-
Despre „Ortodoxia de bun simț a românilor”
CE ESTE EUROPA ?
Sf. Nicolae Velimirovici :
https://www.google.ro/url?q=ht…
https://m.youtube.com/watch?v=…
„Europa zilelor noastre este cel mai mare Turn babilónic”.
„Ce este Europa? Erezie. Este erezie. Mai întâi arhi-erezia papală, apoi erezia lutherană, apoi cea calvină, apoi cea a ‘sâmbătarilor’, şi tot aşa, aproape fără sfârşit. Şirul tuturor acestor erezii se încheie cu atheismul, adică cu Europenii cei fără de Dumnezeu, lucru nemaiîntâlnit în istoria omenirii, niciodată, niciunde, nici ca număr, nici ca dezlănţuire”.
„Că omenirea Europeană a făcut legământ cu moartea şi învoială cu iadul este cel mai vădit lucru dintre toate cele petrecute în istoria lumii în ultimele două sute de ani. Europa întreagă duhneşte a moarte. Universităţile Europene propovăduiesc moartea. Cărturarii Europeni descriu moartea. Oamenii de ştiinţă Europeni fac moartea nemuritoare. Politicienii Europeni lucrează pentru moarte. Dascălii Europeni sădesc moartea în sufletele tinerilor. Imperialiştii Europeni răspândesc moartea în întreaga lume. Revoluţionarii Europeni poartă stindardul morţii. Europa modernă este sinonimă cu moartea. Nu vrea să ştie de viaţa de după moarte; vreţi cu Europa, tovarăşa morţii, sau cu Hristos, împăratul vieţii veşnice?”
„Ce este Europa ?
Este lăcomie şi inteligenţă. Amândouă omeneşti: lăcomie omenească şi sete de cunoaştere omenească. Iar acestea două sunt întruchipate de Papă şi de Luther. Ce este, aşadar, Europa? Papa şi Luther. Culmea împlinirii lăcomiei omeneşti şi culmea împlinirii setei de cunoaştere omeneşti. Papa European este întruchiparea lăcomiei omeneşti după putere. Luther cel European – hotărârea omenească de a afla totul prin inteligenţa sa; Papa ca stăpân al lumii şi omul de ştiinţă ca stăpân al lumii. Aceasta este Europa în miezul ei, în esenţa ei, în toată istoria ei. Cea dintâi înseamnă aruncarea omenirii în foc, cea de-a doua înseamnă aruncarea omenirii în apă. Iar amândouă înseamnă îndepărtarea omului de Dumnezeu. Căci prima înseamnă tăgăduirea credinţei, iar a doua tăgăduirea Bisericii lui Hristos. În acest chip lucrează în trupul Europei duhul rău de, iată, câteva veacuri!”„Papalitatea se foloseşte de politică, deoarece numai aşa poate ajunge la putere. Lutheranismul se foloseşte de filosofie şi ştiinţă, deoarece aşa crede că va ajunge la cunoaştere. Aşa că lăcomia a pornit război împotriva cunoaşterii, iar cunoaşterea împotriva lăcomiei. Acesta este noul turn al Babilonului, aceasta este Europa. Dar în vremurile noastre s’a ridicat o nouă generaţie Europeană, care a cununat, prin atheism, lăcomia cu inteligenţa şi s-a lepădat de Papă şi de Luther. Acum nimeni nu ascunde lăcomia şi nici nu laudă raţiunea. Lăcomia omenească şi inteligenţa omenească sânt în zilele noastre cununate, într’o căsătorie care nu este nici catolică, nici lutherană, ci vădit şi făţiş satanică. Europa zilelor noastre nu mai este nici papistă, nici lutherană. Este în afară de acestea şi dincolo de acestea. Este cu totul pământească, fără vreo dorinţă de a urca la cer – nici cu paşaportul infailibilului Papă, nici pe scara inteligenţei protestante”
„Noua Europă închinătoare la idoli nu se laudă cu nici o dumnezeire mai presus de ea. Ea se lauda numai cu sine, cu înţelepciunea sa, cu puterea sa. Este ca un balon umflat, gata să se spargă, spre râsul Africii şi al Asiei; un buboi copt, gata să se deschidă şi să umple totul de putoarea lui. Aceasta este Europa anticreştină de astăzi, Demonia albă”.
„Cat a facut Hristos pentru Europa,si cum i-a multumit Europa lui Hristos?…in Europa, Hristos a imprastiat intunericul paganismului, si absurditatea inchinarii la idoli…Gadarinii l-au rugat pe Hristos sa plece de la ei. Europenii nu l-au rugat, ci l-au izgonit. Il izgonesc prin tot ce le sta la indemana :
prin scoli, prin presa, prin politica, prin filme, prin ghicituri stiintifice si prin toata trufia lor culturala”.„Fiul mosteneste datoriie tatalui, si trebuie sa le plateasca…o, fratii mei, veacul al 18-lea este tatal veacului al 19-lea, iar veacul al 19-lea este tatal veacului al 20-lea! Tatal s-a indatorat cu mult. Fiul nu a platit datoriile tatalui, ci mai mult s-a indatorat, iar datoria a cazut asupra nepotului. Tatal s-a molipsit de o boala grea, iar fiul nu a cautat sa se vindece de uracioasa boala a tatalui sau, ci mai mult a inrautatit-o – si boala l-a lovit pe nepot cu putere intreita. Nepotul este veacul al 20-lea in care traim noi.
Veacul al 18-lea a insemnat razvratirea bisericii impotriva clerului Pontifului Roman. Veacul al 19-lea a insemnat razvratirea impotriva lui Dumnezeu, veacul al 20-lea a insemnat pactul cu diavolul. Datoriile au crescut, boala s-a inrăutăţit. Iar Domnul a spus ca cerceteaza pacatele parintilor chiar și până la al treilea și al patrulea neam. Nu vedeţi că Domnul a cercetat nepoţii din cauza păcatelor bunicilor Europei? Nu vedeţi nuiaua care lovește nepoţii din cauza datoriilor neplătite ale bunicilor ?
Impăratul antihrist reprezinta inceputul veacului al 19-lea. Papa antihrist reprezinta mijlocul veacului al 19-lea. Filosofii Europeni antihristi, din casa de nebuni, reprezinta sfarsitul veacului al 19-lea.Bonaparte, Pius, Nietzsche.Trei nume funeste a trei dintre cei mai gravi bolnavi ai bolii mostenite.
Sant, ei, oare, biruitorii veacului al 19-lea? Nu, ci sant cei mai mari purtatorii ai bolii mostenite din veacul al 18-lea. Cei mai greu bolnavi : Cezarul, Pontiful, si Filosoful – nu in vechea Roma păgână ci in mijlocul Europei botezate! Nu sant ei biruitorii, ci cei mai mari infranti. Cand Bonaparte a batjocorit in Kremlin cele sfinte, cand Pius s-a proclamat fara de greseala cand Nietzsche si-a marturisit deschis ca este in slujba antihristului – Soarele s-a intunecat pe cer. Nu unul, ci mai multi sa fi fost – o mie de sori! toti s-ar fi intunecat de tristete si rusine. Caci iata minunea nemaivazuta de lume : Imparatul atheu, Pontiful atheu, si Filosoful atheu. In vremea lui Nero, cel putin unul din cei trei nu era ateu : Filosoful !
Veacul al 18-lea este veacul lui Pilat : l-a osandit pe Hristos la moarte. Veacul al 19-lea este veacul lui Caiafa, l-a rastignit pe Hristos din nou. Veacul al 20-lea este veacul Sinedriului alcatuit din Iude botezare si Iude nebotezate. Acel Sinedriu a proclamat ca Hristos este mort in veac, si nu a inviat. Pentru ce, dar, va mirati, fratilor, ca s-au abatut bătăi nemaivăzute asupra omenirii europene, bătăi pina la sange, pana la os, pana la maduva – prin rascoale, revolutii si razboaie ?
Cine este, insa, biruitor, daca nu Cezarul, Pontiful si Filosoful Europei descrestinate?
Dupa cuvantul lui Hristos, biruitor este mujicul Rus si ţăranul Sârb : „cel ce este mai mic intru voi toti, acela va fi mare”- Luca 9:48. Cine era cel mai putin cunoscut, cel mai putin insemnat, cel mai mic in veacul al 19-lea, in veacul marelui Bonaparte, infailibilului Pius, si inaccesibilului Nietzsche, daca nu mujicul rus pelerin la sfintele lacase si taranul sarb luptator impotriva Semilunii, dezrobitorul Balcanilor”„Dezlegandu-ne de legamantul cu Hristos, ne-am legat de tot ce este anticrestin, imitand Europa Apuseana rupta de multa vreme de legamantul dragostei lui Hristos si prinsa in legamantul urii satanice a omului impotriva omului, a omului si a poporului impotriva lui Dumnezeu”.
„Daca Europa ar fi ramas crestina, s-ar fi laudat cu Hristos nu cu cultura. Iar marile popoare ale Asiei si ale Africii, chiar nebotezate, dar avand deschidere duhovniceasca, ar fi inteles-o si ar fi pretuit-o. Caci acele popoare se lauda cu credinta lor, cu dumnezeii lor, cu cartile lor religioase ; unii cu Coranul, unii cu Vedele, sau cu altele. Ei, carevasazica, nu se lauda cu lucrul mainilor lor, cu cultura lor, ci cu ceva pe care il considera mai presus de ei, mai presus decat orice altceva. Numai popoarele Europene nu se lauda cu Hristos si cu Evanghelia lui Hristos, ci cu masinile lor groaznice, si cu produsele lor ieftine, adica cu cultura lor. Urmare a acestei laudarosenii a Europei cu insistenta asupra culturii, este ca toate popoarele necrestine il urăsc pe Hristos si crestinismul. Urând cele mici, urăsc si ce este cel mai mare. Urand produsele si oamenii din Europa, il urasc si pe Dumnezeul Europei. Dar, vai, Europa nici nu se sinchiseste de aceasta – caci ea mai inainte de toti, si-a urat si si-a lepadat Dumnezeul. Neamurile crestine ale Europei au ajuns la aceasta stare de neinvidiat din pricina cresterii sale gresite sub inrâurirea unei biserici aflate in greseală de 900 de ani incoace. Pentru aceasta nu popoarele Europene sant de vina ; de vina sant conducatorii duhovnicesti ai lor. Nu turma e de vina ; de vină sânt păstorii”.
„…cand inaintasii nostri, taranii Sumadiei, au inceput sa se ridice impotriva Asiaticilor pentru libertatea lor, Europa Apuseana a inceput a se arata vrajmasa libertatii noastre. Pentru ce? pentru libera trecere, pentru export, pentru import, pentru porci si bivoli – pentru aceasta. Si de atunci si pana astazi, s-a aratat inaintea ochilor nostri realitatea neasteptata a Europei Apusene, iar acea realitate se exprima cel mai bine prin aceste cuvinte : „TOATE CAILE EUROPEI APUSENE SANT LIPSA DE MILA SI MINCIUNA „!
„Toate devizele Europene moderne au fost alcătuite de Jidovii care l-au răstignit pe Hristos. Democraţia, grevele, socialismul, atheismul, toleranţa tuturor credinţelor, pacifismul, revoluţia universală, capitalismul, comunismul – toate acestea sânt creaţiile Jidovilor sau, mai bine zis, ale tatălui lor, diavolul; toate acestea, pentru a-l defăima pe Hristos”
„Fie ca Europa sa se reboteze si sa se intoarca spre Hristos. Sa pomeneasca pe prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si pe cei 12 mari apostoli, iar solzii de pe ochii ei vor cadea. Si va fi din nou frumoasa precum era in urma cu o mie de ani, Europa ortodoxa a lui Hristos. Si va fi fericita, iar noi impreuna cu ea”.
SFANTUL NICOLAE VELIMIROVICI A TRAIT IN OCCIDENTUL „CIVILIZAT”, IN USSA BABILONICA SI SODOMIZATA, ZECI DE ANI, A STUDIAT LA OXFORD IN PERFIDUL ALBION, A SUFERIT LAGARUL BINE FACUT AL NEMTILOR „CIVILIZATI….ASA CA STIE CE SPUNE.
ORTODOXIA DE BUN SIMT A POPOARELOR ORTODOXE : GRECI, RUSI, ROMÂNI, BULGARI, SARBI, GEORGIENI…SE VEDE DIN FAPTE. ORICAT VOR INCERCA OCCIDENTALII APOSTAZIATI SA O DISTRUGA, NU VOR REUSI. CU TOATE MIZERIILE INVENTATE DE EI, CONUNISM, CAPITALISM, MASONERIE, SECTARISM, PAPISTASISM, UNIATIE, MULTICULTURALISM, GLOBALISM….TOATE ACESTEA VOR TRECE, DESI E CLAR CA PE MULTI VOR VATAMA, TOTUSI, ADEVARUL VA INVINGE. DEGEABA SE OSTENESC IUDELE, BISERICA, PORTILE IADULUI NU O VOR BIRUI !
akritas poti gasi si alte lucruri interesante decat „pravoslavia limbajului de lemn”, uite aici doua recenzii ,e drept din perioada in care BOR era condusa de Preafericitul Teoctist,dar al caror mesaj este inca de actualitate :
„De curand, Biserica Ortodoxa Romana a sarbatorit 120 de ani de la recunoasterea autocefaliei din partea Patriarhiei ecumenice si 80 de ani de la ridicarea la rangul de patriarhie.
………………………………………………………………………..
Integrarea europeana, precum si ideea unei Europe unite in care nu vor mai fi granite sau state nationale duce cu gandul, in mod firesc, la o posibila regandire a Bisericii ortodoxe, care pana acum era circumscrisa statului national. In aceasta acceptie, serbarea unor evenimente precum autocefalia sau ridicarea la rang de patriarhie, ar parea din ce in ce mai incompatibila cu discursul Bisericii Ortodoxe Romane care si-a afirmat mereu deschis vocatia ei europeana. Cei care vad in aceasta o contradictie, pun, in consecinta, mai acut problema adaptarii Bisericii ortodoxe in genere la noile provocari pe care le aduce cu sine integrarea europeana si globalizarea. Cu alte cuvinte, care va fi rezultatul socului pe care-l va suporta Biserica ortodoxa, `divizata` actualmente in Biserici locale nationale, in noua lume europeana, total deschisa, si cum va fi regandita atunci Biserica locala?
Este o falsa problema ca autocefalia si patriarhatul ar impiedica reprezentarea Bisericii ortodoxe in Europa unita, in primul rand pentru ca ambele au fost constituite, in germen, in forma de organizare etnica a Bisericii primare, iar in al doilea rand serbarea lor ca jubilee a devenit simbol al recunoasterii unui prestigiu eclesial si a vechimii crestinismului romanesc. Asadar, aceste manifestari nu pot fi ignorate in viata bisericeasca decat in aceeasi masura in care ar putea fi condamnata valoarea zilei nationale a Romaniei ca zi de unire a tuturor romanilor. Renuntarea Bisericii Ortodoxe Romane la atributul de `nationala` din Constitutie este exemplul cel mai elocvent de deschidere spre valorile europene.
Dar, privind in istorie, vedem ca Biserica crestina s-a format si organizat in cadrul unui imperiu ce includea mai multe popoare, gasind atunci criterii pe baza carora sasi defineasca raportul Biserica locala – Biserica universala (notiuni precum limba sau etnia jucand un rol important – can. 34 apostolic), iar apoi, prin formarea natiunilor, veritabila provocare, Ortodoxia a avut din nou destule resurse in traditie pentru a inaugura o noua formula de relatie local-universal, prin acordarea autocefaliilor si recunoasterea altor patriarhii. Prin urmare, in viitoarea Europa unita, exista suficiente fundamente in traditie pentru a configura un raport local – universal adecvat.
(sursa:Valentin Ilie)
……………..
Teoria in cauza, lansata de anumiti politologi si sociologi occidentali si impartasita mai putin explicit de anumiti oameni de cultura, politologi si sociologi din spatiul rasaritean al Europei, unde Ortodoxia este la ea acasa, „poate sugera ca mostenirea culturala a Europei este incompatibila cu mostenirea culturala a Bisericii Ortodoxe si poate induce ideea potrivit careia conducerea politica a Europei inceteaza acolo unde incepe preponderenta spirituala a Bisericii Ortodoxe”.
Toti intaistatatorii Bisericilor Ortodoxe autocefale (deci nationale) si autonome din Europa sustin, argumentand teologic, integrarea europeana a statelor din Sud-Estul si Rasaritul Europei, in numele marilor valori si virtuti ale Ortodoxiei si ale bogatiei ei spirituale inepuizabile, suport al marii Comuniuni deschise, de care este capabila Ortodoxia pentru eliminarea dezbinarilor de tot felul, inclusiv a celor de natura spiritual-bisericeasca si religioasa in general.
Sanctitatea Sa, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I, este apologetul inegalabil, la ora actuala, al procesului integrarii europene cu pastrarea propriei identitati culturale si spirituale a statelor ortodoxe in constructia Europei de maine. in conferinta sustinuta in Sala Magna din Palatul Patriarhiei in prezenta Patriarhului Teoctist, a membrilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
Nu negam faptul ca in anumite conditii contradictiile dintre culturi si religii au dus si la conflicte armate, chiar intre Rasaritul si Apusul Europei. Dar nu se poate argumenta, in continuare, ca Ortodoxia, cu bogatia ei de spiritualitate religioasa si mistica, este astazi o piedica in calea integrarii europene a tarilor cu majoritate ortodoxa din Centrul, Rasaritul si Sud-Es-tul Europei. Dimpotriva, o astfel de integrare este o sansa si pentru Europa si cultura occidentala de a iesi din anumite impasuri spirituale, prin intoarcerea la radacinile autentice dinainte de Marea Schisma din 1054. Europa occidentala „are nevoie, in primul rand de: analiza, aprofundare si constientizare a propriei sale istorii si a mostenirii religios-culturale a Bisericii nedespartite, unde va redescoperi mult din ceea ce a pierdut, adica darurile cele mai pretioase… Si…Ortodoxia poate sa o ajute in mod hotarat la o astfel de introspectie, atat de necesara si de profunda”.
Ortodoxia nu are nici un interes sa promoveze dezintegrarea, ci dimpotriva, unitatea si comuniunea celor doua parti ale Europei. Ea cere numai atat, si anume, ca tarile traditionale ortodoxe, sau cu majoritate de credinciosi ortodocsi, sa-si pastrezespiritualitatea lor ortodoxa, intr-o deschidere ecumenica fata de Biserica Romano-Catolica si Bisericile protestante.
……………..
„Este un mesaj al dragostei, un mesaj al sacrificiului, al descoperirii si nu un mesaj al dominarii prin putere”, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I.
(sursa:preot drd.DDumitru Radu)