–––- Forwarded message –––-
From:  nicolae
Date: 2013/11/11
Subject: Basescu – ultimul autocrat al Europei si rusinea Romaniei
To:

Un articol critic la adresa preşedintelui român Traian Basescu, ce explica mecanismul revenirii în forţa a acestuia dupa referendumul din 2012 şi intitulat „Basescu, ultimul autocrat al Europei”, a fost publicat duminica în ediţia electronica a saptamânalului New Europe.

La aproape un sfert de secol de la caderea Cortinei de Fier, dureroasele strigate de „Libertate” înca pot fi auzite de la persoanele care demonstreaza în Europa. În România, populaţia cauta în continuare valorile democratice care au fost îngropate în timpul regimului despotic al controversatului preşedinte al ţarii, Traian Basescu, afirma Dietmar Bergtahl, autorul articolului din New Europe, potrivit MEDIAFAX. Cu exact un an înainte de urmatoarele alegeri prezidenţiale din România, Basescu revine la modul sau de conducere autocrat, slabit de referendumul de anul trecut, în care 87 la suta dintre alegatori au votat pentru suspendarea sa din funcţie. Implicat într-un razboi intern împotriva noului Guvern şi a majoritaţii politice, Basescu se orienteaza acum spre exteriorul graniţelor României – poate în Europa, poate chiar dincolo de Oceanul Atlantic. Exista zvonuri ca va încerca sa îşi asigure viitorul politic cu ajutorul vechilor sale conexiuni care l-au ajutat sa ramâna la putere în urma cu un an, în pofida rezultatului referendumului, scrie sursa citata.
„Aceasta este poate cel mai ciudat caz de revenire în Europa şi unul care ar fi fost mai probabil într-o ţara ca Belarus, decât într-un stat membru UE. Doar un tiran poate sfida în mod deschis voinţa poporului (7,4 milioane dintre cei 8,4 milioane de români care au votat la referendum au fost de acord cu demiterea sa) şi sa se întoarca la post”, noteaza publicaţia. Potrivit jurnalistului, recâştigarea puterii de catre Basescu nu a fost o întâmplare, ci a fost construita cu grija. Regimul Basescu se caracterizeaza printr-o reţea de instituţii aflate sub comanda sa personala. Numindu-şi susţinatori loiali în poziţii cheie şi pastrându-i pe cei care îşi arata gratitudinea, Basescu a reuşit chiar sa preia controlul total al serviciilor secrete române şi sa se impuna în faţa Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii.
 Folosind informaţiile furnizate direct de serviciile secrete şi sistemul eficient de monitorizare al acestora, Basescu ar fi reuşit sa exercite o presiune subversiva asupra majoritaţii conducatorilor instituţiilor-cheie ale statului. Pas cu pas, prin noi numiri şi mandate, el a reuşit sa îşi prelungeasca şi sa îşi extinda controlul personal peste capul procurorilor şefi şi peste cel a conducerii Curţii Supreme de Justiţiei, a Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii Constituţionale şi Agenţiei Naţionale de Integritate, pentru a numi doar câteva instituţii. Folosind toate aceste instituţii influente, inclusiv Agenţia Naţionala pentru Administraţie Fiscala şi Comisia audio-vizualului, în cei noua ani de preşedinţie, Basescu a reuşit sa îşi compromita şi sa îşi elimine rivalii politici, foştii aliaţi, vocile mişcarilor sindicale şi cele ale societaţii civile. El a atacat în mod deschis şi instituţiile presei libere.
Basescu a obţinut inclusiv sprijinul aliaţilor sai de peste Atlantic. Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, de exemplu, este perceput ca un susţinator fara echivoc al preşedintelui. Într-o intervenţie fara precedent pentru un diplomat american în ultimul deceniu, ambasadorul Gitenstein s-a exprimat împotriva referendumului. El s-a declarat „profund îngrijorat de orice încercare de ameninţare a independenţei instituţiilor democratice”. Autorul subliniaza, de asemenea, ca ambasadorul Gitenstein este membru al Consiliului de administraţie al Fondului Proprietatea din România, situaţie pe care o catalogheaza ca fiind „destul de bizara”. În ceea ce priveşte emisarii trimişi de la Washington pentru a-şi exprima public sprijinul faţa de Basescu, aceştia au îmbraţişat rapid şi fara ezitare cifrele umflate prezentate în legatura cu o frauda imaginara, scrie New Europe. Ei au prezentat aceste cifre ca fapte chiar daca a trecut un an de la referendum şi nimeni nu a putut gasi vreo dovada a celor doua milioane de voturi împotriva suspendarii lui Basescu. Aceasta poate fi descrisa drept o încercare deliberata din partea Washingtonului şi Bruxelles-ului de a dezinforma publicul.
A fost chiar inventata o teorie scandaloasa în legatura cu intenţia noului Guvern de a aresta unii judecatori ai Curţii Constituţionale. Fie adevarul a fost ascuns de elita politica europeana, fie realitatea a fost distorsionata: Basescu şi câţiva dintre susţinatorii sai au comunicat Bruxelles-ului şi Washingtonului informaţii false potrivit carora nu exista nicio menţiune în Constituţie cu privire la procedura de suspendare, acreditând teza unei lovituri de stat. În plus, a fost menţinuta în mod deliberat confuzia cu privire la independenţa membrilor Curţii Constituţionale, care sunt de fapt numiţi politic. Anul trecut, mii de români au ieşit în straga strigând „Libertate, Libertate”, la 23 de ani de la caderea comunismului. Mulţi dintre ei simt ca România lui Basescu este din ce în ce mai asemanatoare cu Republica Socialista România a lui Nicolae Ceauşescu, potrivit sondajelor de opinie şi informaţiilor din presa locala, apreciaza autorul articolului.
Dupa noua ani de preşedinţie a lui Basescu, multe persoane se tem ca le sunt ascultate telefoanele şi ca un singur cuvânt sau o fraza ar putea deveni o proba într-un dosar penal construit exclusiv din compilari şi înregistrari incomplete. Aceasta este o concluzie care poate fi trasa din rapoarte independente asupra sistelului judiciar din România, care arata ca multe dintre cazurile împotriva liderilor politici şi oamenilor de afaceri au fost construite exclusiv pe interceptari telefonice, fara alte dovezi, scrie Dietmar Bergtahl.
Între timp, arestul preventiv cu mai mult de un an înaintea unei audieri judecatoreşti a devenit o metoda comuna şi una care le aminteşte românilor de regimul opresiv al lui Stalin. Dar dincolo de sentimentele tot mai mari de frica şi anxietate, românii se simt frustraţi şi tradaţi prin faptul ca voturile lor de anul trecut de la referendum au fost ignorate. În 13 luni, România va avea un nou preşedinte, Basescu nemaiputând candida pentru un nou mandat. Dar el nu a renunţat, ci a lansat recent ideea hilara ca şi-ar putea prelungi mandatul cu cel puţin doua luni, afirma Bergthal. Acest mod de gândire, combinat cu metodele sale folosite pâna în prezent şi cu reţeaua de instituţii aflate sub comanda sa ne fac pe toţi sa ne gândim ca orice este posibil. Chiar şi cel mai rau scenariu: sa îşi schimbe fotoliul prezidenţial cu o funcţie în cadrul UE sau al NATO, conchide articolul din New Europe