Scrisoarea lui Alex Ştefănescu în apărarea lui Marian Munteanu
Minerii s-au deghizat în intelectuali, la apelul GDS, noul FSN (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Alex. Ştefănescu la New York
Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în țara mea m-a uimit și m-a descurajat. Reacția a numeroși intelectuali la apariția lui Marian Munteanu pe scena vieții politice mi s-a părut rușinoasă și, în același timp, înfricoșătoare. Regret că am asistat la ceva atât de murdar. Îmi plăcea să-i admir și să-i respect pe contemporanii mei. N-am s-o mai pot face de acum înainte.
Practic, a avut loc o nouă mineriadă, de data aceasta nu cu topoare și răngi, ci cu fraze învârtite amenințător deasupra capului. Cuvântul ‘legionarism’, luat din gura spurcată de bolșevism a lui Ion Iliescu, a fost folosit de multe alte guri, pentru culpabilizarea lui Marian Munteanu. Dar Marian Munteanu nu a fost, nu este și nu va fi niciodată legionar. Unele ziare au publicat, ca pe o mare descoperire, o scrisoare a sa către legionari. Dar tocmai acea scrisoare – pe care diverși intelectuali doar o văd, nu o și citesc – dovedește că liderul studenților din 1990 se disociază de legionari, explicându-le că a trecut vremea lor.
Formula consolatoare „suntem unde ale aceluiaiși râu” se referă numai și numai la faptul că dragostea de țară și idealul renașterii României îi unește în continuare pe români. Mijloacele pentru afirmarea acestor valori sunt însă, în viziunea lui Marian Munteanu, cu totul altele. Dragostea de țară și idealul renașterii României – adaug eu − ar trebui promovate de toate partidele și instituțiile din România. Cu alte cuvinte „unde ale aceluiași râu” ar trebui să fie și PNL, și PSD, și Parlamentul, și Guvernul și chiar Institutul „Elie Wiesel”. Aparțin aceste unde unor râuri diferite? Ar fi grav să fie așa.
Într-o asemenea situație ar trebui sesizat SRI-ul.
Marian Munteanu a jucat un rol de neuitat în revoluția care a dus la căderea comunismului, în 1989, și în demonstrația anticomunistă din Piața Universității din 1990, înăbușită în sânge de Ion Iliescu și oamenii lui. Degeaba se prăbușise comunismul dacă se reconstituia vertiginos, astfel încât a fost necesară o a doua revoltă, de data aceasta împotriva restaurării unui regim ‘ilegitim și criminal’. Marian Munteanu a fost protagonistul acestei mișcări de salvare a democrației recent instaurate. El și-a asumat mai inspirat decât oricine misiunea, a dat dovadă de clarviziune și spirit de sacrificiu, a fost bătut cumplit și n-a lipsit mult să fie decapitat de hoardele de mineri și falși mineri cărora la sfârșit Ion Iliescu le-a mulțumit.
Până și pe targa cu care a fost dus la spital, liderul studenților a fost lovit de fesenistele isterizate de discursurile lui Ion Iliescu, în care demonstranții din Piața Universității erau calificați drept ‘legionari, drogați și golani’. Iar toate aceste fapte îngrozitoare s-au repetat acum, sub ochii noștri, după mai bine de un sfert de secol de la demonstrația din Piața Universității. Grupul de Dialog Social, care ar trebui să se numească Grupul de Monolog Social, pentru că nu mai dialoghează de mult cu societatea românească, a chemat de urgență o mică armată de intelectuali să planteze panseluțe în fața Teatrului Național. Iar ei, fără ezitare, au răspuns chemării.
Diverse ziare și posturi de televiziune au atacat cu o vehemență suspectă, disproporționată ideea candidaturii lui Marian Munteanu din partea PNL la Primăria Capitalei. Candidați ca Olguța Vasilescu sau Marian Vanghelie care prin calitatea lor culturală și morală ar trebui să ne îngrozească și să ne indigneze – cum își închipuie că pot să ne reprezinte? Atât de rău am ajuns? – nu îi oripilează pe analiștii noștri politici. În schimb, Marian Munteanu a stârnit o furie distructivă vecină cu demența. Postul B1 TV (care era cândva pentru mine o lumină) s-a comportat exact ca TVR în timpul lui Răzvan Theodorescu. Până și limfaticul (la figurat vorbind) Toader Paleologu – care nu s-a remarcat până acum în politica românească decât prin câteva jocuri de cuvinte – a început să se agite plin de mânie proletară (uitând că tatăl său, căruia îi parazitează prestigiul, a fost în 1990, plin de curaj, de partea Pieței Universității). Rolul de feseniste isterizate l-au jucat distinse doamne teatral-europeniste ca Monica Macovei și Rodica Culcer.
Ar trebui scrisă cândva o carte despre acest fenomen care nu seamănă cu nimic din ce am trăit până acum în exotica și tragica noastră istorie recentă. Cum se explică această formidabilă mobilizare de forțe? De ce au tăcut și tac în continuare intelectuali de elită care de obicei se pronunță cu gravitate în tot felul de probleme, ca niște sfincși ai României?
Gabriel Liiceanu este angajat în momentul de față, cu toată elocvența limbajului său sumbru-heidegerian, într-un război meschin împotriva Legii Timbrului Literar (deci împotriva Uniunii Scriitorilor),dar rămâne mut în ceea ce privește recenta mineriadă.
Din punctul meu de vedere, există două explicații ale actului de barbarie politică la care am asistat. 1.În România, de multă vreme, cei care își iubesc țara sunt pedepsiți. Sunt pedepsiți și post-mortem (ca Eminescu). Dar sunt pedepsiți mai ales cei aflați în viață, dacă prin forța lor morală îi pot face și pe alții să-și iubească țara.
2. Ne-am degradat moral, nu mai suportăm măreția. Marian Munteanu ne îngrijorează (verbul a fost frecvent folosit) pentru că prin modul lui de a fi ne amintește de puritatea morală și de dorința de ceva înalt care ne erau proprii în anii adolescenței și de care ne-am înstrăinat.
De ce să existe un termen de comparație? Mai bine să avem cu toții vieți cu o miză mică și să ne scăldăm fără griji în lașitatea noastră zilnică. Omul politic cel mai curat și mai devotat țării lui, din câți avem în momentul de față, Marian Munteanu, a fost supus oprobriului public, iar noi l-am abandonat. Ce rușine! Ar trebui ca un timp să nu ne mai uităm în oglindă.
Alex Ştefănescu
– See more at: http://www.ziaristionline.ro/2016/04/25/senzationala-scrisoare-a-lui-alex-stefanescu-in-apararea-lui-marian-munteanu/#sthash.wmYqpYOO.dpuf
Marian Munteanu, unul dintre cei care au salvat obrazul încă roşu al ţării, porcăit de nulitatea Raeţchi, de Tapalagii, Tasmanieni, CTP-işti, Cristoi şi Ciutaci.
UPDATE: Cornel Nistorescu la B1 cu discipolul lui Petre Ţuţea (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Cât de tare plânge oglinda PNL UPDATE: Vineri seara, la 21.30, Cornel Nistorescu în dialog cu Marian Munteanu 90 de minute de adevăr despre retragerea din competiția pentru Primăria Capitalei, despre întâlnirea cu Petre Țuțea, despre tentativa de candidatură la președinția României și întâlnirea cu Virgil Măgureanu.
Opinii • Editorial Cornel Nistorescu
Ne dăm măsura şi în buticăraiul de pe Bulevardul General Magheru, şi în coteţele de pe Şoseaua Alexandriei sau de la ieşirea spre Afumaţi. După coteţele astea nemăturate şi gemând de sărăcie şi mizerie, numai viaţa politică vorbeşte mai convingător despre Bucureşti şi, poate, şi despre ţara noastră. Coşmeliile le vedem de la geamul maşinii. Viaţa politică din România se vede la fel din capitalele europene, de peste mări şi ţări. Certurile din politica românească au haz şi din satelit şi ele pot fi momentele de mare umor pentru astronauţii care se plictisesc în spaţiu.
Cele petrecute marţi şi miercuri la PNL ilustrează pe deplin mizerabilul spirit al politicii de pe meleagurile dâmboviţene. La noi totul este condamnat, înjurat, pizduit, nimeni nu e bun, nimeni nu este cinstit, nimeni nu merită un salut cu pălăria scoasă, nimeni nu dă notă de trecere nici fratelui său, necum colegului sau adversarului său de luptă niciodată dreaptă. Intrată în Europa, România ţine morţiş să arate că rămâne o ţară balcanică. Poate că numai mutarea capitalei din Bucureşti mai spre munţi ce ar mai putea face loc unei posibilităţi de înflorire şi unui climat cu adevărat european.
În 48 de ore, plăcerea sadică a românului de a se îndoi de toţi şi de toate, inclusiv de certificatul său de naştere şi de a râde în pumni inclusiv de învăţătorii săi, a fost etalată mai abitir ca în alte dăţi. Otrava şi veninul pe care le producem noi la invidie şi la mânie sunt ucigătoare. L-ar putea face pe orice martir să coboare de pe cruce şi să plece înjurând. Adevărul este că pe zi ce trece ne definim mai precis ca o ţară care preferă să se bălăcească în nimicnicii şi care refuză programatic să sufere pentru un ideal sau pentru un proiect dedicat progresului.
Într-o săptămână, Marian Munteanu, mitul anilor ‘90, a fost transformat în ţinta tuturor ocărilor. De la amărâtul acela de Raeţchi, altfel o nulitate lustruită puţin de câteva apariţii televizate, până la Paleologu şi Quintus, toţi s-au grăbit să-şi etaleze înţelepciunea şi spiritul critic. Că nu e bine aşa, că partidul nostru, că mai erau oameni, că dracu şi că lacu. În mai puţin de cinci zile, Marian Munteanu, unul dintre cei care au salvat măcar în parte obrazul încă roşu al ţării abia ieşite din comunism, a fost făcut troacă de porci, unealtă a Securităţii şi a urmaşilor ei, adversarul de moarte al europenizării şi internaţionalizării României, defăimător de liberali şi mâncător de politicieni democraţi.
Nici un cetăţean român n-a fost atât de ţintuit la un stâlp jurnalistic al infamiei, în ciuda faptului că, în urmă cu 26 de ani, tot el era o icoană cu care bucureştenii îmbrăcaţi în alb mărşăluiau încolonaţi spre sediul Guvernului şi îi strigau numele, cerându-i libertatea.
De o săptămână, nimeni nu-l poate egala pe Marian Munteanu în acest portret al răului făcut de ziare şi politicieni, deşi toţi aceştia (sau unii dintre ei) se rugau cândva pentru sănătatea lui. Unii chiar erau ciomăgiţi pentru două-trei cuvinte scandate în Piaţa Universităţii: Libertate, Democraţie, Credinţă, Progres. De la un idol al românilor cu aspiraţii democratice la pericolul cel mare pentru Bucureşti şi pentru democraţie este drumul cel lung parcurs de mulţimea dezamăgită, dar şi de trufaşii trompetişti care au ocupat piaţa publică tot mai săracă în voci şi idealuri.
În câteva zile, România, sau mai exact PNL şi demolatorii de profesie, a terfelit aura de speranţă şi democraţie rămasă după Piaţa Universităţii. După ce şi-a câştigat locul de erou al anilor ‘90, Marian Munteanu a ajuns să fie contestat violent, porcăit ca pe limba beţivilor din taverne şi acuzat ca un mare neguţător al vânzării de obraz şi onoare, chit că autorii acestor defăimări, de la Tăpălagă şi Tismăneanu la Cristoiu şi Ciutacu, încă se mai chinuie să iasă din listoiul personajelor mărunte.
Cu un discurs sobru, cumpănit şi dens, fără ezitările pe care le-a trădat în această săptămână politică de pomină, Marian Munteanu s-a retras, plătind şi el preţul de a nu fi priceput ce fel de oameni şi ce caractere are PNL-ul în aceşti ani. De îndată ce au înţeles că Marian Munteanu le poate aduce mai multe probleme decât servicii, liberalii s-au dezis de el şi au început să-l sape.
Între discursul oricui din conducerea PNL şi retorica lui Marian Munteanu este o distanţă enormă. Văi şi culmi de ridicol! Ce îngaimă Alina Gorghiu şi Vasile Blaga despre orice, de la ceapă, rochii, ruj, gin şi whisky până la felul în care pomenesc de valori morale (rar, că nu le dă mâna şi nici CV-ul), orice sună dogit şi prost. Nici ei şi nici Predoiu, nici Buşoi şi nici venerabilul Quintus nu sunt oameni cu care să mergi în frunte, cum n-au fost nici Cataramă, nici Stolojan, nici Valeriu Stoica, nici Crin Antonescu.
Liberalii, vanitoşii politici ai României, care se întrec între ei ca duduile în faţa oglinzii, au devenit un club politic de mediocri lustruiţi. Pentru a nu ştiu câta oară au dovedit că nu pot face o echipă, că n-au oameni de calibru care să poarte steagul, că n-au idei şi nici program. Şi, mai ales, n-au resurse.
Toţi căcăcioşii care n-au şanse la performanţe profesionale se înghesuie în politică, mai ales la liberali, în speranţa că o să prindă şi ei o brumă de bogăţie, ca şi Cataramă, Valeriu Stoica, Halaicu, Tăriceanu şi Patriciu. Ce şanse de supravieţuire are PNL-ul cu patinajul ”vedetelor” de ultimă generaţie? Cu atâţia la mititica, toţi milionari pe spatele statului, cu atâţia impostori în prezidii, cu patru candidaţi pentru o tură de alegeri la Primăria Bucureştilor, ”ăştia o să ajungă ca ţărăniştii”, vorba unui prieten, un oţărât constant la Marian Munteanu, dar şi mare caricaturist de sclifoseli liberale.
Liberalii s-au făcut de râs. Nu mai au şanse nici dacă DNA-ul arestează tot PSD-ul şi interzice apariţia partidelor politice. Şi-au dat măsura şi cu Buşoi, şi cu Orban şi cu felul în care l-au sacrificat pe Marian Munteanu. Mai bine ca anii trecuţi se vede că n-au oameni şi că ei nu pot face echipă fără să se mănânce orbeşte. Au dovedit-o şi când s-au scindat, şi în felul în care activat în CDR, şi în USL (în acest ultim caz, s-au băgat într-un sac cu dihorul cel rău care era stângaci şi mare devorator de papioane şi cravate).
Acum se vede că liberalii nu pot convieţui nici în alianţă, nici în fuziune cu banda politică din Modrogan, fostă PD-ul. Liberalii s-au ars. S-au dat pe mâna hoţilor şi a bandiţilor numai din socoteala prostească a înfrăţirii pentru altă porţie de putere. Fuziunea PNL cu PD, încheiată cu două pupeze în frunte şi cu program copiat de la Cotroceni, îşi arată semnele sfârşitului de înţelegere. Cu un preşedinte care le ţine umbrela, liberalii se fac de râs în fiecare zi în care se parfumează şi se laudă cu isprăvile lor.
Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul via Ziaristi Online
– See more at: http://www.ziaristionline.ro/2016/04/22/marian-munteanu-unul-dintre-cei-care-au-salvat-obrazul-inca-rosu-al-tarii-porcait-de-nulitatea-raetchi-si-de-tapalagii-tasmanieni-ctp-isti-cristoi-si-ciutaci-update-cornel-nistorescu-la-b1-cu-d/#sthash.Y75drSi4.dpuf
April 25, 2016 Share Twitter Facebook
*
*
Nota redacției. Nu împărtășim felul incorect în care Nistorescu îi face practic vinovați pe toți românii de cele întâmplate, ca și când mascarada petrecută ar fi rezultatul implacabil al unor tare etnice!… Nici vorbă! Majoritatea netă a românilor s-au bucurat de re-venirea lui Marian Munteanu în viața politică. Am constatat asta personal. Nu este admisibil să vedem în Tapalagă sau Cristoiu niște exponenți ai sensibilității românești, ai mentalității comunitare.
Totemul victimar venerat de dusmanii romanilor si ai lui Marian Munteanu:
https://www.flickr.com/photos/etiennelfr/27006014652/in/explore-2016-05-18/lightbox/
Romanii nu mai au dreptul la sondaje decat daca le efectueaza in secret!!!
Asta rasism subteran!!!Caci doar sub ocupatia cui se afla mediile pe tot globul???
Presiuni „obscure”?
Ale cui, si dece asa de „obscure” presiunile in cauza, cand matracajul mediatic asupra lui Marian Munteanu s-a facut la lumina zilei, de catre gangsterii si angajatii lor sindicalizati, care devoreaza Romania si romanii, de vii, jefuindu-i si infometandu-i planificat, jaf sustinut de isteria oratorica foarte caracteristica rasei ce o desfasoara, rasa deloc invizibila(ca doar seamana unii cu altii cel mai adesea !!!), in ciuda numelor romanesti false si imposturei lor generalizate si dominante in medii ca si in toate domeniile de putere?
titlu:
Marian Munteanu, câştigător cu 35,5% la alegerile pentru Primăria Capitalei. Firea: 32%. SONDAJ SECRET. Susţinătorii au început să strângă semnături. VIDEO cu Cornel Nistorescu – See more at: http://www.ziaristionline.ro/2016/04/23/marian-munteanu-castigator-cu-355-la-alegerile-pentru-primaria-capitalei-firea-32-sondaj-secret-sustinatorii-au-inceput-sa-stranga-semnaturi-modelul-listei-doc-video-cu-cornel-nistorescu/
link:
http://www.ziaristionline.ro/2016/04/23/marian-munteanu-castigator-cu-355-la-alegerile-pentru-primaria-capitalei-firea-32-sondaj-secret-sustinatorii-au-inceput-sa-stranga-semnaturi-modelul-listei-doc-video-cu-cornel-nistorescu/
„Dar Marian Munteanu nu a fost, nu este și nu va fi niciodată legionar” spune domnul Alex Stefanescu, explicandu-ne ca Marian Munteanu s-a disociat de mult de legionari.
Nu stiu cine este domnul Stefanescu, dar constat ca nu stie multe despre legionari. A fi legionar adevarat, domnule Stefanescu, este ceva sfant. Nu poti fi nationalist mare, nici macar unul mic, fara sa nu te impiedici de doctrina legionara. Legionarii au fost cei mai mari patrioti si nationalisti pe care i-a avut Romania si care au dus sacrificiul pentru tara si petru neam pana la cel suprem.
Dupa parerea mea, Marian Munteanu a facut un compromis, ceea ce l-a impiedicat sa mai fie „unda aceluiasi rau”. Compromisul cu liberalii. Liberalii, ca partid care a gustat din miere, nu se poate reforma niciodata, ca sa devina cu adevarat un partid patriotic si national. El ramane national numai cu numele! Acceptand deci sa fie sprijinit de liberali, MM si-a ingustat unghiul de actiune intr-un mod care putea sa-l compromita definitiv. Ar fi devenit un pion al liberalilor!
El, in viziunea mea, trebuia sa se declare sustinator al doctrinei legionare pe fata si sa incerce sa stranga in jurul lui toata floarea curata a nationalistilor romani: pe cei care au salvat Rosia Montana, pe cei care au protestat in actiunea „Colectiv”, pe toti cei care sunt ingrijorati de evolutia Romaniei, condusa de niste nemernici pusi pe capatuiala si care duc tara la dezastru. Formand un nucleu nationalist in jurul lui, ar fi putut sa porneasca o Miscare nationala de renastere, care nici nu avea nevoie in prima faza de a deveni partid. La inceput trebuie sustinut si dovedit ca a fi legionar este cea mai inalta treapata la care un nationalist roman poate aspira.
Eu am cautat mereu in discutiile mele cu unii dintre cei din jurul meu, sa aduc vorba despre legionari. Unii stiau cate ceva, altii habar nu aveau. Dar, explicandu-le cine au fost legionarii, am descoperit cu uimire ca multi intelegeau sau numai simteau cat de inaltatoare este doctrina legionara, asa cum este ea descrisa in „Carticica sefului de cuib” a genialului Corneliu Zelea Codreanu. Ulterior am descoperit cu uimire ca doctrina legionara este adanc inradacinata in sufletul romanesc! Adevaratul roman, patriot si iubitor de tara este, chiar fara sa vrea, legionar! Citind cu atentie fapte si intamplari din istoria romanilor, am descoperit ca cei 40 de mii de romani adunati la 15 mai 1848 pe Campia Libertatii la Blaj au fost cu totii legionari, prin atitudine, prin spiritul de sacrificiu, prin dorinta de a-si vedea neamul inaltat la rangul de natiune recepta. Au si jurat, cand Barnutiu le-a citit juramantul catre natiune si catre Imparatul, cu salutul legionar!!! O mana pusa pe inima si cu dreapta ridicata in sus! Legionar a mai fost si Avram Iancu si toti tribunii sai, iar extraordinara carte „Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie” este o carte legionara, asemanatoare cu „Carticia sefului de cuib”. In aceasta carte scrisa pe la 1520, se regasesc toate cele 6 legi legionare. Acolo am gasit descrise legea tacerii, legea onoarei, legea educatiei, a muncii, a disciplinei si a ajutorului, recomandarea foarte importanta de a nu fi misel! Asta arata ca a te desocia de legionarism inseamna a te indeparata de tot ce are mai sfant si mai curat sufletul romanesc.
Ma mir foarte ca multi nu inteleg asta! De asta ii dau dreptate lui Petre Tutea cand spunea: ” Am stat in puscarie 13 ani pentru un popor de idioti”. Domnilor, cititi macar cele doua carti pe care le-am mentionat mai sus, ca sa iesiti din multimea celor la care se referea Tutea! Apoi, veniti si scrieti in cunostinta de cauza despre Legiune si Legionari! (cartile se gasesc pe internet gratuit, asa ca nimeni nu are nici macar scuza ca nu le-a gasit sau ca au fost prea scumpe! Scumpe sunt ele, dar in alt fel!)
In concluzie, pana cand cineva nu-si va asuma responsabilitatea de a se declara pe fata, cu tarie si convingere, cu orice risc, ca legionar adevarat, care respecta cu strictete doctrina legionara, asa cum e ea, luminoasa si umana, nu se va misca nimic in Romania.
Nistorescu vede romani acolo unde e vorba doar de o carcasa solida de sobolani sectari, incestuosi si endogami!
Din care face parte si el!
Face deci pe orbul, acest „Nistorescu”(sau cum l-o fi chemand inainte!!!) ca doar isi cunoaste secta, ca in palma!
Un judecător a depus la DNA o plângere penală împotriva numiților Hans Klemm, ambasadorul SUA, și Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților
http://m.activenews.ro/stiri-politic/Un-judecator-a-depus-la-DNA-o-plangere-penala-impotriva-numitilor-Hans-Klemm-ambasadorul-SUA-si-Valeriu-Zgonea-presedintele-Camerei-Deputatilor-133319
asadar, iata ca nu santem pierduti, iata ca mai exista oameni, români, curajosi…..care sa fie de partea poporului asuprit si umilit atita amar de ani de straini !
asteptam aceiasi reactie impotriva tuturor strainilor de neam si cozilor de topor, care s-au instalat prin viclenie si minciuna, ca lupii la oi in toate institutiile statului !
DIAMANT! MULTUMIM!
E CAZUL SA INVATAM SI NOI LEGEA SI S_O PROPAGAM:
CĂTRE
DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
Subsemnata Florica Roman, dom. în Oradea, XXXXX, formulez prezenta:
PLÂNGERE PENALĂ
Împotriva numiților:
– Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, pentru comiterea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 Cod penal, și
– Valeriu Zgonea, deputat și Președinte al Camerei Deputaților, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 291 Cod penal,
Solicitându-vă să faceți cercetări și să luați măsurile legale ce vă revin în competență.
MOTIVE:
În data de 27 aprilie 2016, numitul Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaților, a fost exclus din Partidul Social Democrat și s-a încercat schimbarea sa din funcție, lucru nereușit.
În dată de 13 mai 2016, Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la București, s-a întâlnit la sediul Parlamentului cu Valeriu Zgonea, încă Președinte al Camerei Deputaților.
La finalul întâlnirii a fost organizată o conferință de presă comună, transmisă în direct de mai multe televiziuni cu acoperire națională, în care cei doi au dat declarații oficiale:
În acea conferință de presă, numitul Valeriu Zgonea a declarat că a primit „mulțumiri foarte oneste din partea domnului ambasador cu privire la ordonanța 109 cu guvernarea corporativă, a instituțiilor publice și companiilor publice, legile privind achizițiile publice care crează deja un avantaj pentru toate societățile care sunt în România”, adică inclusiv pentru societățile americane.
Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la rândul sau: „I-am mulțumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul în care a îndeplinit în ultimele săptămâni mai multe priorități legislative importante pentru România și SUA – referitor la restituirea proprietăților, la exproprieri, legea managementului întreprinderilor de stat, legi foarte importante”.
Observați că Ambasadorul Hans Klemm NU a mulțumit Parlamentului în general, sau Camerei Deputaților în particular, ci președintelui Valeriu Zgonea personal, prin aceasta recunoscând public influența personală pe care numitul Valeriu Zgonea, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a avut-o în adoptarea respectivelor acte normative, de mare interes, se pare, pentru Statele Unite.
Ambasadorul a mai declarat că „sunt aici pentru că domnul Zgonea este președintele Camerei Deputaților. Am înțeles că situația nu s-a decis încă și sper că se va decide cât mai repede”.
Regulamentul Camerei Deputaților, prevede că:
Art. 33, atribuțiile Președintelui Camerei Deputaților.
c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabilește ordinea votării, precizează semnificația votului și anunță rezultatul acestuia;
d) conduce lucrările ședințelor Biroului permanent;
Art. 31, atribuțiile Biroului Permanent al Camerei Deputaților:
g) hotărăște, în cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere și adoptare ca prima Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională;
i) întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Camerei Deputaților și al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere și aprobare;
Din lecturarea textelor legale mai sus menționate reiese că Președintele Camerei Deputaților nu doar conduce ședința Camerei și sintetizează problemele puse în discuție dar, în calitate de șef al Biroului Permanent, are un rol important în întocmirea proiectului ordinei de zi și în a hotărî care propuneri legislative vor fi reținute spre dezbatere în Cameră.
În concluzie, Președintele Camerei Deputaților este o personalitate politică cu multă influență în a fixa ce legi intră în dezbaterea Parlamentului, ce legi urmează a fi adoptate și cu privire la adoptarea acestora.
Profitând de această calitate, numitul Valeriu Zgonea a promovat legile susținute de ambasador și le-a trecut prin Camera Deputaților, folosindu-se în acest scop de influența pe care o are asupra deputaților din poziția de președinte al Camerei.
Pe de altă parte, influența Statelor Unite asupra politicilor publice din România este de notorietate, lucru recunoscut atât în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2020, cât și în pozițiile publice ale celor mai influenți politicieni, indiferent că fac parte din legislativ sau executiv. Aceeași influență rezultă chiar și din pozițiile adoptate de DNA, care prin declarațiile Procurorului șef a mulțumit repetat pentru sprijinul acordat de Ambasada SUA în lupta anticorupție.
Art. 291 – Traficul de influență
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Art. 292 – Cumpărarea de influență
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte că organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunțul prevăzut în alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării *), iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Vă solicit să constatați că atât Președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea cât și Ambasadorul SUA Hans Klemm au recunoscut public în direct că și-au folosit influența pentru adoptarea unor legi de către Parlamentul României, legi dorite de Statele Unite.
Mai mult, prin prezența sa în Parlament și conferință de presă publică cu Valeriu Zgonea, Ambasadorul SUA a întărit poziția acestuia împotriva partidului care l-a propus la Președinția Camerei Deputaților și care, la data întâlnirii, dorea să îl schimbe din funcție.
Față de dispozițiile legale de mai sus și recunoașterile celor doi, solicit să constatați că faptele lui Valeriu Zgonea de a-și folosi influență dată de funcția deținută asupra membrilor Camerei Deputaților, pentru a promova și urgenta adoptarea unor legi, susținute de SUA, în schimbul unor foloase necuvenite constând în creșterea influenței sale publice și politice, cu scopul de a fi menținut în funcția de Președinte al Camerei Deputaților, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 291 Cod penal.
Faptele lui Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la București, de a-și folosi prestigiul și influența pe care o are în România, vizitându-l pe numitul Valeriu Zgonea la sediul Camerei Deputaților și participând la conferință de presă comună, prin acestea transmițând public că îl susține în poziția de Președinte al Camerei Deputaților, în contra partidului care l-a desemnat, în schimbul exercitării influenței acestuia asupra deputaților pentru că a susținut și urgentat votarea unor legi susținute de ambasador, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 Cod penal.
Mai mult, date fiind pozițiile publice ocupate de cei doi și gravitatea faptelor mai sus expuse, vă solicit să aveți în vedere disp. art. 202, alin. 4, lit e, Cod pr. penală și, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, să procedați în consecință.
Astfel, trebuie să aveți în vedere influența pe care cei de mai sus o au asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra DNA, influență recunoscută chiar de Procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi.
Lăsarea în libertate a celor doi ar putea crea în societate temerea că justiția nu funcționează tocmai într-un caz în care este atacat și manipulat statul de drept prin una din funcțiile sale esențiale: legiferarea.
În acest sens există o bogată practică judiciară a instanțelor prin care, uniform și constant, s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de inculpați cu motivarea generală și comună că „lăsarea acestora în libertate ar crea în societate temerea că justiția este nefuncțională”.
Față de toate aspectele de mai sus, considerăm că se impune punerea în discuție a pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a celor doi.
Vă solicităm, în concluzie, să analizați cele de mai sus și să acționați în consecință.
Florica Roman
18 mai 2016
Ba eu m-am bucurat ca Marian Munteanu a fost atat de porcait si hulit: pentru ca toti cei care au sarit pe el ca o haita turbata cu spume la gurile hade au dovedit, daca mai era nevoie, ca Marian Munteanu este un barbat roman vrednic de a sta in fruntea romanilor. I-au facut un bine, l-au propulsat in inimile tineretului de azi, care n-a apucat sa auda despre el si sa-l vada prea des pe sticla. Cei care l-au atacat merita sa stea pe o lista a rusinii; practic, ca sa-l citez pe Petre Roman, „s-au demascat”. Cat despre PNL, care a dat inapoi cu atata lasitate dupa ce l-au sustinut verbal si care a putut sa se uite in gura unor liberali de conjunctura – si de sorginte comunist-fesenista – in loc sa se uite in inimile romanilor… ei bine, dupa faza asta PNL si-a ratat definitiv rolul politic, cel putin cu gasca asta rosie de la conducerea actuala. Nu stiu daca mai e vreo speranta pentru PNL de a redeveni partidul Bratienilor, cei care au facut Romania Mare si moderna. Nu cred.
Marian Munteanu ar trebui sa incerce sa-si faca singur o miscare sau un partid cu care sa se implice serios in viata politica. Sunt sigur ca ar avea sanse reale in cursa pentru Cotroceni. Trebuia s-o faca mult mai demult. Avem nevoie de un nationalism decent, cuviincios si consecvent. In peisajul politic de azi , el e singurul capabil sa-l practice cu mari sanse de succes.
https://forumwebtop.wordpress.com/2016/05/17/dottore-boc-dottore-tise/