gelu
453 aprobate
gelu_aramianu@hotmail.com
195.0.227.71
Poporul „ales” isi bate joc de Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu si dupa ce tot el L-a ucis. Aviz amatorilor de a-i pupa-n dos pe cei alesi. In curand va veni nota de plata pentru „alesii” pamantului. „The organizer of the 2024 Paris Olympics with all of it’s satanic, masonic & LGBTQ imagery is….Jewish.
Organizatorul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024 cu toate imaginile satanice, masonice și LGBTQ este… evreu.
https://pbs.twimg.com/media/GTc6QlYagAINHCN?format=jpg&name=large„
Manolescu l-a lucrat si pe tânărul Aurel Dumitrașcu până i-a mâncat coliva!
Aurel Dumitrașcu sub supravegherea Securității: Sub lupa turnătorului Nicolae Manolescu
admin, 08/03/2022
Numeroase documente din Arhivele CNSAS indică faptul că Aurel Dumitrașcu a mai fost urmărit și datorită relațiilor sale cu membri ai „Cenaclului de Luni“, înființat în 1977 și considerat „nucleul bucureștean al poeziei noii generații“.
Privit, la acea vreme, ca singurul critic literar care nu făcea concesii ierarhiilor oficiale, Nicolae Manolescu a fost propus mentor al „Cenaclului de Luni“, membrii acestuia, în majoritatea studenți, fiind de părere că „…prestigiul lui era pe atunci absolut şi indiscutabil, incomparabil cu al nimănui altcuiva…”[1].
Prestigiul lui Manolescu nu era însă tocmai curat de vreme ce, după cum avea să recunoască, încă din 1969 acceptase să devină colaborator al Securității, sub numele informativ de „Marin Nicolae“:
„Solicitasem, doi ani după călătoria în Germania şi Franţa, un paşaport turistic pentru mine şi soţia mea. […] Înainte de a primi un răspuns, am fost convocat la Securitate. […] Ofiţerul care m-a convocat era la curent cu călătoria la Freiburg şi la Paris. Tocmai în legătură cu persoanele întâlnite voia să ştie mai multe. Astfel de contacte, i-am replicat, mă privesc exclusiv, fiind profesionale şi personale. Dar, cum n-am nimic de ascuns, pot să dau în scris totul. A părut surprins. «Eu vorbesc serios», mi-a spus. «Şi eu», am precizat. I-am cerut un pix şi un teanc de foi. Am relatat amănunţit totul. Nume, date, locuri. […] Declaraţia conţine şi unele aprecieri. Pe Monica (Lovinescu, n.n.) şi pe Virgil (Ierunca, n.n.) i-am prezentat ca pe nişte intelectuali valoroşi…“.[2]
Documentele aflate în arhiva CNSAS indică faptul că Nicolae Manolescu a fost recrutat ca informator la inițiativa biroului de Securitate din Câmpina, ce înaintase o cerere în acest sens Inspectoratului din Ploieşti.
La 5 martie 1969, Inspectoratul Ploieşti va răspunde biroului de Securitate Câmpina:
„Vă restituim alăturat dosarul de lucru al numitului Marin Nicolae (Nicolae Manolescu – n.n.) din oraşul Câmpina, urmând ca dv. să continuaţi, pe de o parte, urmărirea lui activă, iar pe de altă parte să fie contactat conform indicaţiilor date… Din studiul dosarului rezultă că dintr-un anumit punct de vedere, sus-numitul ar prezenta interes pentru organele D.G.I.E., ţinându-se cont de pregătirea sa şi, mai ales, de relaţiile ce şi le-a creat în Franţa şi R.F. a Germaniei. Nu există date suficiente în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de regimul socialist, faţă de politica partidului nostru şi, de aceea, verificările ulterioare vor trebui tocmai acest aspect să-l aibă în vedere, cât şi relaţiile sale interne şi externe. Din punct de vedere al atitudinii sale rezultă, totuşi, că nu are o poziţie tocmai corespunzătoare, dacă analizăm conţinutul scrisorii expediate lui Paul Miron în R.F. a Germaniei, prin care îi dă de înţeles că, dacă s-ar mai duce în Germania, nu s-ar mai întoarce în ţară. De asemenea, felul cum a conceput antologia poeziei româneşti dintre cele două războaie dovedeşte că poziţia sa politică nu este corespunzătoare, deşi el, în discuţii, face mult caz de faptul că este fiu de muncitor, că simte muncitoreşte, că are ură împotriva legionarilor etc. Urmează ca, după clarificarea acestor probleme, să analizăm din nou acest caz şi numai atunci vom hotărî dacă va corespunde pe linia muncii D.G.I.E.“
Ani mai târziu Manolescu a oferit și o explicație pentru această colaborare, susținând că „declaraţia din 1969 a fost singura pe care am dat-o vreodată. Fără, în definitiv, să-mi fi fost cerută şi, cu atât mai puţin, smulsă prin ameninţare. În inocenţa mea, o consideram un act de demnitate. Credeam că sinceritatea este absolut necesară“.
În 1977 Manolescu va lansa o serie de atacuri la adresa criticului Edgar Papu, atacuri în urma cărora Constantin Noica va declara că Manolescu dă dovadă de „o răutate pentru care nu-l iert“, fiind convins că tânărul critic „e un om pentru mine sfârşit, care a învăţat prost şi care citeşte mult, dar citeşte prost“[3].
Același Nicolae Manolescu va deschide, cu un fulminant „Apel al scriitorilor“, întâlnirea oamenilor de litere cu Nicolae Ceauşescu, întâlnire ce avea să aibă loc la 13 martie 1981:
„Domnia Voastră, de multe ori ne‑aţi spus, ne‑aţi arătat ce se cere de la literatură, ce ar trebui să fie această literatură. […] De obicei se leagă valoarea literară de libertatea acestei literaturi. Şi eu, tovarăşe secretar general, am să merg mai departe cu această valoare a literaturii, spunând că ea se leagă de legalitatea restaurată de 15 ani încoace, de când Domnia Voastră aţi instaurat această legalitate, făcând să se cunoască operele unui popor prea adesea încercat şi lipsit în istoria sa de acest cadru firesc. Cea mai mare legătură care se poate face între dezvoltare şi literatură în aceşti 15 ani, şi acest cadru legal, se face datorită şi graţie eforturilor Domniei Voastre.“[4]
De altfel, după cum arată documentele vremii, Nicolae Manolescu fusese semnatarul a numeroase „ode“ aduse proletcultismului şi regimurilor lui Gheorghe Gheorghiu‑Dej şi Ceauşescu pe care le‑a semnat pentru a avea cale deschisă spre cariera profesională de mai târziu.[5]
În tot acest context găsim, în arhivele CNSAS, și informații despre scurtele întâlniri dintre Manolescu și tânărul poet Aurel Dumitrașcu care, în naivitatea sa, îl va considera inițial pe renumitul critic literar un „intelectual distins“.
Documentele spun că, abia după ce Nichita Stănescu („să nu te iei după cei de la Cenaclul de Luni fiindcă tu eşti un POET prin fiecare vers“) și iubita sa, poeta Mariana Marin, și îi vor deschide ochii, simțindu-se urmărit, Aurel Dumitrașcu se va distanța de Manolescu încercând totuși să păstreze legătura cu ceilalți membri ai Cenaclului.
Din păcate revoltatul poet din Sabasa nu avea de unde să știe că și printre aceștia se aflau abili colaboratori ai Securității.
Dar despre aceștia într-un episod viitor.
[1] Mircea Cărtărescu, „Nichi, o improvizaţie”, în Ion Bogdan Lefter şi Călin Vlasie (coord.), Nicolae Manolescu 70, Piteşti, Paralela 45, 2009, p. 132.
[2] Nicolae Manolescu – „Viaţă şi cărţi“, Editura Paralela 45, pg. 273-275.
[3] Arhiva CNSAS, dosar I nr. 15156, vol. 12, f. 160.
[4] Fragment din stenograma întâlnirii lui Nicolae Ceauşescu cu un grup de scriitori la 13 martie 1981, reprodus în Cotidianul, 31 mai 2010.
[5] „Literatura realist‑socialistă este, prin natura ei, o literatură a valorilor etice, surprinzând mutaţiile profunde, determinate în conştiinţă de ideea socialismului…” (Nicolae Manolescu, „Înnoire”, Contemporanul, nr. 34, 24 august 1962); „ideologia revoluţionară a proletariatului a revitalizat cele mai bune tradiţii şi tendinţe înnoitoare, stimulând dezvoltarea lor largă”; „o participare activă la mişcarea literară are organul central al partidului, «Scînteia», care exercită de pe acum un rol îndrumător”; „mergând în întâmpinarea scriitorilor şi a întregii intelectualităţi democrate, partidul a arătat de la început, cu claritate, direcţia pe care aceştia trebuiau s‑o urmeze pentru a contribui eficient la sprijinirea cauzei poporului, la făurirea unei culturi noi”. Tot Nicolae Manolescu scrie și despre „memorabilele cuvântări ţinute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la întâlnirea conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii de artă şi cultură, din mai 1965, şi la conferinţa din iunie 1965 a organizaţiei de partid a oraşului Bucureşti. Un amplu răsunet au găsit în conştiinţa scriitorilor şi creatorilor de artă cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la tribuna celui de‑al IX‑lea Congres al PCR” (D. Micu şi Nicolae Manolescu, Literatura română de azi. 1944‑1964, Bucureşti, Editura Tineretului, 1965, pp. 5, 13, 15, 16).
https://aureldumitrascu.ro/2022/03/08/aurel-dumitrascu-sub-supravegherea-securitatii-7-sub-lupa-turnatorului-nicolae-manolescu/#_ftn1
Am gasit niste scrisori ale tanarului scriitor, cuprins deja in mreaja somnului etern, din care se zbate sa scape, leucemia facand ravagii in corpul lui tanar, insa mintea-i neatinsa…poate putin doar sufletul:
„Borca, 11 august 1988
Dragul meu,
Îți scriu din pat, traversînd o vară absolut rea, de aici, din munți. O hemoragie internă m-a ținut la secția chirurgie a spitalului din Piatra Neamț într-o stare gravă. Săptămînile de acolo au fost chinuitoare. Am refuzat operația, am refuzat transfuziile (de teama unei hepatite, care m-ar fi făcut praf în halul în care eram), considerînd că pot fi și alte soluții. Am fost adus aici în munți, într-o stare lamentabilă. Încerc să mă refac. Nu mi-e bine deloc. Abia-n ultimele două zile am reușit să fac mai mulți pași. Îți scrisesem că de la 1 martie am fost mutat, pe neașteptate, la Muzeul de Istorie din Piatra Neamț, ca muzeograf. Ieșirea mi-a făcut bine, dar provizoratul în care am trăit după aceea m-a stresat cumplit. Lucrul la Mesagerul și multe alte complicații, inclusiv sentimentale și… mai ales ideologice, m-au dărîmat psihic, am clacat și s-a declanșat acea hemoragie. Medicamentele străine necesare nu se găseau. Generozitatea unui doctor inginer, directorul Centrului de cercetări Săvinești, m-a salvat. S-a ocupat de totul ca să fiu iarăși un om viu. Sper să-mi revin. Toată luna august voi continua să rămîn aici, în convalescență. Ca să nu-mi pierd încrederea în totul, mă ra-/portez numai la cărți și la oamenii pe care-i prețuiesc. De aceea îți scriu și ție. Nu ai mai dat nici un semn. Ți-am trimis Biblioteca din Nord și nu mi-ai spus nici dacă ai primit-o. Oricum, prezența ei în lume n-a fost semnalată în Familia. Îmi solicitaseși poeme și nu ți-am mai trimis. O să încerc să-ți trimit acum cîteva. Ar trebui să-mi dai un semn. Dar numai dacă vei considera că merită. Știu și fără observațiile celor din jur că mi-e rău și că mi-e și puțin teamă de zilele care vin. Ar fi stupid să crăp acum, cînd n-am tipărit încă Mesagerul. La spital, în zilele cînd nu puteam ridica deloc capul din pat, aveam sentimentul că estetica nu face uneori două parale. Nu erau decît respirația rară, tavanul și, poate, Dumnezeu. Încercam să continuu lecturarea lui Le docteur Jivago și nu prea reușeam. Acum, aici, pot cel puțin să citesc. Și Volkoff și Ionesco și alte lucruri ce nu pot fi date… publicității. Scrisorile continuă să fie un balsam acum. N. Steinhardt și Adrian Marino fac mai mult decît medicamentele și injecțiile. Deh! Asta e!
Îți doresc, ca și-n alte dăți, tot binele pe care-l poți suporta!
Cu dragoste și amărăciune,
Aurel Dumitrașcu
P.S.: Adresa de la Piatra Neamț este: A.D. Str. G. Coșbuc, bl. A4, ap. 23”
https://www.observatorcultural.ro/articol/aurel-dumitrascu-ereticul/
Manolescu nu a turnat la Securitate. Nu se potrivește cuvîntul. Altele au fost păcatele lui…
Nu a turnat, a colaborat activ!
In articol se afirma fara ekivoc relatia lui cu DSS, iata:
1- „Prestigiul lui Manolescu nu era însă tocmai curat de vreme ce, după cum avea să recunoască, *încă din 1969 acceptase să devină colaborator al Securității, sub numele informativ de „Marin Nicolae*;”
2- „Documentele aflate în arhiva CNSAS indică faptul că Nicolae Manolescu *a fost recrutat ca informator la inițiativa biroului de Securitate din Câmpina*, ce înaintase o cerere în acest sens Inspectoratului din Ploieşti.”
Acum sunt mai explicit?
In material kiar se face referire la structura centrala care-l dirija: DGIE, aica Directia Generala de Informatii Externe!
Cand i s-a atribuit un nume legendat lucrurile sunt clare, colaborator cu acte in regula si kiar platit / recompensat!
Da, s-ar putea să aveți dreptate. DACĂ I S-A DAT ȘI UN NUME CONSPIRATIV…
Este JIDAN, nu evreu !
,,Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci, parodiată cu Bacchus în față și Apollo în loc de Iisus de pictorul ”confrate” Jan van Bijlert și de sataniștii de la Paris.’’
Ceea ce nu spune nimeni, este faptul ca Leonardo da Vinci a fost poponar si mason, asa ca analizand ,,Cina cea de taina’’ vedem ca poponarul satanist inscrie cina petrecuta noaptea in taina, intr-o matematica masonica la ceas de zi: sunt doua grupuri de cate 3 + 3 in stanga si 3 + 3 in dreapta Mantuitorului. Adica de doua ori 33 sau 3+3+ 1 + 3+3 = 13 = 4.
In dreapta Mantuitorului este o femeie blonda alaturi de doi barbati, iar in stanga Sa, sunt doi barbati si o alta femeie blonda, inducand ideea ca femeile faceau parte din anturajul lui Cristos alaturi de apostoli, ca de fapt Mantuitorul avea alte preocupari decat raspandirea invataturilor crestine. Asadar, poponarul da Vinci a facut blasfemie in vazul tuturor dar multi vad si putini pricep, asa cum a facut si cu Monalisa care este autoportret – poponarul da Vinci travestit, zambind ironic: ,,Sa va vad daca ma veti recunoaste…’’.
Masa lunga acoperita cu o fata de masa cu colturile legate, pe care se vad ,,caramizile’’ masonilor ca si camera de forma dreptunghiulara cu peretii si tavanul pe care se vad dreptunghiurile clar desenate, cele trei ferestre prin care patrunde lumina zilei ,,la vreme de noapte’’ – trebuia sa-i spuna ,,Micul dejun de taina’’ ; cu pardoseala din gresie, si ea delimitata in forme geometrice regulate, picioarele mesei si picioarele apostolilor se vad numai picioarele Mantuitorului nu se vad pentru ca sunt obturate de ,,un zid’’… ceva cu forma de arcada – probabil un simbol masonic, reprezinta o compozitie plastica care contine un mesaj ascuns pe care masonii il pot descifra. In cealalta varianta se vad si picioarele Mantuitorului si nu mai exista acel zid sau obiect… ?!
In esenta este o blasfemie, asa ca a lua ca etalon aceasta compozitie satanista a unui poponar si a spune ca doar ce s-a facut la Paris este blasfemie, inseamna sa nu vrem sa vedem adevarul.
https://www.activenews.ro/opinii/Este-chiar-Cina-cea-de-Taina-a-lui-Leonardo-da-Vinci-parodiata-cu-Bacchus-in-fata-si-Apollo-in-loc-de-Iisus-de-pictorul-confrate-Jan-van-Bijlert-si-de-satanistii-de-la-Paris-papagalilor-progresisti-190922 https://www.activenews.ro/thumb-970?/articole/190922.jpg
https://www.activenews.ro/thumb-888?/articole/190921.jpg
https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2024/07/28/ceremonie-1000×600.webp
Pesimistul: – Mai rau de atat nu se poate !
Optimistul: – Ba da, se poate !
Eu sunt OPTIMIST si spun ca se poate si mai rau de atat pentru ca Dumnezeu vrea sa scoata de sub ,,presh’’ toata mizeria ca sa o poata curata.
Si apoi va veni rasplata : ,, Iisus Cristos spune: ,,Cine e nedrept sa nedreptateasca inainte.
Cine e spurcat sa se spurce inca. Cine este drept sa faca dreptate mai departe.Cine este sfant sa se sfinteasca inca. Iata, Eu vin curand si plata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa cum este fapta lui.”
,,Franța. Care Franța?
În afară de satanism, nu există nimic de explicat !
Am așteptat să treacă o zi, două, să înțeleg. Nu am înțeles nimic.
În afară de satanism, nu există nimic de explicat. De văzut sau de analizat.
O batjocoră mai mare la adresa creștinismului, nu s-a mai văzut. Poate doar când toate „autoritățile” au zis că lingurița de împărtășanie „te îmbolnăvește. Când au pus lacăt bisericilor în noaptea de înviere.
Au văzut atunci ca „merge orice”! Și a mers! S-au șters pe picioare cu credința noastră.
Citesc pe aici și mă gândesc ca ăstora nu le-a spus nimeni pe bune și în față ca sunt smintiți.
Ca slujesc diavolului și ca se vor duce naibii pe limba lor.
„Limba” lor e progresismul! Adică, satanismul! Adică „limba” celui fără nume.
De ce i se zice progresism? Ca sună „corect politic”?!
Nu! Nu sunteți decât niște satanisti nesătui de putere, control, bani și mai ales de depravare. Totală!
Nu mai aveți nimic sfânt și aveți senzația ca vi se cuvine totul.
Minoritate, care vrea să corupă toată lumea.
Minoritate, care vrea să distrugă pruncii, familia, să șteargă orice ultim bun-simț care a mai rămas în Europa terminată, îngropată, aproape distrusă. Acesta este telul lor! Să distrugă tot!
Să nu mai rămână piatră pe piatră.
Să fie diversitate, mă! Că altfel nu se poate!
Franța. Care Franța?! Aia care e 80% musulmana?
Aia care a dat lumii cea mai mare minciună a istoriei recente?
Porcăria aia care se numește Contract social?! Franța care a dat lumii ghilotina?
Despre care Franța vorbim?
Ce pretenții să avem de la niște colonizatori care au făcut dezastru pe unde au trecut?
De care Franța? Aia care în politică externă nu-și respectă niciodată nimic și veșnic trădează?!
De ce nu spunem lucrurilor pe nume?! Ne este frică! Da. Pentru ca suntem turmă?
Cina cea de Taină a lăsat lumii creștine Taină! Taină pe care e fundamentată ortodoxia.
Taină, pe care noi nu o putem înțelege cu mintea noastră mărginită.
Este cel mai important moment al creștinismului în afară de Învierea Mântuitorului.
Au batjocorit momentul cel mai important din istoria religiei creștine. Ne-au batjocorit sfintele Daruri.
Poate așa a îngăduit Dumnezeu ca să înțelegem în ce punct final ne aflăm.
Ce mai rămâne după asemenea batjocoră? Să mai facem ce?
La Cină cea de Taină MAntuitorul a pus bazele smereniei, spălând picioarele apostolilor.
Smerenia, cea mai mare dintre virtuți. A transformat pâinea și vinul în trupul și sângele Lui.
Adică, în Lumină! Și Ni s-a dat nouă tuturor, spre iertarea păcatelor!
Sper ca Dumnezeu să aibă aceeași măsură in judecata Sa. Sper! Așa ceva nu se poate ierta.
Este hula împotriva Duhului Sfânt!
Nouă nu ne rămâne decât să ne rugăm!
Să ne rugăm să facă El dreapta judecată și noi să o vedem cu toții!
Ce se va alege de Franța? Fix ce au dat ei! Nici mai mult, nici mai puțin!
Poporul francez nu merită așa ceva. A fost o palmă peste obrazul lor și o mizerie de nedescris.
Păcat ca vor plăti la grămadă! Pentru niște smintiți care se cred stăpânii lumii.
Nimeni nu e stăpân peste nimeni!
Noi toți suntem ai Lui Hristos! El este Calea, Adevărul și Viața! Restul… niște șobolani!
Lăsați liberi împotriva Lui Hristos, într-un război nevăzut adus de 4 ani pe fața la vedere.
Cine are ochi de văzut, SĂ VADĂ! Domnul să vă miluiască! ‘’
de Zoe Dantes
https://www.activenews.ro/opinii/Zoe-Dantes-Franta.-Care-Franta-In-afara-de-satanism-nu-exista-nimic-de-explicat-190921