Airbagurile Continental, pericol mortal
Posted By: Sorin Simionon: august 08, 20164 Comments Listare Email
Bogdan Suditu
Bogdan Suditu

Inginerul piteştean Bogdan Suditu mai înfige un pumnal în şalele, deja încovoiate de scandalul Volkwagen-Audi, ale industriei auto germane, după ce a demonstrat că airbagurile produse la Timişoara de concernul Continental au mari probleme în funcţionare, putând fie să se declanşeze atunci când nu e cazul, fie să nu se declanşeze deloc la impact. În SUA, autorităţile cu atribuţiuni în domeniu au declanşat deja o anchetă asupra concernului german.

Ziarul nostru a relatat, de-a lungul anilor, în câteva rânduri, despre lupta în Justiţie dintre inginerul piteştean Bogdan Suditu şi concernul german Siemens, a cărui divizie producătoare de airbaguri de la Timişoara, unde lucra Suditu, a fost „înghiţită” ulterior de concernul Continental. Concret, inginerul Suditu a fost o vreme şeful compartimentului „research&development safety airbag”, adică a unui compartiment care se ocupa cu cercetarea şi dezvoltarea siguranţei airbagurilor, fiind responsabil direct de testarea unităţii electronice care comandă deschiderea, la nevoie, a acestei perne de aer menită să salveze vieţi în caz de accident.

Revenind, pe scurt, la povestea inginerului Suditu, acesta a fost dat afară din serviciu, a contestat în Justiţie decizia şefilor săi nemţi, susţinând că a fost una abuzivă. Justiţia i-a dat dreptate, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, aşa că, din acest punct de vedere, lucrurile sunt limpezi.

„Aveţi probleme cu airbagurile”

Inginerului piteştean i s-a tras, de fapt, de la aceste unităţi electronice de control (numite, în limbaj şoferesc, calculatoare de airbag), de a căror testare a fost răspunzător nemijlocit. Încă din anii 2006, respectiv 2007, dl Suditu şi-a informat în scris şefii direcţi (dăm aici doar două nume: Mathias Weichkman şi Peter Grun, ambii manageri germani) despre faptul că există mari probleme cu funcţionarea acelui dispozitiv vital în caz de accident. „…Am descoperit că unele dintre produsele noastre electronice sunt instabile, ceea ce înseamnă că… comanda pentru umflarea airbagului ar putea să nu îl declanşeze la timp… am subliniat că avem probleme de calitate foarte serioase şi că… procesele de calitate (al fabricării airbagurilor – n.r.) nu sunt respectate”, le scria la vremea respectivă inginerul piteştean şefilor germani ai concernului Siemens, actualmente Continental.

fotoTestările, necorespunzătoare

„Vă rog să înţelegeţi că vieţile pasagerilor (din maşinile echipate cu airbaguri produse de Siemens-Continental – n.r.) sunt în pericol! Am descoperit, în 2007, că procedura de testare este insuficient de bună şi, de aceea, o cutie a Pandorei defecţiunilor se poate oricând deschide”, avertiza dl Suditu, acum opt ani, managementul german al fabricii de airbaguri de la Timişoara. În loc de mulţumiri pentru semnalări, inginerul piteştean s-a ales cu persecuţii de tot felul (cei care au lucrat sau lucrează în mediu corporatist ştiu prea bine despre ce e vorba), cu şicane cotidiene şi, finalmente, cu desfacerea contractului de muncă. În această privinţă, cum spuneam, Justiţia a făcut dreptate, dispunând reangajarea sa şi plata lefurilor cuvenite.

S-a deschis cutia Pandorei

În schimb, problemele semnalate la airbaguri au rămas. Iar cutia Pandorei de care vorbea inginerul nostru a început să se deschidă. Un exemplu în acest sens, luat la întâmplare din presa americană: în martie 2008, un tânăr din Florida a intrat cu maşina sa, o Honda echipată cu airbaguri făcute de Siemens-Continental, într-un perete, cu viteza de circa 90 km/oră, iar airbagurile nu s-au deschis. Şoferul a fost grav rănit. Constructorul nipon a primit 1.575 de plângeri legate de funcţionarea airbagurilor, astfel că a decis rechemarea în service a 341.000 de maşini Accord, cărora li s-a înlocuit unitatea electronică de control a airbagurilor (exact piesa despre care Suditu avertiza că e făcută prost), produsă de Siemens-Continental. Ştirea din urmă a furnizat-o agenţia de presă Reuters, deci o putem lua de bună.

Milioane de maşini cu probleme

Rechemări în service, pentru exact aceeaşi problemă, au anunţat şi alţi constructori auto de prestigiu: Fiat, BMW, Chrysler, Mazda, Mercedes Benz şi Volkswagen (despre prestigiul acestuia din urmă se ştie deja, nu mai detaliem). Potrivit declaraţiilor doamnei Mary Arraf, purtător de cuvânt în cadrul concernului Continental Automotive, între 1,5 şi 2 milioane de maşini înmatriculate în SUA, echipate cu airbaguri Continental, au fost deja sau vor fi rechemate în service anul acesta, pentru a se înlocui reperul indicat de inginerul Suditu ca fiind prost făcut. La nivel global, conform unei ştiri transmise de agenţia Reuters, oficialii concernului german au informat că în jur de cinci milioane de maşini, echipate cu airbaguri produse de acesta, vor fi rechemate în service, pentru înlocuirea piesei cu pricina.

airbagAnchetă şi procese

Potrivit portalului de specialitate theautochannel.com, Biroul American de Siguranţă a Traficului Rutier a deschis, în august anul trecut, o investigaţie împotriva concernului german Siemens-Continental, care vizează maniera defectuoasă de funcţionare a airbagurilor produse de acesta. Mai mult, în statul american Florida există deschis cel puţin un proces prin care germanilor li se cer compensaţii ca urmare a unui accident rutier, în care airbagurile Continental nu s-au deschis, provocând răniri ale pasagerilor. În toate cazurile, vizat este acel modul electronic de comandă, din cauza căruia (după ce i-a semnalat gravele probleme) inginerul piteştean Bogdan Suditu a pătimit ce-a pătimit.

Măsuri în Europa?

Deocamdată, împotriva concernului Continental nu ştim să se fi luat vreo măsură punitivă ori să se fi declanşat vreo anchetă oficială şi în Europa (aşa cum nici conaţionalii de la Volkswagen n-au păţit, încă, nimic, deşi au escrocat o planetă întreagă vreme de un deceniu). Totuşi, maşini echipate cu airbaguri cu probleme mari de calitate, produse la Timişoara, circulă nu doar în SUA, ci şi pe şoselele bătrânului continent. Inclusiv pe cele din România. Mărfii de proastă calitate, dacă e făcută în Germania, noi îi spunem „erste klasse”.

Sorin SIMION