CD denitsoc@gmail.com 75.57.36.95
Intre timp Rusia chiar dacă nu este partener tipic in Drumul Matasii este totusi pe doua rute ce vin din China siin PLUS china si Rusia au impreuna Traseul Artic. DOMINOUL EUROASIATIC Epoca globalizării Liberale s-a încheiat. Sub ochii noștri, se formează o nouă ordine economică mondială multilateralista. Dincolo de zidul de propagandă despre ceea ce Rusia încearcă să realizeze în Ucraina, ceea ce contează cu adevărat pentru toți este impactul pe care sancțiunile conduse de SUA îl vor avea asupra pâinii noastre zilnice. O tendință continuă de „de-dolarizare” a suferit recent o „schimbare de fază” datorită încercărilor puterilor occidentale de a sugruma economia rusă, care au stimulat țările cele mai bogate în resurse din lume să ocolească dominația financiară occidentală. SUA au putut emite Dollarul, această monedă fiat, susținută de nimic, doar de „credința deplină și de credit al Statelor Unite.” Guvernele străine, care au nevoie de dolari, nu numai că le acceptă în comerț, dar cumpără titluri americane cu ele, finanțând efectiv guvernul SUA și războaiele sale externe. Dar nici un guvern nu a fost suficient de puternic pentru a rupe acest aranjament – până acum. Cum s-a întâmplat acest lucru și ce va însemna pentru SUA și economiile globale? SUA, care teoretic ar trebui sa sustina Dollarul, tiparit insa de banka particulara a celor 5 familii, Federal Reserve, are o datorie de peste 30 trilioane de dolari( da, 30 urmat de 12 zerouri), datorie guvernamentala si inca de doua ori pe atat este datoria privata a cetatenilor si companiilor americane, fara a mai lua in considerare pariurile de casino facute pe hedge funds(un parteneriat limitat de investitori care utilizează metode cu risc ridicat, cum ar fi investiția cu bani ÎMPRUMUTAȚI, în speranța de a realiza câștiguri mari de capital. Cu o datorie națională de peste 100 trilioane, cu un indice al prețurilor de consum care crește vertiginos datorită trilioanelor de noi cheltuieli guvernamentale facute de Democrati și eforturile reînnoite ale economiilor emergente de a găsi mijloace alternative de schimb în comerțul exterior, timpul greenback-ului/dolarului se apropie de sfârșit. Dolarul oricum pierde statutul de monedă de rezervă mondială de facto din cauza inflației, dar se mai adauga si fragmentarea economiei globalizate și, fatidic, a noilor sancțiuni americane și occidentale date împotriva Rusiei care vizează rezervele sale valutare, susține Henrik Muller,jurnalist Spiegel.[1] „Inflația poate provoca daune de durată încrederii internaționale în valoarea dolarului”, a explicat Muller. „În cele din urmă, finanțarea întregii economii americane depinde de statutul dolarului. Statele Unite sunt capabile să gestioneze deficite de cont curent și bugetare pe termen lung, iar acest lucru înseamnă să trăiască structural dincolo de mijloacele sale – pentru că jumătate din lume era dispusă să împrumute bani Americii la rate ale dobânzii foarte mici”, a subliniat Muller. Pasul fără precedent al SUA și al aliaților săi de a îngheța aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele externe ale Rusiei în străinătate, ca răspuns la operațiunea militară a Moscovei în Ucraina, este un alt semn major de avertizare, a notat observatorul. „Cea mai clară armă din arsenalul de sancțiuni împotriva Rusiei a fost înghețarea rezervelor valutare ale Moscovei în alte bănci centrale, un pas care nu a mai fost făcut în această formă până acum. În cazul în care se vor răspândi temeri că guvernul american ar putea confisca activele valutare în orice moment, acest lucru ar putea provoca daune masive dolarului”, a adăugat Muller. Tot el a sugerat că pentru „țările cu rezerve valutare mari, se pune întrebarea dacă soldurile lor cu Fed (și alte bănci centrale occidentale care participă la sancțiuni) sunt în continuare sigure… Țara cu de departe cele mai mari rezerve valutare este China urmata de Japonia, Saudiții și alte emirate din Golf au, de asemenea, dețineri substanțiale în dolari.” În cele din urmă, a remarcat observatorul, criza din Ucraina schimbă rapid echilibrul de putere pe piețele financiare, ducând la formarea sau consolidarea unor noi BLOCURI DE PUTERI SUVERANE cu piețe financiare fragmentate care înlocuiesc instituțiile financiare globale dominate de SUA. Muller a subliniat experiența sovietică a zonei rublei convertibile din cadrul blocului Consiliului pentru Asistență Economică Reciprocă (COMECON) ca un exemplu al unei posibile viziuni asupra lucrurilor viitoare, spunând că se pare că Republica Populară Chineză este deja „pe cale să-și înființeze propriul” bloc economic. De dragul corectitudinii, observatorul a recunoscut că discuțiile despre declinul iminent al dolarului au loc de zeci de ani, începând cu prăbușirea sistemului Bretton Woods la începutul anilor 1970, când greenback-ul și-a pierdut statutul susținut de aur. De atunci, moneda americană a trecut printr-o serie de crize. Nici măcar transformarea SUA în anii 1980 dintr-un creditor net într-o națiune debitoare netă nu a reușit, culmea, să modifice această stare de lucruri. Astăzi, a remarcat Muller, banii Americii reprezintă încă aproximativ 60 la sută din rezervele valutare globale și datoria internațională restantă, 55 la sută din creditul bancar transfrontalier și peste 40 la sută din tranzacțiile valutare și comerciale. Același lucru poate fi valabil și pentru dolarul american de astăzi caci moneda a rămas deja în urma Uniunii Europene și a Chinei în ceea ce privește volumul total al schimburilor comerciale, în timp ce băncile centrale au trecut la diversificarea deținerilor în dolari prin trecerea la alte active. „Până în prezent, dolarul a beneficiat de faptul că nu există alternative reale; moneda euro nu are o bază instituțională. Aurul nu are lichiditate; renminbi-ul nici macar nu este decapotabil… Criptomonedele sunt doar o opțiune teoretică pentru că le lipsește „sufletul banilor”… adică credibilitatea instituțiilor statului. Dar monedele digitale se dezvoltă rapid, conduse și de băncile centrale însele. Acestea sunt inovații care pot schimba complet sistemul monetar”, a subliniat Muller. Profesorul britanic de economie Richard Werner numește mișcarea rusă una inteligentă – o reluare a ceea ce SUA au făcut în anii 1970. Pentru a obține mărfuri rusești, țările „neprietenoase” vor trebui să cumpere ruble, crescând valoarea rublei pe bursele globale, la fel cum nevoia de petrodolari a propulsat dolarul american după 1974. Într-adevăr, până la 30 martie, rubla se ridicase deja acolo unde era cu o lună mai devreme. |
Comenteaza