Analiză costuri salubrizare: Sectorul 1 București vs. Oradea
Rezumat
Oradea și Sectorul 1 sunt UAT similare din România ca populație, buget, suprafață și nivel de dezvoltare. Comparativ cu Oradea, costul salubrizării în Sectorul 1 este necompetitiv. Prețul unitar al salubrizării stradale pe km² în Sectorul 1 este cu 1300% în plus față de Oradea. Prețul unitar pe metru cub pentru colectarea și transportul deșeurilor de la populație în Sectorul 1 este cu 266% mai mare decât în Oradea. Ponderea salubrizării stradale în bugetul local al Sectorului 1 (inclusiv cota aferentă de la PMB) este de 9,56%, față de numai 1,13% la Oradea. Aceste diferențe indică un comportament monopolist al operatorului delegat în Sectorul 1.
Introducere:
Oradea și Sectorul 1 din București sunt două unități administrativ teritoriale similare ca număr de locuitori: 201 mii în Oradea față de 229 mii în Sectorul 1 . Suprafața Oradiei este de 115 km², aproape dublă față de Sectorul 1 (68 km²). Bugetul Sectorului 1 este de 1,2 miliarde lei, la care se adăugă 0,85 miliarde lei reprezentând cota de 1/8 din bugetul Municipiului București proporționala cu ponderea populației Sectorului 1 în populația Bucureștiului. În total, cetățenii Sectorului 1 beneficiază în 2021 de un buget de 2,05 miliarde lei. Bugetul din Oradea este puțin mai mare (2,1 miliarde lei). Pe cap de locuitor, bugetul Sectorului 1, inclusiv partea aferentă de la PMB, atinge 9000 lei/an, mai puțin decât la Oradea (10500 lei/an).
Operatori delegați:
Salubrizarea în cele două UAT este delegată unor operatori privați. Oradea a delegat pentru 8 ani salubrizarea către RER în 2020 prin contractul 335.532/20.08.2020. Sectorul 1 a delegat salubrizarea către Romprest în 2008 pentru 25 de ani prin contractul J077/S/30.06.2008 și cele 11 acte adiționale semnate între 2008 și 2019. Observație: Oradea s-a angajat la o durată de delegare de trei ori mai scurtă decât Sectorul 1.
Costuri unitare salubrizare stradală și menajeră:
Am extras din contracte, din actele adiționale și din facturi costurile unitare ale celor doua UAT la categoria salubrizării stradale: stropit, spălat și maturat străzi și trotuare și întreținere curățenie, precum și de colectare și transport deșeuri de la populație). În 2020 salubrizarea stradală a reprezentat 75% din costul total al salubrizării Sectorului 1, în timp ce colectarea și transportul deșeurilor de la populație a reprezentat 10% din costuri.
Observație:
Costurile unitare ale salubrizării stradale și ale colectării și transportului gunoiului de la populație în Sectorul 1 sunt semnificativ mai mari ca în Oradea, cu un raport variind între de 1,85 ori până la de 13 ori mai mari!
Excluderi:
Nu analizăm aici costurile de eliminare, sortare, concasare și tratare a deșeurilor, aceste servicii fiind prestate de firme terțe.
Nu am inclus în analiza de față câteva categorii de servicii de salubrizare cu pondere redusă în totalul costurilor: “Colectare, transport, depozitare și valorificare deșeuri din construcții și demolări”, “Colectare, transport, depozitare și valorificare deșeuri voluminoase”, “Colectare și transport deșeuri de la instituții publice”, “Deszăpezire”. Concluziile analizei sunt valabile și pentru aceste categorii. Am ales să le omitem deoarece impactul lor financiar este neglijabil în raport cu salubrizarea stradală și cu colectarea și transportul deșeurilor de la populație.
Comparație costuri salubrizare stradală:
Costurile anuale cu salubrizarea stradală în Oradea se ridică, potrivit contractului, la 20 milioane lei fără TVA. În Sectorul 1, facturile de salubrizare stradală prezentate de operator în 2020 (excluzând serviciile prestate de terți: eliminare, concasare, sortare, tratare) se ridică la 165 milioane lei fără TVA, de peste 8 ori mai mult decât la Oradea.
Observație: Pe km², costul anual al salubrizării stradale în Sectorul 1 ajunge la 2,42 milioane lei/km², adică de 14 ori mai mult decât în Oradea (0,17 milioane lei/km²).
Comparație costuri gunoi de la populație:
Costul anual pentru colectarea și transportul gunoiului de la populație în Oradea se ridică, potrivit contractului, la 8,2 milioane lei fără TVA. În Sectorul 1, facturile de colectare și transport prezentate de operator în 2020 se ridică la 21 milioane lei, de 2,5 ori mai mult decât la Oradea.
Observație: În Sectorul 1 sunt colectate anual de la populație numai 172 mii de metri cubi de deșeuri, fata de 242 mii mc în Oradea. Prețul pe mc în Sectorul 1 este de 3,66 ori mai mare decât în Oradea.
Ponderea în bugetul local:
În Oradea, salubrizarea stradală costă (cu TVA) numai 1,13% din bugetul anual. În sectorul 1, salubrizarea stradală costă 9,56% din bugetul total calculat ca bugetul local și componenta de buget PMB aferentă Sectorului 1. Ponderea salubrizării stradale în bugetul Sectorului 1 este de 8,4 ori mai mare decât în bugetul Oradiei.
Concluzie:
Prin durata excesivă și costul nejustificat de ridicat în comparație cu alte UAT-uri similare, contractul J077/S/30.06.2008 de delegare a salubrizării Sectorului 1 către Romprest este flagrant dezechilibrat în defavoarea cetățenilor Sectorului 1. În viitoare ședință de Consiliu Local voi propune rezilierea contractului de delegare. Pentru că acest contract este între Consiliul Local și compania Romprest S.A. – și avem nevoie de votul consilierilor USRPLUS, PNL, PSD și PMP.
Nota redacției: O întrebare: doamna primăriță are deja o variantă de contract cu altă firmă? Romprest, bazându-se pe existența contractului, a făcut, probabil, niște investiții. Nu ar fi de preferat o renegociere a contractului cu Romprest, nu cu altă firmă?
Comparația cu Oradea este o diversiune. De ce? Simplu. În ambele cazuri serviciile de salubritate au fost concesionate (ca să nu pută, românii le-au zis delegate) unor operatori privați. Orice firmă privată are ca obiectiv principal maximizarea profitului. Tema de discutat ar trebui să fie: este moral, corect, logic, să se obțină profit din activități ce țin de utilități publice (apă, electricitate, gaze, gunoi, transport public)? Răspunsul îl dau tot capitaliștii putrezi și decadenți. Nu. Și nu mă refer la declarații ci la fapte. Tendința globală (evident, mai puțin în colonii cum de altfel a devenit și România) este ca utilitățile publice să fie administrate de comunitate, deci de reprezentanții aleși, deci de Consiliile Locale. A fost inventat și un cuvânt în acest sens, remunicipalizare (www.remunicipalisation.org), ceea ce se traduce prin faptul că acolo unde utilitățile au fost concesionate/delegate unor operatori privați să revină în administrarea comunităților. Concret, în cazul de față, relevant ar fi o comparație cu Sectorul 3, singurul sector unde gunoiul este administrat de primărie, evident pe principiul nonprofitului. Asta ar trebui să fie discuția din spațiul public, nu dacă pleacă o firmă privată și vine alta care se mulțumește cu un profit mai mic. Firmele private să-și facă concurență în domeniul lor, privat, nu trebuie să fie implicate în activități ce presupun utilități publice. În cazul utilităților publice comunitatea ar trebui să decidă.