CD
denitsoc@gmail.com
75.57.36.95

Istoria se repeta – nimic nu’i nou sub soare
Agregat de CD

Putini stiu adevatul motiv pentru care Lincoln a fost asasinat, el dorea instituirea unei noi paradigme economice, a unui nou sistem economic de guvernare al valorii monetare și al politicii naționale, cunoscut sub numele de „Sistemul American de Economie Nationala”, iar bankerii americani erau inca anchilozati, la acel moment, pe sistemul vechi cămătăres britannic.
Noul sistem economic avea in obiectivele sale principiul constituțional al bunăstării generale si el a fost conceput initial de tatal Uniunii Vamale Germane, Friederich List, cu cativa ani mai inainte si sustinut cu ardoare si tarie de Henry C. Carey

Spre deosebire de “liberul schimb” britanic, acest sistem american a fost bazat pe protecționism bancar național(deci cu banci de stat nationale), cu o infrastructura planificata pe termen lung și cel mai important, plasa sursa de valoare pe elementul uman, pe capacitatea creatoare a minții umane de a face descoperiri și invenții, astfel cum a subliniat si Lincoln in discursul sau din 1858.

Consilierul economic principal al lui Lincoln și coordonatorul exportului sistemului american la nivel internațional după Războiul Civil a fost numit Henry C. Carey, caci acest system trebuia propagat la scara planetara ca sa nu tina America izolata.
„Două sisteme sunt înaintea lumii; cel care aplica creșterea proporției persoanelor și a capitalului angajat în comerț și transport și, prin urmare, la diminuarea proporției angajatilor în producerea de mărfuri cu care să se tranzacționeze, cu un venit în mod necesar diminuat al forței de muncă a tuturor; în timp ce celălalt sistem caută să crească proporția angajatilor în activitatea de producție, și diminuarea angajatilor în comerț și transport, cu creșterea veniturilor la toata forta de munca, oferind muncitorului salarii bune și la proprietarul de capital profituri bune … Un sistem este implicat in pauperism, ignoranță, depopulare, și barbarism; celălalt sistem este interesat în creșterea bogăției, confortului, inteligenței, combinației de acțiune și civilizație. Vechiul sistem este orientat spre războiul universal; celalt sistem către pacea universală. Vechiul este sistemul englezesc; celălalt am putea fi mândri să-l numim sistemul american, pentru că este singurul conceput vreodată cu tendința de ridicare si egalizarea condiției omului în timp, in întreaga lume.”[1]

Imperiul Britanic intrebuinta sistemul logic inchis, Malthusian, ca sa extraga si ultima picatura de sange, asa cum s-a vazut in politica de infometare aplicata in India, prin asa zisul “comert-liber”, scoala Americana pe de alta parte a dorit sa creasca bunastarea natiunii ca un intreg, prin tarife protectioniste asa cum au aratat rezultatele sale afisate catre intreaga lume la Expozitia Internationala a Centenarului National in 1876.

Dupa 1876 Conventia Centenara a Sistemului American a convertit in Europa personalitati ca: Ministrul Transporturilor din Rusia Serghei Witte, Cancelarul german Otto von Bismark si Presedintele Frantei Sadi Carnot, care au inceput sa aplice sistemul sustinut de Henry C. Carey si aliatul sau german Frederich List, (autorul Uniunii Vamale Germane – Zollverein).

În Germania, sistemul american a incurajat aplicareat Zollverein (uniunea personalizată) care numai că a unificat o națiune divizată, dar a ridicat-o la un nivel de putere productivă și suveranitate care a depășit puterea de monopol a Companiei Britanice a Indiilor de Est.

În Japonia, inginerii americani au ajutat la asamblarea trenurilor finanțate de un sistem bancar național japonez și s-au aplicat tarifele de protecție în timpul restaurării Meiji.
În Rusia, adeptul Sistemului American Serghei Witte, ministrul Transporturilor și consilier apropiat al țarului Alexandru al III-lea, a revoluționat economia rusă cu trenurile fabricate în America care circulau pe calea ferată transsiberiană.
Nici măcar Imperiul Otoman nu a rămas neatins de inspirația pentru progres, deoarece calea ferată Berlin – Bagdad a fost începută cu intenția de a declanșa un program îndrăzneț de modernizare a Asiei de Sud-Vest.
Ne putem gandi acum la un Drum al Matasii European al secolului al XIXea.

China inceraca acum sa reia programul de “cooperare international” ce a adus atat de mult succes Statelor Unite cat si beneficii lumii intregi la acea epoca, bazat pe principiul de cooperare “win-win”/castig-castigi.
Construcția căilor ferate continentale și cresterea puterilor industriale ale națiunilor la nivel internațional au adus rapid conceptul de “pod terestru mondial” elaborat pentru prima dată de guvernatorul Statului Colorado, William Gilpin.
Gilpin, care a fost și cel mai tare avocat pentru căiile ferate transcontinentale din America a petrecut decenii propavaduind conceptul internațional de cooperare win-win declarând:
„Masele civilizate ale lumii se întâlnesc; ele sunt reciproc luminate și fraternizează pentru a reconstitui relațiile umane în armonie cu natura și cu Dumnezeu. Lumea încetează să mai fie o tabără militară, condusa doar de principiile militare ale forței arbitrare și supunerii abjecte. O nouă ordine în afacerile umane se inaugurează din aceste imense descoperiri și evenimente concurente”. [2]

In fata acestei noi, revolutionare metode de a practica economia la nivel national si planetar Imperiul Britanic a trecut la revizuiri cat si la aplicarea de “lovituri pe la spate” noilor campioni aparuti pe harta planetei. Lovituri ce se puteau da mascat doar sub forma unei revolutii cultural-stiintifice. Ceea ce se face si in ziua de astazi prin counter-culture, dar numai ca de data asta o fac americanii aliati cu occidentalii.

Imperiul Britanic știa că această nouă paradigmă în curs de dezvoltare va face ca controlul său maritim al comerțului internațional la fel de învechit ca programul său internațional de camătă și de cultură de numerar sa cada.
Ceva trebuia să se schimbe dramatic, pentru că dacă imperiul nu s-ar putea adapta ca răspuns la această nouă paradigmă, cu siguranță va pieri curând. Sarcina de re-modelare a politicii imperiale de la o „forță materială” de abordare a controlului la o „forță mentală” de control, a fost atribuită lui T. H. Huxley[3] și “Clubului X”.

În 1865, un grup de 12 oameni de știință sub conducerea lui Thomas Huxley, Matthew Arnold, Joseph Hooker și Herbert Spencer (fondatorul darwinismului social) au creat „X Club”-ul cu mandatul de a reforma strategia imperială britanică globală.
Acest grup a stabilit principiile științifice directoare ale imperiului, care au fost puse în curând în practică de către două noi “think tank”-uri/cazane de gandire: Fabian Society și Rhodes Scholar Trust.
Huxley, care este cunoscut si sub numele de „bulldogul lui Darwin”, pentru promovarea neobosita a teoriei lui Darwin (teorie în ale căror merite științifice el nu a crezut), a decis ca grupul să stabilească o revistă pentru a promova propaganda lor.

Fondată în 1869, revista a fost numită “NATURE” și a prezentat articole de Huxley și mai mulți membri ai “Clubului X”. Scopul mai profund al “Clubului X” și al revistei sale, a fost orientat spre redefinirea tuturor ramurilor științei în jurul unei interpretări statistico-empirice a universului care a negat existența unui motiv creativ în omenire sau natură.
Știința a fost transformată din studiul nemărginit și perfectibilitatea adevărului într-o „știință a limitelor” pecetluită matematic.

Știința „limitelor” a devenit fundamentul unei științe economice oligarhice pentru elită și, în mod natural, a trebuit să fie ținută ascunsă de populație deoarece a urmat principiul matematic al creșterii populației al lui Thomas Malthus.

„Principiul cresterii populatiei” a lui Malthus presupunea că oamenii nechibzuiți se reproduc geometric în timp ce recompensa naturii crește doar aritmetic și, ca atare, colapsul periodic al populației era o lege inevitabilă a naturii care, în cel mai bun caz, putea fi gestionată de o preoție științifică oligarhică care era obligată să reduca periodic turma.

Malthus și liderii “Clubului X “credeau că natura a acordat clasei conducătoare anumite instrumente pentru a îndeplini această sarcină importantă (și anume război, foamete și boală). La fel crede si Bill Gates, preot Malthusian.

Malthus a declarat cu “sânge rece” în eseul său din 1799 “Privind populația”:
„Ar trebui să facilitam, în loc să ne străduim prostește și zadarnic să împiedicăm, operațiunile naturii în producerea acestei mortalități; și dacă ne temem de vizitarea prea frecventă a formei oribile de foamete, ar trebui să încurajăm serios celelalte forme de distrugere, pe care ne obligă natura să le folosim. În orașele noastre ar trebui să facem străzile mai înguste, să adunăm mai mulți oameni în case și să incurajam întoarcerea ciumei.”

Sprijinul “Clubului X” pentru teoria darwiniană a selecției naturale a fost mai puțin o decizie științifică în această privință și mai mult una politică, după cum Darwin a recunoscut mai târziu în autobiografia sa că propria sa teorie a apărut direct din studiul său despre Malthus:
„În octombrie 1838, la cincisprezece luni după ce am început ancheta sistematică, s-a întâmplat să citesc pentru amuzament Malthus despre populație, și fiind pregătit să apreciez lupta pentru existență care continuă peste tot, de la observarea îndelungată a obiceiurilor animalelor și plantelor, mi s-a părut imediat că, în aceste condiții, variațiile favorabile vor tinde să fie păstrate, iar cele nefavorabile să fie distruse. Rezultatul ar fi formarea unei noi specii. Atunci, am avut în cele din urmă o teorie cu care să lucrez”.

Prin urmare, nu a fost un accident faptul că Henry C. Carey a avertizat neobosit lumea asupra darwinismului, Malthusianismului și a “Clubul X” în cartea sa „Unitatea legii”: o expunere privind relațiile științei fizice, sociale, mentale și morale” (1872).

Deși se spune că nici un alt sistem, alternativ, nu a existat, totusi o revoluție științifică anti-darwiniană a înflorit în științele vieții sub conducerea călăuzitoare a unor personalități precum James Dwight Dana, Jean-Baptiste Lamarck, Alexander von Humboldt, Georges Cuvier, Karl-Ernst von Baer și Benjamin Silliman.

Acești oameni de știință nu numai că au început să pună sub semnul întrebării teoria statică a naturii, derivată dintr-o lectură literală a Bibliei, dar au făcut pași uriași în realizarea mecanismelor cauzale superioare care definesc fluxul evoluției.
Aceste teorii nu au văzut niciodată o dihotomie care sa separe știința de religie, deoarece „știința” a fost înțeleasă ca nimic mai puțin decât investigarea și participarea la Creația lui Dumnezeu, și, ca atare, biosfera și toate „unitățile” din ea au fost definite implicit ca fiind mai mult decât doar suma părților sale.
Această perspectivă a fost prezentată strălucit de marele naturalist și embriolog Karl Ernst von Baer, în lucrarea sa „Despre scopul naturii” -1876/

Huxley și darwinienii, pe de altă parte, au promovat o opoziție „de jos în sus” de interpretare a evoluției, începând cu imaginate „mutații aleatorii”, care se presupune că au adăugat până la suma colectivă a tuturor speciilor și biosferei. Această biosferă a fost astfel definită nu mai mult decât suma părților sale.

Școala Imperială a “Clubului X” al lui Huxley a negat nu numai existența creativității din acest punct de vedere metafizic superior, dar a negat și faptul că umanitatea poate traduce în mod unic roadele acestor descoperiri creative în noi forme de progres științific și tehnologic care au avut ca efect creșterea capacității speciei noastre de a depăși limitele creșterii.

În mijlocul furtunii de controverse ridicate de teoria originii de laborator a COVID-19 lăudata si sustinuta de figuri precum virologul laureat al premiului Nobel Luc Montagnier, expertul în arme biologice Francis Boyle, cardinalul din Sri Lanka Malcolm Ranjith și șeful Gărzii Revoluționare a Iranului, un proiect elaborat a fost realizat sub conducerea nominală a Revistei NATURA, pentru a respinge aceasta teorie o dată pentru totdeauna, în cadrul raportului „Originea proximală a SARS-CoV-2”.

Acest proiect a fost condus de o echipă de virologi evolutivi folosind un nivel de raționament in care „mutația aleatorie nu poate explica mai nimic” și a fost repetat de către Fauci, oficialii OMS și Bill Gates, în scopul de a încheia toate discuțiile incomode de originile de laborator posibile de COVID-19 si de asemenea, insistând pentru o campanie de vaccin la nivel mondial.
Pe 18 aprilie 2020, Dr. Fauci (ale cărui legături strânse cu Bill Gates, și Big Pharma au mult de-a face cu controlul său asupra a sute de miliarde de dolari, bani de cercetare), a declarat:
„A fost recent un studiu pe care vi-l putem pune la dispoziție, în care un grup de virologi evoluționiști cu înaltă calificare au analizat secvențele de acolo și secvențele liliecilor pe măsură ce evoluează. Iar mutațiile de care a fost nevoie pentru a ajunge la punctul în care este acum sunt în concordanță cu un salt al unei specii de la un animal la un om.”

Pentru a vedea adevarul celor communicate si publicate, să începem prin a pune o nouă serie de întrebări:
Ce este “Revista Natura”?
Sau mai exact este ea cu adevărat o platformă „obiectivă” pentru cercetarea științifică pură, nealterată de mizeria agendelor politice?
Este acest standard-purtător de „political correctness – metoda corectă”, ceva care poate face sau distruge cariera oricarui om de știință?
Este cu adevărat jurnalul științific ce se pretinde a fi?

De-a lungul secolului 20 “Revista Natura” a câștigat o reputație urâta ca un purtator de modele inductive de gândire, care a distrus carierele și viețile multor oameni de știință creativi.
Unul dintre acești oameni de știință a fost imunologul preeminent Jacques Benveniste (1935-2004) care a avut de suferit o adevarata “vânătoare de vrăjitoare”, timp de 15 ani, condusă de “Revista Natura”, ca pedeapsă pentru descoperirile sale privind “memoria apei” și viața (moleculele organice configurează geometria moleculelor H2O și imprimă informațiile lor în apa menționată).

Această campanie de defăimare a început în 1988, când Revista Natura a efectuat o încercare „oficială” de a duplica rezultatele descoperirilor lui Benveniste asupra puterii apei de a păstra informațiile despre substanțele alergene din structura sa, care au continuat să provoace reacții alergice asupra țesuturilor și organelor vii mult timp după ce toate urmele substanțelor au fost filtrate din diferite soluții.

După cum se subliniază în documentarul “Water Memory”- “Memoria Apei” din 2014, Revista Natura a mers atât de departe încât a angajat un magician de circ, pe nume James Randy pentru a co-conduce o echipă de investigație care a ratat intenționat rezultatele lui Benveniste, a mințit în legătură cu datele și l-a condamnat pe Benveniste ca pe un escroc.
Această operațiune a distrus reputația omului de știință, i-a secat fondurile și a ținut biologia blocată în cușca materialistă încă trei decenii. Campaniile de calomnie ale Revistei Natura au fost descrise de Benveniste ca o „bătaie de joc” care a folosit „metode asemănătoare lui McCarthy și campaniilor publice de defăimare” pentru a-l zdrobi.

„Nu pot spune că homeopatia este corectă în orice. Ceea ce pot spune acum este că diluțiile mari sunt corecte. Diluțiile mari sunt structuri de apă care imită moleculele originale. Constatăm că, cu ADN-ul, nu putem lucra la diluții extrem de mari utilizate în homeopatie; nu putem merge mai departe de o diluție de 10la−18 sau pierdem semnalul. Dar chiar și la 10−18, se poate calcula că nu a mai rămas nicio moleculă de ADN și totuși detectăm un semnal.”[4]

Indiferent dacă covid-19 a apărut sau nu în mod natural precum “RevistaNatura” sustine, sau dacă a apărut într-un laborator precum Dr. Luc Montagnier [5] crede, ceea ce este sigur este că știința poate fi temporar deraiata, dar cursul său evolutiv nu poate fi reținut asa pentru totdeauna.

Astăzi, moștenirea lui Alexander von Humboldt, Karl Erst von Baer și Cuvier, Dana, Vernadsky și Benveniste este în viață și o duce bine cu Dr. Montagnier și echipe de cercetători internaționali care au reluat experimentele și datele clinice de lucru pentru “memoria de apei” la un nou nivel revoluționar, cu deschiderea unei noi școli de biofizică optică cuantică, in pofida impotrivirilor incercate de Big Pharma.
Într-un interviu din 24 decembrie 2010 al revistei “Science” intitulat „Nobelistul francez scapă de „teroarea intelectuală” pentru a urmări idei radicale în China”, el a fost intervievat cu privire la cercetările și planurile sale. În interviu, el a declarat că Jacques Benveniste, a cărui lucrare homeopatică controversată a fost discreditată, a fost „un Galileo modern”. Întrebat dacă nu este „îngrijorat că colegii săi vor crede că a ajuns la pseudo-știință?”, el a răspuns „Nu, pentru că nu este pseudoștiință. Nu e șarlatanie. Acestea sunt fenomene reale care merită studii suplimentare”. El a menționat, de asemenea, că cererile sale de finanțare au fost respinse și că el a fost nevoit sa paraseasca țara sa de origine pentru a înființa un laborator în China, astfel încât el ar putea scăpa de ceea ce el a numit „teroare intelectuală”, care a susținut că a împiedicat pe alții de la publicarea rezultatelor lor. El spune că in China, Universitatea din Shanghai, Jiao Tong este mai „deschisa la minte” la asemenea cercetari.

Descriind revoluțiile viitoare în biologie, Montagnier a spus:
„În ziua în care admitem că semnalele pot avea efecte tangibile, le vom folosi. Din acel moment vom putea trata pacienții cu unde magnetice. Prin urmare, este un nou domeniu de medicină de care oamenii se tem, desigur influentati de industria farmaceutică… caci într-o zi vom putea trata cancerele folosind undele de inalta frecvență.”[6]

Cu apelul îndrăzneț al celor 13 pentru un program științific internațional de crash în terapia undelor armonice pentru a face față COVID-19, și cu noua aliniere a sistemelor naționaliste în mijlocul alianței multipolare conduse de Rusia și China, există o șansă serioasă ca noua paradigmă a cooperării win-win susținută de Henry C. Carey, Lincoln și alți patrioți internaționali ar putea sa înfloreasca încă o dată.

1 Henry C. Carey ~”Armonia Intereselor”, 1851

2 William Gilpin – “Cosmopolitan Railroad” – 1890

3 T. H. Huxley este tatal binecunoscutului scriitor Aldous Huxley

4 Montagnier in jurnalul “Interdisciplinary Sciences: Computational Life Sciences”

5 https://en.wikipedia.org/wiki/Luc_Montagnier

6 Montagnier, L, Aäissa, J et al, „Electromagnetic Signals Are Produced by Aqueous Nanostructures Derived from Bacterial DNA Sequences”. Interdisciplinary Sciences: Computational Life Sciences, 6 January 2009, Volume 1, Number 2, 81–90,