denitsoc@gmail.com 75.57.36.95
Textul este tradus din “Epoch Times” ca sa nu se spuna asa cum o face domnul Sorin ca sunt biased si citez sau traduc doar din surse partinice respectiv alternavive, din afara mass-mediei. STRATEGIA LUI BIDEN DE A IMPINGE DESCURAJAREA NUCLEARĂ DINCOLO DE UTILITATEA SA: SPUN EXPERȚII Potrivit mai multor experți, politicile nucleare și bugetul administrației Biden sunt prea ambigue sau sunt prea extinse pentru a oferi tipul de descurajare a conflictelor care se așteaptă de la ele. Comentariile lui Ullman au făcut referire la puținele declarații făcute de administrația Biden despre Strategia de Apărare Națională (NDS) și Strategia de Securitate Națională (NSS), dintre care niciuna nu a fost publicată în formă neclasificată și care au fost în mare parte construite pe informații clasificate si neverificabile. El a menționat, de asemenea, că este puțin probabil ca Pentagonul să realizeze eforturi de modernizare strategică la scară largă, având în vedere faptul că națiunea avea o datorie record de 30 de trilioane de dolari și se confrunta cu o presiune economică imensă din cauza inflației record de 40 de ani. „Cum veți descuraja Rusia și China și de la ce?” spuse Ullman. „Descurajarea nucleară a fost extinsă cu mult peste utilitatea sa. Va preveni un război mondial major, dar să nu credem că poate face multe alte lucruri.” Discuțiile au coincis cu o serie de audieri ale Congresului din ultima săptămână, care au examinat bugetul de apărare propus de administrație pentru exercițiul financiar ‘23 și rolul NDS și NSS în ghidarea bugetului respectiv. Senatorul Susan Collins (R-Maine) a spus că bugetul propus ar pune Statele Unite în „risc real”. Rep. Mike Rogers (R-Ala.), între timp, a spus că bugetul nu a îndeplinit nevoile strategiei proprii a președintelui Joe Biden. La evenimentul Brookings, un alt expert a pus sub semnul întrebării eficacitatea NDS și NSS pentru a susține ideea că simpla putere de foc nucleară ar putea descuraja adversarii să se implice în comportamente nedorite, mai ales având în vedere eșecul recent al unei astfel de strategii în prevenirea invadării Ucrainei de către Rusia. . „Atât [NDS, cât și NSS] au văzut și continuă să vadă China drept principala amenințare la adresa securității SUA”, a spus Melanie Sisson, coleg la Brookings. „NDS, în special, definește rolul armatei în asigurarea securității americane astăzi și în această nouă perioadă de competiție, fiind pregătit să lupte și să câștige un război cu China.” La fel ca Ullman, Sisson credea că administrația a făcut o greșeală crezând că ar putea descuraja China în mod credibil doar prin stabilirea unor capacități care ar putea câștiga un război ipotetic. Ca atare, ea a spus că Pentagonul ar trebui să facă mai mult pentru a-și ilustra strategia de „descurajare integrată” în acțiune, spre deosebire de a-și exprima sensul în cuvinte la modă și sloganuri. „Descurajarea nu este un lucru pe care cineva îl are”, a spus Sisson. „Este un efect pe care îl putem produce. Este rezultatul unei strategii.” În acest scop, Sisson a spus că administrația ar putea oferi o valoare reală prin implicarea în inițiative specifice menite să limiteze potențialul unui conflict catastrofal cu China, cum ar fi angajarea în discuții cu conducerea chineză pentru a ajunge la un acord pentru a elimina sistemele nucleare de comandă și control tabel pentru atacuri cibernetice. Este din ce în ce mai probabil ca astfel de eforturi să fie considerate necesare, pe măsură ce relațiile dintre Statele Unite și China continuă să atingă minimele istorice, pe fondul tensiunilor legate de comerț, furtul de proprietate intelectuală, invazia Rusiei în Ucraina și independența de facto a Taiwanului. Secretarul Forțelor Aeriene Frank Kendall a spus că scopul final al Chinei în construirea unui astfel de arsenal a fost să dezvolte o armată capabilă să ejecteze Statele Unite din Pacificul de Vest și că regimul urmărește în mod deliberat tehnologii militare capabile să submineze sau să ocolească în alt mod sistemele de apărare ale SUA. Testarea unei arme hipersonice de către armata chineză în iulie a fost un astfel de exemplu al acestui efort în practică, a spus el, iar cel puțin un alt oficial american a spus că Statele Unite nu se pot apăra împotriva unei astfel de tehnologii. În acest scop, reprezentantul Ann Wagner (R-Mo.) a declarat în aprilie că Statele Unite „cedează efectiv Indo-Pacificul” Chinei. „Nu știm unde va ajunge China în ceea ce privește capacitățile și capacitatea”, a spus Richard. Misiunea a devenit și mai complexă, a spus el, de parteneriatul din ce în ce mai adânc dintre PCC și Kremlin, care a plasat Statele Unite în poziția fără precedent de a avea nevoie să descurajeze simultan doi adversari nucleari aproape de egalitate. „Ne confruntăm chiar acum cu o dinamică de descurajare a crizelor, pe care am văzut-o doar de câteva ori în istoria națiunii noastre”, a spus Richard. Comentariile au reflectat comentarii similare ale experților că arsenalul nuclear în creștere al Chinei ar putea fi ușor utilizat pentru a acoperi o agresiune mai convențională, permițând Chinei să intimideze în mod eficient Statele Unite de la a nu interfera în orice activități expansioniste, cum ar fi o invazie a Taiwanului, despre care Richard a spus. PCC a planificat să le realizeze până în 2027. Caitlin Talmadge, un coleg la Brookings, a spus că Statele Unite ar trebui să dezvolte o „modalitate mai coerentă” de a folosi mijloace non-nucleare pentru a obține descurajarea în toate domeniile, acum că China dezvoltă suficientă putere nucleară pentru a contracara nuclearul forte al Statelor Unite.. În acest scop, ea a spus că nuclearul va continua totuși să coloreze strategia militară și diplomatică. În ciuda acestui fapt, a existat o mică transformare în politica sau strategia nucleară a SUA în ultimul deceniu și jumătate, conform lui Robert Einhorn, un coleg senior la Brookings, care a spus că, cu excepția unor informații clasificate necunoscute, a existat o continuitate largă în politica nucleară. prin administrațiile Obama, Trump și Biden. Ca atare, Einhorn a spus că publicul american s-ar putea aștepta probabil la o abordare medie a modernizării nucleare care nici să modernizeze excesiv și nici să nu micșoreze arsenalul de arme strategice al Statelor Unite. Această abordare, a spus el, va ține cont de faptul că administrația este puțin probabil să găsească sprijin pentru extinderea capacităților nucleare americane, având în vedere preocupările fiscale actuale și riscul declanșării unei curse înarmărilor și mai costisitoare. Traducerea: CD |
In regula, ce vrea sa dovedeasca asta? Ca administratia Biden, ca si administratia Trump, Obama, Bush, Clinton sunt si erau de criticat, ca au carente de sistem, ca e tara in care votantul are de ales intre doua plutocratii corporatiste, una pe rosu si alta pe albastru, ca oricat s-ar impunge democratii si republicanii, au ideologii apropiate si ca ajung imediat la „bi-partizan” cand e vorba de chestii gen interventionism? Aia stiam. Macar le poti critica, fara sa trebuiasca sa o stergi in secunda doi din tara, ca sa nu te imbolnavesti de zbor de la balcon, plumb, poloniu sau boli de inima care se decid ulterior cat sunt de grave.
A vrut sa sublinieze progresul Chinei in toate domeniile (economic, financiar, al puterii de influenta, militar)? Stiam si asta, am vorbit mai bine de doua luni despre aspectul asta.
Acum strict referitor la titlu:
„STRATEGIA LUI BIDEN DE A IMPINGE DESCURAJAREA NUCLEARĂ DINCOLO DE UTILITATEA SA: SPUN EXPERȚII”
-Singurii care vorbesc la televiziunea de stat despre cat de misto ar fi un razboi nuclear sunt rusii
-singurii care s-au apucat sa puna arsenal strategic „in stare de alerta”, in incercarea patetica de a intimida, au fost rusii
-singurii care au sisteme ofensive, inclusiv armament nuclear, la granita NATO (adica in Kaliningrad), sunt rusii
-singurii care s-au apucat sa faca „exercitii si simulari” pe acolo, sunt tot rusii.
Asta in timp ce:
-in nici o tara membra NATO post ’97 nu se gaseste vreun sistem ofensiv si nici arsenal nuclear
-nimeni n-a facut emisiuni la televiziuni occidentale despre cum ar putea ei trimite rachete catre orase rusesti
-nimeni n-a amenintat cu nimic Rusia, nici nuclear, nici cu invazie.