Alianța Rusia, Germania, China, Iran? Fără Statele Unite!

CD

RECVIEM PENTRU UN IMPERIU
– Un Prequel – o uvertura
Pepe Escobar

Putregaiul imperial inexorabil va continua, o afacere ieftina care nu transpare nici un patos dramatic, estetic demn de un Gotterdammerung.(colapsul unei societati)

Asaltat de o disonanță cognitivă în întregul spectru, Imperiul Haosului se comportă acum ca un deținut maniac depresiv, putred până în măduva oaselor – o soartă plină de spaimă caci trebuie să facă față unei revolte a satrapiilor.
Doar zombii în stadiu de moarte cerebrală mai cred acum în misiunea sa universală auto-taxată ca noua Romă și noul Ierusalim.
Nu există nici o cultură unificatoare, nici economie sau geografie care sa tricoteze esenta împreună peste un „arid, deshidratat, peisaj politic fierband sub soarele de aramă cu Apolloniana rationalitate, lipsit de pasiune, foarte masculin, și gol de empatie umană.”

Ignorantii razboinici încă visează la zilele în care axa Germania-Japonia amenința să conducă Eurasia, iar Commonwealth-ul o ia in barba – oferind astfel Washingtonului oportunitatea unică în viață de a profita de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a se ridica ca Paradigmă Mondială Supremă a „lumii libere”.

Și apoi au fost unilateralele anilor 1990, atunci când încă o dată auto-intitulatul Dealul Stralucirii umbrit de vanitate anunta „sfârșitul istoriei” cu festivități – toxice de neocons, gestate în perioada interbelică, prin intermediul gnostic al kabalei din New York -Troțkism, complotand cum sa preia puterea.
Astăzi, nu Germania-Japonia, ci spectrul unei antante Rusia-China-Germania terorizează Hegemonul ca trio eurasiatic capabil să trimită dominația globală americană la coșul de gunoi al istoriei.

Iata „strategia” americană.
Previzibila, precum este un copil “minune” cu minte îngusta, nici măcar aspirand la statutul de – inutil – exceland alternative în ironie sau disperare, care releva nehotararea unui pieton penduland intre Carnegie Endowment, cu sediul său în Think Tank Row, la Dupont și Thomas Circle de-a lungul Massachusetts Avenue în D.C.
Cu „gânditori” ca aceștia, Hegemonul nici măcar nu are nevoie de „amenințări” eurasiatice.

Pentagonul a ordonat divizarea NATO: Europa de Vest va izola China, iar Europa de Est va izola Rusia.
Cu toate acestea, ceea ce se întâmplă de fapt în acele coridoare ale puterii europene care contează cu adevărat – este că Berlinul și Parisul refuză să antagonizeze Beijingul, ci se gândesc cum să se apropie de Moscova fără a înfuria Hegemonul.

S-a zis cu reincalzitul Kissinger cu al sau acrit: “Divide și Condu”. Unul dintre puținele lucruri pe care criminalul de război notoriu le-a prevazut cu adevărat a fost atunci când a observat, după implozia URSS, că fără Europa „SUA ar deveni o insulă îndepărtată în coasta Eurasiei”: si ar locui „în singurătate, un statut minor”.
Viața este o tragedie atunci când (globala) masa de prânz gratuit este in pericol și că China va mănânca prânzul – și cina,– dar totuși aveți nevoie de Moscova ca inamic desemnat la alegere, pentru că doa asta mai legitimează NATO.

Să-i trimitem pe europeni să patruleze în Marea Chinei de Sud! Să obținem aceste nulități baltice plus polonezi patetici pentru a pune în aplicare Noua Cortină de Fier!
Și să implementăm Regulile Rusofobe Britanice pe ambele fronturi!
Controlezi Europa – sau esti terminat. De aici și Noua Brava Lume a NATO: povara omului alb a fost revizuită – lupta împotriva Rusiei-Chinei.

Până acum, Rusia-China a dat dovadă de o răbdare daoistă infinită în relațiile cu clovnii ăstia. Dar nu mai tine.
Actorii cheie din continent au văzut în mod clar prin ceața propagandei imperiale; va fi un drum lung și întortocheat, dar orizontul va dezvălui în cele din urmă o alianță Germania-Rusia-China-Iran care va reechilibra tabla de șah globală.

Aceasta este noaptea imperială finală a coșmarului Morților Vii – prin urmare, acești emisari americani umili se învârt frenetic în jurul mai multor latitudini încercând să mențină satrapiile în linie.
Între timp, de cealaltă parte a iazului, China&Rusia au construit submarine cum nu mai există, echipate cu rachete de ultimă oră – și Su-57s cre invita pe “baietii destepti la o “conversație” strânsă cu pumnalul hypersonic – Domnul Kinzhal.[1]

Serghei Lavrov, ca un mare seigneur aristocratic, s-a chinuit să-i lumineze pe clovni cu o distincție puternică și erudită lamurind statul de drept și auto-definita lor „ordine internațională bazată pe reguli”.
E prea mult pentru IQ-ul lor colectiv. Poate că ceea ce vor înregistra macar este că Tratatul ruso-chinez de bună vecinătate, prietenie și cooperare, semnat inițial la 16 iulie 2001, tocmai a fost prelungit cu cinci ani de președinții Putin și Xi.
Pe măsură ce Imperiul Haosului este expulzat treptat și inexorabil din continent, Rusia-China gestionează împreună afacerile din Asia Centrală.

În cadrul conferinței de conectivitate din Asia Centrală și de Sud de la Tașkent, Lavrov a detaliat modul în care Rusia conduce „Parteneriatul Eurasiatic Extins, o schiță unificatoare și integrațională între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific, care este cât se poate de liberă pentru circulația bunurilor, a capitalului, a forței de muncă și a serviciilor și care este deschisă fiecărei țări de pe continentul comun al Eurasiei și uniunilor de integrare create aici”.
Apoi, există strategia actualizată de securitate națională a Rusiei, care subliniază în mod clar că construirea unui parteneriat cu SUA și lovirea cooperării win-win cu UE este o luptă ascendentă: „Contradicțiile dintre Rusia și Occident sunt serioase și sunt greu de rezolvat”. În schimb, cooperarea strategică cu China și India va fi extinsă.

Cu toate acestea, descoperirea geopolitică definitorie în al doilea an al anilor ’20 ar putea foarte bine să fie China spunându-i Imperiului: „Ajunge”.
A început acum două luni în Anchorage, când formidabilul Yang Jiechi a făcut supă de aripioare de rechin din delegația americană neajutorată.
Piesa de rezistență a venit în această săptămână în Tianjin, unde viceministrul de externe Xie Feng și șeful său Wang Yi l-au redus pe mediocrul imperial birocrat Wendy Sherman la statutul de găluște învechite.
Această analiză mistuitoare a unui think tank chinez a analizat toate problemele cheie. Aici sunt cele mai importante:
– Americanii au vrut să se asigure că sunt stabilite „parapete și limite” pentru a evita deteriorarea relațiilor SUA-China pentru a „gestiona” relația în mod responsabil. Asta nu a mers, pentru că abordarea lor a fost „teribilă”.

– „Viceministrul chinez de Externe Xie Feng a pus punctual pe i când a spus că triada SUA „concurență, cooperare și confruntare” este o triadă „buna de legat la ochi” pentru a izola și suprima China. Confruntarea și izolarea sunt esențiale, cooperarea este oportună, iar concurența este o capcană a discursului. SUA solicită cooperare atunci când are nevoie de China, dar în zonele în care crede că are un avantaj, se decuplează și taie proviziile, blocheaza și sancționeaza și este dispusă să se ciocnească și să se confrunte cu China pentru a o limita”.

– Xie Feng „a prezentat, de asemenea, două liste părții americane, o listă de 16 elemente care solicită părții americane să-și corecteze politicile și cuvintele și faptele greșite față de China și o listă de 10 cazuri prioritare de îngrijorare a Chinei (…) în cazul în care aceste probleme anti-China cauzate de partea americană nu sunt rezolvate, ce mai ramane pentru a vorbi despre China și SUA?”

– Și apoi, șerbet pentru a merge cu prajitura: Wang Yi da trei puncte de mai jos la Washington. Pe scurt:
1. „Statele Unite nu trebuie să conteste, să denigreze sau chiar să încerce să submineze drumul și sistemul socialist cu caracteristici chinezești.
Drumul și sistemul Chinei sunt alegerea istoriei și alegerea poporului și se referă la bunăstarea pe termen lung a 1,4 miliarde de chinezi și la destinul viitor al națiunii chineze, care este interesul de bază la care China trebuie să adere.”

2. „Statele Unite nu trebuie să încerce să obstrucționeze sau chiar să întrerupă procesul de dezvoltare al Chinei. Poporul chinez are cu siguranță dreptul la o viață mai bună, iar China are, de asemenea, dreptul la modernizare, care nu este monopolul Statelor Unite și implică conștiința de bază a omenirii și justiția internațională. China îndeamnă partea americană să ridice rapid toate sancțiunile unilaterale, tarifele ridicate și blocada științifică și tehnologică impusă Chinei”.

3. „Statele Unite nu trebuie să încalce suveranitatea națională a Chinei, cu atât mai puțin să submineze integritatea teritorială a Chinei. Problemele legate de Xinjiang, Tibet și Hong Kong nu sunt niciodată despre drepturile omului sau democrație, ci mai degrabă despre drepturile majore și suveranitatea Chinei”. Nicio țară nu va permite compromiterea securității sale suverane. În ceea ce privește problema Taiwanului, aceasta este o prioritate (…) Dacă „independența Taiwanului” îndrăznește să provoace, China are dreptul de a lua orice mijloace necesare pentru a o opri.”

Imperiul Haosului va înregistra toate cele de mai sus? Desigur că nu. Deci putregaiul imperial inexorabil va continua, o afacere ieftina care nu transportă nici un patos dramatic, estetic demn de un Gotterdammerung, abia meritand chiar și o privire de la Zei,
„Cand ei zâmbesc în secret privind peste terenuri irosite
Ruina și foamete, ciumă și cutremur, răcnind din adâncuri și nisipuri de foc,
Lupte inclestate, și orașe în flăcări, și scufundarea navelor, și mâinile rugându-se”, cum Tennyson a imortalizat-o in poemul „The Lotus-Eaters.” Mancatorii de lotus.

Cu toate acestea, ceea ce contează cu adevărat, în domeniul nostru realpolitik, este că Beijingului nici măcar nu-i pasă. Ideea a fost comunicată: „Chinezii s-au săturat de mult timp de aroganța americană, iar momentul în care SUA putea să-i intimideze pe chinezi a dispărut de mult.”
Acesta este începutul unei „Noi Lumi geopolitice Brave” și o uvertura al unui recviem imperial. Multe continuari vor urma.

NOTA:
1 Kh-47M2 KINZHAL -„PUMNAL”, este o rachetă balistică rusească cu lansare aeriană. Are o rază de acțiune de peste 2.000 km, o viteză de 10 Mach și o capacitate de a efectua manevre evazive în fiecare etapă a zborului său. Poate transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare și poate fi lansata de bombardierele Tu-22M3 sau interceptoarele MiG-31K. Acesta a fost data in folosinta la bazele aeriene din districtul militar sudic al Rusiei.

Sursa: https://www.strategic-culture.org/news/2021/07/28/requiem-for-an-empire-a-prequel

Traducerea CD