în fiecare an.
Nici DeepSeek nu este singura companie chineză de inteligență artificială în curs de dezvoltare. Alte modele chinezești impresionante au fost lansate recent, cum ar fi cel al firmei sancționate iFlytek sau Alibaba.

Toate acestea au avut loc în ciuda eforturilor Americii de a preveni sau de a încetini creșterea tehnologiei chineze. Unii chiar au sugerat că sancțiunile americane i-au ajutat pe producătorii de cipuri chinezi, deoarece sancțiunile au făcut profitabil să inoveze jetoanele autohtone în loc să le cumpere doar pe cele americane.

O narațiune clară apare aici. Chinezii, în afară de furtul IP, sunt al naibii de buni la tehnologie. Nu se vor opri din inovare. America nu-i poate opri, iar ei au trecut cu mult de doar „prinderea din urmă”.
Cum a mers totul prost pentru Occident?
Steve Hsu, un fizician american, susține că China eclipsează America când vine vorba de cultivarea capitalului uman în științe, matematică și inginerie.

În câteva generații, malnutriția (care împiedică dezvoltarea creierului) a fost aproape eliminată în China; majoritatea copiilor absolva acum liceul, iar aproximativ la 60% merg la universitate. Aproape o treime dintre studenți studiază discipline STEM[science, technology, engineering and mathematics] la universitate, comparativ cu doar 3% în urmă cu o generație.
Și cele mai bune universități din China sunt acum clasate la fel de bine ca cele din Vest.

Datorită mărimii populației Chinei, aceste reforme au lăsat țara cu un grup mult mai mare, și încă în creștere, de cetățeni foarte inteligenți și foarte educați în STEM. Acest bazin este mult mai mare decât în India, a cărei populație comparabilă continuă să fie afectată de analfabetism, malnutriție și lipsa oportunităților educaționale.

Și era lungă a exodului de creiere din China s-a încheiat în sfârșit: din ce în ce mai mulți absolvenți chinezi de STEM rămân sau se întorc în China, mai degrabă decât să-și încerce norocul în Occident, perspectivele lor acasă fiind susținute de o economie dinamică și standarde de viață îmbunătățite. De fapt, tendința umilitoare a început să se inverseze, numărul anual de oameni de știință care părăsesc SUA spre China crescând cu un factor de cinci sau cam așa ceva în ultimii 15 ani.

În mod critic, și spre deosebire de Occident, absolvenții STEM din China gravitează spre locuri de muncă în inginerie, design, tehnologie și cercetare de bază, mai degrabă decât în finanțe. DeepSeek însuși ilustrează precaritatea industriei financiare din China – a apărut dintr-un fond de investiții cantitativ care a fost lovit în urmă cu opt luni de o represiune guvernamentală a tranzacționării de mare viteză bazată pe computer.

Aversiunea față de finanțare ar putea fi o binecuvântare pentru China? Lui Steve Hsu îi place să citeze ceea ce a spus investitorul miliardar Charlie Munger despre cultura de elită a Americii: „Consider cantitatea de inteligență folosită în gestionarea banilor drept un scandal național. […] Avem armate de oameni cu diplome avansate în fizică și matematică în diferite fonduri speculative și fonduri de capital privat care încearcă să depășească piața. […] Este o nebunie să ai stimulente care îi conduc pe cei mai inteligenți ai tăi într-un sistem de joc foarte sofisticat.”

Nu numai că chinezii păstrează mai mulți ingineri și designeri pregătiți pentru AI, dar ai lor au un ecosistem industrial masiv cu care să se joace – un contrast cu America dezindustrializată.
În aprilie 2022, Sun Ninghai, directorul Institutului de Tehnologie de Calcul din cadrul Academiei de Științe a Chinei, a susținut o prelegere în fața unui comitet permanent de aproximativ 200 de persoane al Congresului Național al Poporului din China, care cuprinde câțiva lideri foarte înalți.

El a avertizat că China nu trebuie să meargă pe calea „disprețului pentru economia reală” a Americii și a deturnării talentului IT către „economia virtuală” – constând din realitate virtuală, meta-univers, blockchain și altele asemenea.
Argumentul lui Sun este unul persuasiv. America a neglijat să producă bunuri fizice utile, spune el, cu procentul de locuri de muncă în producție scăzând dramatic din 2000.

El susține că mult prea multă energie intelectuală a intrat în falsa economie a speculațiilor financiare sau a tehnologiei virtuale care nu produce bunuri tangibile. Veniturile Google și Facebook provin în principal din reclame (77% și, respectiv, 98%), în timp ce veniturile Amazon provin din vânzarea de bunuri chinezești, care reprezintă 71% din produsele lor.

În schimb, Sun a îndemnat China să-și aplice inovația AI „economiei reale”. Aceasta înseamnă integrarea algoritmilor AI în mecanismele fizice din industrie. Ideea este de a construi inovația AI în modelul de producție și export de succes al Chinei, susținând eforturile existente ale guvernului de a depăși America din punct de vedere tehnologic în cât mai multe categorii industriale și lanțuri de aprovizionare.

Pentru că inovațiile Chinei vin deja în mare viteză. Mai întâi a fost 5G superioară de la Huawei, apoi rachetele hipersonice de lider mondial ale PLA, care au uimit instituția militară americană. Povestea pe care unele mass-media au ratat-o săptămâna trecută a fost descoperirea unui vast și aparent secret centru experimental de cercetare a fuziunii din provincia Sichuan. Dacă China ar putea inventa fuziunea la rece, un mijloc de a genera energie prin unirea atomilor, acesta ar fi momentul suprem Sputnik.

Nimic din toate acestea nu se va opri. Ar trebui să ne așteptăm la mai multe progrese uimitoare din partea științei și tehnologiei chineze în lunile și anii următori. Și dacă Occidentul nu începe să cultive și să direcționeze talentul STEM
[science, technology, engineering, and mathematics] mai eficient, riscă să rămână în urmă.

Trebuie să asigurăm mai multe stimulente pentru absolvenții de matematică ultra-luminoși; facultățile de știință din instituțiile de top trebuie să fie izolate de războaiele culturale din campus; factorii de decizie politică trebuie să asculte mai mult de oamenii de știință și tehnologi.
Dar, mai presus de toate, Occidentul trebuie să înceapă să facă lucruri din nou, favorizând apropierea fizică și intelectuală dintre industrie și cercetare care generează progrese reale.

Trebuie să ne scoatem capetele din nori și să intrăm în lumea reală.
Căci chinezii au intrat deja în era inovației.