 Radu47 aprobate r.gogu@gmail.com 192.200.148.203
CE A FĂCUT CHINA PENTRU VENEZUELA? Fără o retorică goală precum cea a lui Trump sau Macron, China a luat o serie de măsuri practice, recunoscând că Statele Unite au făcut din controlul petrolului venezuelean un mijloc de a limita prezența Chinei în America de Sud și de a împiedica dezvoltarea sa rapidă și de neoprit. China a luat măsuri care vizează direct linia de salvare a imperiului american, deoarece agresiunea împotriva Venezuelei este echivalentă cu o declarație de război ordinii mondiale multipolare și grupului BRICS. La doar câteva ore după ce a apărut vestea răpirii președintelui Nicolás Maduro, președintele Xi Jinping a convocat o reuniune de urgență a Comitetului permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist, care a durat exact 120 de minute. Nu au fost emise declarații oficiale, nu au fost făcute amenințări diplomatice; în schimb, a existat calmul dinaintea furtunii. Această reuniune a activat ceea ce strategii chinezi numesc un „răspuns asimetric cuprinzător” la agresiunea care vizează partenerii Chinei din emisfera vestică. Venezuela este capul de pod al Chinei către America Latină, chiar în „curtea din spate” a Statelor Unite. Prima fază a răspunsului Chinei a început pe 4 ianuarie, la ora 9:15, când Banca Populară Chineză a anunțat discret o suspendare temporară a tuturor tranzacțiilor în dolari americani cu companii legate de sectorul de apărare din SUA. Companii precum Boeing, Lockheed Martin, Raytheon și General Dynamics au aflat că toate tranzacțiile lor cu China au fost înghețate fără niciun avertisment prealabil. La ora 11:43 în aceeași zi, State Grid Corporation of China, care operează cea mai mare rețea electrică din lume, a anunțat o revizuire tehnică cuprinzătoare a tuturor contractelor sale cu furnizorii de echipamente electrice din SUA, o mișcare care a semnalat efectiv intenția Chinei de a se decupla de tehnologia americană. La ora 14:17, China National Petroleum Corporation (CNPC), cea mai mare companie petrolieră de stat din lume, a anunțat o reorganizare strategică a rutelor sale globale de aprovizionare. Aceasta a reprezentat o reactivare a „armei energetice” a Chinei, prin anularea a 47 de miliarde de dolari în contracte anuale de furnizare de petrol către rafinăriile americane. Petrolul care fusese destinat Coastei de Est a SUA a fost redirecționat către India, Brazilia, Africa de Sud și alți parteneri din Sudul Global. Acest lucru a dus la o creștere de 23% a prețurilor petrolului într-o singură sesiune de tranzacționare. Dar, mai important, mesajul a fost clar: China ar putea paraliza aprovizionarea cu energie a SUA fără a trage un foc de armă. Într-o altă mișcare, China Ocean Shipping Company (COSC), care controlează aproximativ 40% din capacitatea globală de transport maritim, a implementat ceea ce a numit „optimizarea rutelor operaționale”. Drept urmare, navele chineze au început să evite porturile americane precum Long Beach, Los Angeles, New York și Miami. Aceste porturi, care se bazează în mare măsură pe logistica maritimă chineză pentru a-și menține lanțurile de aprovizionare, s-au trezit brusc fără 35% din traficul lor obișnuit de containere. Acesta a fost un dezastru pentru companii importante precum Walmart, Amazon și Target, care depind de navele chineze pentru a importa bunuri fabricate în China în porturile americane, deoarece lanțurile lor de aprovizionare s-au prăbușit parțial în câteva ore. Cel mai izbitor lucru la aceste acțiuni a fost sincronizarea lor, care a creat o cascadă de efecte care a amplificat enorm impactul economic. Aceasta nu a fost o escaladare graduală, ci un șoc sistemic menit să împiedice capacitatea Statelor Unite de a răspunde. Guvernul SUA abia începuse să absoarbă această lovitură când China a activat un nou set de măsuri: mobilizarea Sudului Global. La ora 4:22 a.m., pe 4 ianuarie, ministrul chinez de externe Wang Yi a oferit Braziliei, Indiei, Africii de Sud, Iranului, Turciei și Indoneziei, împreună cu alte 23 de țări, condiții comerciale preferențiale imediate oricărei națiuni care se angaja public să nu recunoască niciun guvern venezuelean care ajungea la putere cu sprijinul sau intervenția SUA. În mai puțin de 24 de ore, 19 țări au acceptat oferta, Brazilia fiind prima, urmată de India, Africa de Sud și Mexic. Astfel, conceptul unei „lumi multipolare de facto” a fost practic realizat. China reușise să formeze instantaneu o coaliție antiamericană, mânuind arma stimulentelor economice. Atingerea finală a venit pe 5 ianuarie, când Beijingul și-a activat arma financiară. Sistemul de plăți interbancare transfrontalier din China a anunțat o extindere a capacității sale operaționale pentru a acomoda orice tranzacție internațională care încearcă să ocolească sistemul SWIFT controlat de Washington. Aceasta însemna că China a pus în fața lumii o alternativă completă și eficientă la sistemul financiar occidental. Orice țară, companie sau bancă care dorește să desfășoare activități comerciale fără a se baza pe infrastructura financiară americană poate utiliza acum sistemul chinezesc, care este cu 97% mai ieftin și mai rapid. Răspunsul a fost imediat și copleșitor: în primele 48 de ore de funcționare, au fost procesate tranzacții în valoare de 89 de miliarde de dolari, iar băncile centrale din 34 de țări au deschis conturi operaționale în cadrul sistemului chinezesc, accelerând dedolarizarea uneia dintre cele mai importante surse de finanțare ale Statelor Unite. Pe frontul tehnologic, China, care controlează 60% din producția mondială de minerale din pământuri rare – elemente vitale pentru industria semiconductorilor și a componentelor electronice – a anunțat restricții temporare asupra exportului acestor minerale către orice țară care a sprijinit răpirea președintelui Nicolás Maduro. Această decizie a provocat îngrijorare serioasă în rândul giganților tehnologici americani precum Apple, Microsoft, Google și Intel, care se bazează pe lanțurile de aprovizionare chinezești pentru componente esențiale, deoarece sistemele lor de producție sunt acum amenințate cu colapsul în câteva săptămâni. Fiecare mișcare chineză lovește direct inima economică a imperiului american. „Ce a făcut China pentru Venezuela?”, se întreabă atât prietenii, cât și dușmanii. https://www.art-emis.ro/editoriale/azilul-de-boli-mintale-the-white-house |
Distribuie!
5 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Noile taxe portuare ale Reprezentanței Comerciale a SUA (USTR), ce au intrat în vigoare pe 14 octombrie 2025, percep operatorilor de nave chineze o sumă suplimentară de 50 USD pe tonă netă pentru escalele în porturile americane, un cost estimat să ajungă la 1,53 miliarde USD pentru compania maritimă chineză COSCO numai în 2026.
Aceasta e cauza reală pentru care China Ocean Shipping Company (COSC) a implementat „optimizarea rutelor operaționale” evitând porturile americane Long Beach, Los Angeles, New York și Miami, nu aceea că ar sancţiona SUA pentru lovitura din Venezuela.
https://www.iss-shipping.com/u-s-introduces-new-port-fees-from-october-2025/
Chinezofonull Kurt Grotsch a răspândit aceste falsuri prin Africa News
El nu este, aşa cum îl recomandă publicaţia evreiască de limbă română AMOS NEWS, care a răspândit textul în România, vreun mare universitar de la University of Nuremberg (prezentare falsă preluată de la Africa News), ci un antreprenor de turism în China şi expert în dansul spaniolo-rrom Flamenco (Kurt Grötsch is the co-founder and director emeritus of the Flamenco Dance Museum in Sevilla, and the former president of the Flamenco Theatre Association of Spain).
Kurt Grotsch a creat în 2011, la Sevilla, compania de turism „Chinese Friendly International”, al cărei director şi partener de afaceri cu China a devenit în acest mod.
Articolul se cheamă în original „After the Abduction of Venezuela’s President and His Wife, and Threats Against Europe and Iran: What Did China Do?“ fiind publicat din 12 ianuarie 2026 pe wwwafricanewsinfo
iar AMOS NEWS la publicat în română a doua zi sub titlul „Într-un material cuprinzător, analistul Kurt Grötsch analizeaza ’răspunsul asimetric cuprinzător’ al Chinei la răpirea lui Maduro“.
Africa News este o publicaţie „franceză“ cu baza în Congo. În spatele publicaţiei, printr-o suveică de intermediari, deţinătorul este Alpac Capital’s, condusă de evreul spaniol Pedro Vargas David, ce are strânse conexiuni cu guvernul maghiar al lui Victor Orban (Pedro Vargas David, is well established in the government of Hungarian PM Viktor Orbán and is the son of Mario David, one of Orbán’s advisers). Guvernul Victor Orban favorizează capitalul Chinei în Ungaria.
Pedro Vargas David, patronul evreu sefard dintr-o familie iberica marana (convertita formal) Euronews si Africanews, publicatia unde a aparut propaganda fara suport in realitate pro China, a publicat si articolul „Poporul evreu și portughez. Un trecut comun care definește un viitor mai luminos” in The Jerusalem Post, unde relateaza despre alt caz ca al familiei sale: așa-numiții „cristãos novos” sau „noii creștini”, evrei care au fost forțați să se convertească la creștinism în secolul al XV-lea, dar au ramas în secret ancorati la iudaism.
https://www-jpost-com.translate.goog/opinion/the-jewish-and-portuguese-people-430490?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc&_x_tr_hist=true
Conţinutul este plin de falsuri şi de dezinformari, şi, de aceea, lipsit de referinţe la vreo sursă autentică, reală. Linkul de la final nu are legatură cu conţinutul articolului. Linkul final trimite la articolul editorial cu alt conţinut al domnului Ion Măldărescu: Azilul de boli mintale „The White House” .
Aceasta e o metoda de a valida aparent propaganda cu informaţii false în favoarea cinicei China, metodă folosită de agenţii propagandei Chinei, precum acest „Radu” (Constantin Dimulescu), sau de maestrul său angajator Larry Romanoff, fals profesor la Shanghai, dar autentic escroc condamnat în Canada.
Fictiuni propagandistice fara nici o sursa reala (de aceea nici nu se citeaza nci o sursa reala, oficiala), despre care, la verificare, constatam:
The scenario described, involving the People’s Bank of China quietly announcing a temporary suspension of all U.S. dollar transactions with companies like Boeing, Lockheed Martin, Raytheon, and General Dynamics on January 4th, is a fictional or hypothetical scenario, not a real event.
The information that Chinese Foreign Minister Wang Yi offered immediate preferential trade terms to 29 countries in exchange for a pledge not to recognize any U.S.-backed Venezuelan government is
circulating on social media but has not been confirmed by official sources.
While official sources do not mention a specific, conditional trade offer to 29 countries, social media posts and some unofficial reports describe this as a real event where 19 countries, including Brazil, India, and South Africa, quickly accepted the terms. These same sources also suggest that China activated an expanded Cross-Border Interbank Payment System (CIPS) as an alternative to the U.S.-controlled SWIFT system, which is a separate but related development in the ongoing geopolitical and trade tensions between China and the U.S..
In reality, China and the U.S. have had ongoing trade disagreements, and China has previously offered support to countries like Brazil in disputes over „arbitrary” U.S. tariffs. However, the specific, widespread, and conditional trade offer described in the user prompt is largely attributed to unverified or social media-based reports rather than official diplomatic announcements
Traducerea in romana:
Scenariul descris, în care Banca Populară Chineză a anunțat discret o suspendare temporară a tuturor tranzacțiilor în dolari americani cu companii precum Boeing, Lockheed Martin, Raytheon și General Dynamics pe 4 ianuarie, este un scenariu fictiv, nu un eveniment real.
Akegatia cum că ministrul chinez de externe, Wang Yi, a oferit imediat condiții comerciale preferențiale unui număr de 29 de țări în schimbul angajamentului de a nu recunoaște niciun guvern venezuelean susținut de SUA circulă pe rețelele de socializare, dar nu este confirmată de surse oficiale, reale.
Deși surse oficiale nu menționează o ofertă comercială specifică, condiționată, către 29 de țări, postările de pe rețelele de socializare și unele rapoarte neoficiale descriu acest lucru ca un eveniment real în care 19 țări, inclusiv Brazilia, India și Africa de Sud, au acceptat rapid termenii. Aceleași surse sugerează, de asemenea, că China a activat un Sistem extins de plăți interbancare transfrontaliere (CIPS) ca alternativă la sistemul SWIFT controlat de SUA, ceea ce reprezintă o evoluție separată, dar conexă, în cadrul tensiunilor geopolitice și comerciale continue dintre China și SUA.
În realitate, China și SUA au avut dezacorduri comerciale continue, iar China a oferit anterior sprijin unor țări precum Brazilia în disputele privind tarifele „arbitrare” ale SUA. Cu toate acestea, oferta comercială specifică, extinsă și condiționată descrisă în solicitarea utilizatorului este atribuită în mare măsură unor rapoarte neverificate sau bazate pe rețelele sociale, mai degrabă decât unor anunțuri diplomatice oficiale.