Algoritmul la comanda trupelor

S-a inventat jurnalistic expresia si nu mai putem fara ea!
Cum, de o saptamana toate televiziunile sunt cu tancurile in gura!
Pana acum 1 an tancul trecuse de mult in umbra strategiilor si tacticilor militare (costisitor si noua generatie de arme ATc (rakete si drone)…, azi l-au reinventat!
Oare cand US ajuta enorm URSS in WW2 (de asta au si rezistat) era tot un razboi proxy?
Sa analizam pierderi de partea rusa: 4500-5000 tehnica blindata, din care peste 1600 sunt numai Tc!
Cu ce ajuta NATO si UE/EU? Aproximativ 100 Tc si alea cand vor ajunge!
Concluzia groaznica: ajutorul oferit in Tc reprezinta 1/16 din pierderile suferite de rusi!
Va rog sa retineti: teoretic pentru a putea declansa o c/lov (contra lovitura), in afara indeplinirii unor conditii minimale, dar necesare, pentru asigurarea unui succes, adica o patrundere cu o adancime de 10-20 Km, ai nevoie de cel putin 3 MU (mari unitati, adica de tip brigada) din care 1 sa fie de Tc-bine ekipate si dotate!
Cand UKR va realiza asa ceva, incepem sa vorbim de elemente de succes, primul fiind initiativa strategica/operativa/tactica si libertatea de miscare!

*Dar ia priviti la o noutate, privind abordarea conflictului militar si spatiului ostil intr-un timp determinat sau nu:

”Rămânem surprinşi când constatăm cum în Ucraina sosesc valuri de arme. Nu vedem, aşa cum ar fi normal, aprovizionări haotice (?-nota mea), generate de negocieri pe genunchi, specifice unei naţiuni aflate în război, ci aprovizionări disciplinate, similare celor din mediul corporatist. De asemenea, mai există şi alte necunoscute de-a dreptul incitante.

Aţi auzit de vreo personalitate din domeniul militar ucrainean? Aţi auzit de vreun general celebru, de vreun erou – altul decât cei imaginaţi de propagandă? Răspunsul este nu! În orice ţară implcată în război, pe prima poziţie trec militarii. Cu toate că nu se fac declaraţii de presă, ei ajung în vizorul publicului. În timp ce la ruşi ştim toată structura Ministerului Apărării, toi membrii staffului de război, generalii, comandanţii, ba chiar şi pe unii din primele linii, la ucraineni e linişte. Nu există nicio personalitate, niciun general, doar o masă informă de soldaţi despre care aflăm că au fost mutaţi,au fost comasaţi, au fost redirecţionaţi s.a.m.d. De ce?

Ei bine, aici e toată morala. Americanii spun că au dus în Ucraina cea mai teribilă armă a lor pe care acum o testează din plin. De fapt, acea armă e atât de teribilă încât nici n-a trebuit deplasată din SUA. Nu are nevoie deoarece armata Ucrainei e prelungirea sa. Despre ce e vorba?

Chiar dacă nu se vede, în Ucraina se duce un alt tip de război. Pentru prima dată în istorie forţele armate ale Ucrainei nu sunt conduse de oameni, ci de un algoritm. Iată marea investiţie şi, în acelaşi timp, testarea pe care americanii o fac acolo. Războiul algoritmic dus de SUA în Ucraina presupune o monitorizare strictă a turturor informaţiilor culese de pe diverse canale: satelit, radare, linii ale frontului s.a.m.d. Informaţiile sunt normaliate şi livrate algoitmului care stabileşte paşii de urmat. De aceea comunicarea prin sateliţii lui Musk a fost esenţială. Iată motivul pentru care nu vedeţi niciun general ucrainean. Acolo, de fapt, absolut toţi sunt soldaţi, iar structura e păstrată doar pentru transmiterea ordinelor venite de la sistem.

Aveţi în sfârşit răspunsul în ceea ce priveşte aprovizionarea care se face atât de disciplinat, exact ca într-o întreprindere modernă. Algoritmul calculează din timp de ce şi cât e nevoie şi dă lista care este imediat îndeplinită. Nu vă lăsaţi înşelaţi. Algoritmul a avut deja cel puţin o victorie în faţa ruşilor, reuşind cu succes să împiedice strategia „deep penetration”. De asemenea, în cucerirea zonei Herson tot algoritmul a avut meritul principal deoarece a găsit punctele nevralgice de pe front şi a atacat în valuri imense. Nu cred că are sens să vă spun că, din puncul de vedere al algoritmului, o viaţă umană valorează probabil mai puţin decât un blindat. De aceea aţi văzut acele atacuri efectiv inumane în care indivizii au fost puşi să atace ca orcii pentru a înfunda ţevile mitralierelor cu trupurile lor.

Tot algoritmul a făcut recenta strategie de păcălire a armatei ruse. Tentativa de concentrare a forţelor în nordul Donbasului şi atacurile care sugerau că se va face un front mare acolo pentru ca, de fapt, o regrupare surpriză să dea un atac surprinzător asupra Doneţkului.

Războiul algoritmic pe care-l desfăşoară SUA este unul de generaţie nouă. Şi, fără a exagera, putem spune că acum avem de-a face cu o luptă om-maşină. Nu-mi dau seama care va fi deznodământul şi nici n-are sens să speculăm. Dacă ai fi avut o mitralieră modernă ai fi fost capabil să înfrângi orice armată din istoria de până în secolul XVIII. Aşa e şi cu algoritmul.

De funcţionat, algoritmul funcţionează pe principii similare celui ale jocului de şah. Aşa cum la ora actuală un algoritm de şah bate omul, la fel se poate întâmpla şi în război. Un algoritm poate învinge o armată condusă de oameni. Rămâne să vedem ce se va întâmpla, însă vă spun cât se poate de sigur că asistăm la o nouă generaţie de război. O generaţie înfricoşătoare deoarece pe moment încă sunt folosiţi oamenii. Imaginaţi-vă însă ce se va întâmpla când soldaţii vor fi înlocuiţi de jivinele dezvoltate de Boston Dynamics (https://www.bostondynamics.com) şi când absolut totul va fi o luptă cu adevărat între om şi maşină.
Vremurile nu sunt departe.
Negura se aşează încet şi sigur peste Pământ.”

Cu alte cuvinte regula ”Tu in deal si eu in vale, sa vedem cine-i mai tare!” a murit si doar unii nu au aflat! Nu doresc sa explic cum arata un centru de comanda modern, de tipul brigada si cum sunt antrenati cei care pot detine aceasta tehnologie! Depaseste filmul SF!