En 10 mois, ce sont 11 édifices chrétiens… qui ont brûlé en France:(à vérifier)

Notre Dame de Grâce d’Eyguières le 21 avril 2019
Notre Dame de Paris le 15 avril 2019
Saint Sulpice à Paris en mars 2019
Cathédrale Saint Alain de Lavaur en février 2019
Saint Jacques à Grenoble en janvier 2019
Eglise du Sacré Coeur à Angoulême en Janvier 2019
Saint Jean du Bruel en octobre 2018
Eglise de Villeneuve d’Amont en août 2018
Sainte Thérèse à Rennes en juillet 2018
Eglise Saint Paul du Bas Caraquet en juin 2018
Notre Dame de Grace à Revel en juin 2018

ASALTUL ASUPRA CREDINTEI IN DUMNEZEU

   Incendiul de la Notre Dame vine în contextul în care mai mult de 10
biserici din Franţa au fost vandalizate, de la începutul lunii
februarie şi până în prezent, conform publicaţiei Crux.
A doua biserică din Paris ca mărime, după Notre Dame, a fost
incendiată pe 17 martie (link către Mediafax). Ancheta a confirmat, pe
18 martie, că focul a fost pus intenţionat – conform Observatorului cu
privire la intoleranţa împotriva creştinilor în Europa, o organizaţie
cu sediul în Viena, fondată cu ajutorul Consiliului Europei (link aici
către site-ul organizaţiei).
Newsweek a publicat, pe 21 martie, un material cu titlul:
„Bisericile catolice sunt vandalizate în întreaga Franţă. Iar
oficialităţile nu cunosc motivele”. Materialul de pe Newsweek vorbeşte
despre un val de atacuri care a pornit la începutul anului, şi care
includ incendieri intenţionate şi acte de profanare a bisericilor.
Conform Newsweek, „Franţa se confruntă cu un val din ce în ce mai mare
de violenţe anti-creştine.” Publicaţia o citează pe Ellen Fantini,
directorul Observatorului cu privire la intoleranţa împotriva
creştinilor. „Cred că există o ostilitate din ce în ce mai mare, în
Franţa, împotriva Bisericii şi a simbolurilor ei; dar pare să fie
îndreptată, mai degrabă, împotriva creştinismului şi a simbolurilor
creştinismului. (…)
Atacurile au ca ţintă simboluri care sunt cu adevărat sacre pentru
catolici. Profanarea Sfintelor Taine reprezintă un atac foarte
personal împotriva catolicismului şi a creştinismului, ceva mult mai
rău decât un slogan obscen pictat pe peretele exterior al unei
biserici.” Ellen Fantini arată că deşi Franţa este o ţară laică, ea
este, din punct de vedere cultural, o ţară creştină. Astfel, „un atac
asupra Bisericii ca un simbol al religiei reprezintă un atac asupra
autorităţii şi asupra patrimoniului cultural.”
„Bisericile europene: vandalizate, profanate şi arse în fiecare zi”
Gatestone Institute publică un material amplu despre acest val de
vandalisme împotriva bisericilor catolice din Europa Occidentală.
Prezint mai jos câteva fragmente din articol. Doar în luna martie,
patru biserici au fost vandalizate şi/sau arse. PI-News, un site
german de ştiri, scria: „În această ţară, există un război ascuns
împotriva a tot ceea ce simbolizează creştinismul: atacuri împotriva
unor cruci de pe vârfurile munţilor (nota mea : atentie Caraiman !),
asupra unor statui sfinte de la marginea drumului, asupra
bisericilor… şi, recent, asupra cimitirelor.” „Practic, în fiecare
caz în care este atacată o biserică, autorităţile şi mass-media ascund
identitatea vandalilor. În rarele cazuri în care identitatea musulmană
(sau „imigrantă”) a celui care a comis actul de vandalism ajunge la
lumină, vandalii sunt înfăţişaţi, apoi, drept persoane care suferă de
probleme mentale”, scrie Raymond Ibrahim de la Gatestone Institute.
„Aproape nimeni nu scrie sau vorbeşte despre atacurile din ce în ce
mai dese asupra simbolurilor creştine. Există o tăcere elocventă atât
în Franţa, cât şi în Germania în ceea ce priveşte scandalul
vandalismelor şi originea celor care le comit… (…) Nu făptuitorii
sunt în pericol să fie ostracizaţi, ci aceia care îndrăznesc să
asocieze vandalizarea unor simboluri creştine cu migraţia. Aceştia
sunt acuzaţi de ură, discurs al urii şi rasism” – conform PI News,
citat de Raymond Ibrahim.
În Franţa, două biserici sunt vandalizate, în medie, în fiecare zi.
În 2018, s-au înregistrat în Franţa 1063 de atacuri asupra bisericilor
sau simbolurilor creştine (crucifixe, icoane, statui) – o creştere cu
17% faţă de anul precedent. Printre bisericile recent vandalizate se
numără Notre-Dame des Enfants Church din Nîmes (excremente umane);
Biserica Sfântul Nicolae din Houilles (vandalizată de trei ori, în
februarie); Catedrala Saint-Alain din Lavaur; Biserica St. Sulpice din
Paris (arsă imediat după liturghie, în luna martie).
În Germania, tot în luna martie, patru biserici au fost vandalizate
sau arse. Un raport din 2017 arată că în Alpi şi în Bavaria, 200 de
biserici fuseseră atacate doar în acel an. Vandalii sunt descrişi,
într-un loc, drept „tineri islamişti” – prin aceasta înţelegându-se
radicali islamici; nu este vorba, desigur, despre musulmanii paşnici
sau moderaţi.
……………………………………
Franţa este una dintre ţările în care vechi biserici istorice sunt
demolate (un exemplu aici) – sau în care unele biserici istorice
primesc alte destinaţii: devin hoteluri, restaurante, etc (situaţie pe
care o întâlnim şi în Germania, Marea Britanie, Belgia, Olanda; câteva
exemple aici)
…………………………..
Revin, în final, la incendiul de la Notre Dame. Deocamdată, ancheta
este în desfăşurare, şi cauzele incendiului nu sunt clare – ele pot
sau nu să aibă legătură cu acest val de violenţe la care am fost
martori în 2019, şi este prematur să ne pronunţăm.
Pe de altă parte, deja se discută despre restaurarea catedralei – de
exemplu, conform ArtNews, colecţionarul François Pinault a oferit 113
milioane de dolari pentru restaurarea faimoasei catedrale din inima
Parisului. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a promis, la rândul
său, că va reconstrui catedrala, şi că va începe o campanie de
strângere de fonduri.
Profesorul şi scriitorul american Anthony Esolen se întreabă, însă,
dacă vom fi în stare să reconstruim această catedrală care a fost
terminată, pentru prima oară, în secolul al XII-lea. Traduc, în
încheiere, un scurt fragment dintr-un eseu cu titlul „The World Sinks
to Ruin”: „Oamenii spun că nu putem să construim un astfel de lucru
acum. Este adevărat. Ne lipsesc artizanii. Nu avem techne-ul: foarte
probabil, nu am putea să ne imaginăm nici măcar o singură bijuterie
multicoloară, din fereastra cu 16 spiţe dinspre Nord, cu Fecioara
Maria şi cu Hristos în mijloc. Nu putem să facem sticla. Nu putem să
amestecăm culorile. Ar trebui, în cel mai bun caz, să ghicim cum se
fac aceste lucruri. Dar nu ne vom dori să o construim acum. Nu e doar
faptul că mâinile noastre nu mai au priceperea să o reconstruiască.
Inimile noastre nu mai sunt suficient de calde, iar minţile noaste nu
mai văd.